Drogurile de sinteză (designer drugs; „legale”) sunt compuşi sintetici cu structură şi efecte similare cu cele ale drogurilor ilicite (opioizi, amfetamine, marijuana etc.)(1). Aceste substanţe chimice sunt produse cu compoziţie variabilă, constând în general din amestecuri de substanţe comercializate online sau în magazine sub formă de pulbere, tablete, cristale sau material vegetal pulverizat cu substanţe de sinteză, în ambalaje ale căror prezentare şi etichetare nu reprezintă cu acurateţe conţinutul. Efectele acestor substanţe sunt dificil de anticipat, având în vedere compoziţia variabilă şi în continuă schimbare(2). Strategia producătorilor este să evite răspunderea legală, prin etichete de tip „Săruri de baie”, „A nu se ingera”, prin menţinerea în afara listei de droguri ilicite prevăzute expres de legislaţia în vigoare, respectiv prin structuri chimice nedetectabile prin testele antidrog actuale(3).

Vă invităm să descoperiţi în careul de mai jos 20 de substanţe sintetizate de-a lungul ultimului secol, ale căror manufacturare, comercializare şi utilizare se încadrează în profilul şi definiţia drogului de sinteză şi care au generat modificări legislative prin apariţia lor.

 

skepsys
 

La începutul secolului XX, Convenţia internaţională asupra opiului a restricţionat comerţul cu morfină. Derivaţii acesteia nu erau explicit prevăzuţi, astfel a apărut heroina ca derivat esteric al morfinei, iar comerţul cu substanţe de sinteză precum dibenzoilmorfina şi acetilpropionilmorfina a început să fie reglementat la propunerea Comisiei pentru Sănătate a Ligii Naţiunilor abia în 1930. Pentru scurt timp, în perioada prohibiţiei din Statele Unite ale Americii, băuturile comercializate ca alternativă la alcool conţineau dietileter(4)

Anii 1960 au adus în primplan substanţele de sinteză cu efect halucinogen. Dimetoximetilamfetamina, acetil amida LSD, analogi de fenciclidină şi numeroase alte substanţe au apărut ca „droguri legale” potente şi au fost introduse pe lista drogurilor ilicite când consumul lor a devenit o problemă de sănătate publică(4).

În anii 1980 au apărut o serie de opioizi de sinteză analogi cu fentanilul – alfametilfentanil, China White, respectiv petidina – desmetilprodina. Aceste substanţe au ajuns în atenţia autorităţilor deoarece erau vândute pe piaţa neagră ca heroină, conţineau impurităţi cu efecte neurotoxice şi produceau frecvent supradoze accidentale. În anii 1980-1990 a reapărut metamfetamina, s-au sintetizat „droguri legale” cu efect stimulant, cum ar fi metilendioximetamfetamina (cunoscută şi răspândită foarte rapid ca Ecstasy) şi metcatinona. Derivaţii sintetici de metamfetamină şi metcatinonă sunt în prezent substanţele utilizate cel mai frecvent ca droguri stimulente(5)

În anii 2000, în paralel cu extinderea Internetului, s-a răspândit şi comercializarea online de substanţe de sinteză cu efect psihedelic, analoge cu triptamina, fenetilamina şi trimetoxifenetilamina (mescalina). Aceste substanţe sunt incluse pe lista drogurilor ilicite treptat în tot mai multe ţări, din cauza numărului din ce în ce mai mare de substanţe cu efect halucinogen sintetizate, a frecventelor supradoze accidentale, a răspândirii lor rapide la nivel global, a strategiilor de marketing utilizate pentru a eluda legislaţia în vigoare(6).

Spectrul actual al drogurilor de sinteză include analogi de opioide, halucinogene, steroizi anabolizanţi, stimulente analoge cu metcatinona, sedative de sinteză analoge cu benzodiazepinele – premazepam, canabinoizi de sinteză, derivaţi de ketamină cu efect disociativ, derivaţi de metilendioxifenetilamină şi benzofurani cu efect empatogen, derivaţi de piperazine cu efect similar cu cel al Ecstasy(7).