CERCETARE

Modele de adaptare şi acceptare a schimbării la femeile din România. Resurse, limite şi consecinţe

 Coping and accepting strategies of change in Romanian women . Resources, limits and consequences

First published: 18 octombrie 2015

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Psih.40.1.2015.4405

Abstract

The main objective of our survey is assessing the coping mechanisms and strategies used by women who perceive or do not perceive themselves as being affected by the economic crisis in Romania. The results show that the women predominantly use “planning”, “active coping” followed by “positive reinterpretation” and “growth”. 
The significant statistical differences between the two categories of women were found at the level of the following coping strategies: “suppression of competing activities”, “behavioral disengagement” and “turning to religion”.
Another aim was to assess the possible connections between the coping strategies, resilience and depression as a result of the above mentioned data. 
The gain of our survey was considered to be, on one hand, identifying  the disadaptive coping strategies, and on the other hand, to create a set of tools in order to early detect and evaluate the risk for an emotional disturbance and consequently, a proposal for new assisted resilience services. 
 

Keywords
active women, quality of life, physical and mental health, coping strategies, resilience, economic crisis

Rezumat

Obiectivul principal al lucrării de faţă este prezentarea mecanismelor de coping folosite de femeile care se consideră afectate de criza economică şi a celor neafectate de criză.
Rezultatele studiului nostru  arată că femeile folosesc ca mecanisme de coping predominante „planificarea“ şi „abordarea activă“ urmate de  „interpretarea pozitivă“ şi „creştere“. Diferenţele semnificative statistic dintre cele două categorii de femei sunt la nivelul mecanismelor de coping: „suprimarea activităţilor concurente“, „dezangajarea comportamentală“ şi strategia „abordarea religioasă“.
Un alt obiectiv este evidenţierea posibilelor conexiuni între mecanismele de coping, rezilienţă şi depresie ca rezultat al  explorării datelor de mai sus. Utilitatea lucrării de faţă constă, pe de o parte, în identificarea mecanismelor de coping dezadaptative pe baza cărora ar putea fi conceput un instrument de evaluare precoce a riscului de dezechilibru psiho-emoţional, şi pe de altă parte, la propunerea de înfiinţare a unor servicii de rezilienţă asistată  care să ţină cont de potenţialităţile umane şi modalităţile de accesare ale acestora.
 

1. Argument. De ce femei în criză economică?

Conform „Monitoring the social impact of the crisis: public perceptions in the European Union (wave 6) REPORT Fieldwork: December 2011 Publication: April 2012“, care a fost făcut în 27 de ţări membre UE, şi conform studiului „The Impact of the Economic Crisis on the situation of Women and Men and on Gender Equality Policies, November 2012“, cele mai afectate de problemele financiare în ultimele 12 luni au fost femeile.

Acesta a fost un motiv suficient de provocator pentru studierea mecanismele de coping prin care persoana face faţă stresului şi măsurarea nivelului de depresie.

2. Obiective

Pornind de la considerente teoretice şi rezultatele altor cercetări, am intenţionat ca lucrarea de faţă să surprindă caracteristicile esenţiale ale calităţii vieţii femeii care se percepe ca fiind afectată de criza economică, sub forma unui profil care are în vedere atât identificarea mecanismelor prin care face faţa stresului şi măsurarea nivelului depresiei, cât şi propunerea de elaborare a unor instrumente de evaluare precoce a riscului de producere a dezechilibrului psiho-emoţional. Astfel, se pot identifica potenţialităţile umane şi modalităţile de accesare ale acestora prin serviciile de rezilienţa asistată.

3. Metodă

Participanţii la cercetarea noastră consistă într-un număr de 122 de femei cu vârste cuprinse între 20 şi 59 ani, active profesional. Culegerea datelor a fost făcută telefonic (metoda CATI: Computer Assisted Telephonic Interview). S-a construit un eşantion pe cote, ţinând cont de structura populaţiei feminine active din Bucureşti rezultată din cercetările statistice recente (ultimul an) ale institutului de cercetare a opiniei publice CCSB, pe baza următoarelor variabile independente: distribuţia geografic-administrativă (sector; 6 categorii, corespunzând celor 6 sectoare ale Bucureştiului) intersectată cu distribuţia de vîrstă (3 categorii: 24-29; 30-44; 45-59). Au rezultat 18 categorii distincte de eşantionare.
 

Tabelul 1. Dimensiunile calităţii vieţii şi sfera de afectare autopercepută de femei
Tabelul 1. Dimensiunile calităţii vieţii şi sfera de afectare autopercepută de femei


 

Figura 2. Strategii de coping
Figura 1. Strategii de coping

Selecţia persoanelor intervievate a fost făcută bistadial, stadiul iniţial reprezentându-l selecţia aleatorie a gospodăriei, pe baza selecţiei aleatorii a numărului de telefon din baza de date completă a gospodăriilor din Bucureşti, urmată de selecţia persoanei intervievate prin metoda celei mai apropiate vârste de naştere. În momentul în care volumul alocat în eşantion respectivei subcategorii (sector x categorie de vârstă) a fost atins, nu s-au mai făcut interviuri din respectiva subcategorie.

4. Instrumente

Pentru culegerea datelor a fost aplicată o baterie de instrumente ce evaluează următoarele: mecanismele de coping, calitatea vieţii, datele demografice, simptomatologia depresiei.

Chestionarul COPE elaborat de Carver, Scheier şi Weintraub (1989), vizează 15 strategii de coping, fiecare strategie fiind evaluată prin 4 itemi: (1) „interpretare pozitivă şi creştere“, (2) „dezangajare mentală“, (3) „focalizare pe exprimarea emoţiilor“, (4) „folosirea de suport instrumental social“, (5) „abordare activă“, (6) „negare“, (7) „abordare religioasă“, (8) „umor“, (9) „dezangajare comportamentală“, (10) „abţinere“, (11) „folosirea suportului social emoţional“, (12) „consumul de substanţe“, (13) „acceptare“, (14) „suprimarea activităţilor concurente“, (15) „planificare“.

Patient health questionnaire – PHQ 9. Instrumentul evaluează severitatea simptomelor depresiei, care este apreciată printr-un scor index de severitate, încorporând  criteriile de diagnostic DSM IV pentru depresie.

5. Rezultate şi discuţii

Prezentăm mai jos principalii indicatori ai statisticii descriptive pentru datele obţinute după prelucrarea testelor administrate. Ponderarea eşantionului s-a făcut pe baza distribuţiei socio-demografice mai sus amintite (sector x categorii de vârstă), controlându-se, de asemenea, suplimentar şi distribuţia variabilei educaţie, cunoscută tot pe baza cercetărilor CCSB anterioare.

Analiza statistică a fost realizată cu ajutorul pachetului software IBM SPSS Statistics, versiunea 20. S-a folosit analiza descriptivă univariată, testele de semnificaţie a mediilor în cadrul subcategoriilor aceluiaşi eşantion (testul t pentru eşantioane independente). În cazul bateriilor de teste psihologice (COPE, PHQ-9), s-au construit indicatorii sintetici pe baza recomandărilor autorilor testelor.

Conform datelor din tabelul 1, 67% dintre femeile intervievate consideră că sunt afectate de criză, (18% foarte mult şi 49% destul de mult), ca nivel de trai 60% şi ca nivel psihic emoţional 52 %.

Severitatea simptomelor depresive este mai ridicată la femeile afectate de criză (medie: 4,6) faţă de cele neafectate de criză (medie: 4, p=0,441), dar este nesemnificativă statistic. (figura 1)

Din analiza mecanismelor de coping a reieşit că femeile din studiul nostru folosesc predominant „planificarea“ şi „abordarea activă“ urmate de „interpretarea pozitivă şi creştere“ (figura 2).
 

Figura 2. Strategii de coping
Figura 2. Strategii de coping

Diferenţele semnificative statistic cele mai concludente apar la mecanismele de coping „suprimarea activităţilor concurente“ (medie de 10, 6 la femeile afectate de criză faţă de 9,3 la cele neafectate, p=0.024), la „dezangajarea comportamentală“ , mai ridicată la cele afectate de criză (medie: 7,1) faţă de cele neafectate (medie: 6,0, p=0,008) şi la „abordarea religioasă“ (11,4 faţă de 10,2, p=0,063). Femeile afectate de criză folosesc mai puţin strategia „abordare activă“ (medie 12,2 faţă de 13, p=0,065) decât cele neafectate de criză.

Concluzii

Profilul femeilor afectate de criza economică se diferenţiază de cel al femeilor neafectate de criză prin:

folosirea în proporţie mai ridicată a strategiilor de coping prin care fac faţă evenimentelor stresante: „suprimarea activităţilor concurente“, „dezangajarea comportamentală“ şi strategia „abordarea religioasă“;

folosirea în proporţie mai redusă a mecanismul de coping „abordarea activă“;

menţinerea unei atitudini negative faţă de ele însele;

atitudine pozitivă mai scăzută faţă de: autopercepţia sănătaţii, folosirea preponderentă a mecanismelor de coping; „suprimarea activităţilor concurente“, „dezangajarea comportamentală“ şi „abordarea religioasă“.

Întrucât criza economică a afectat femeile în planul vieţii de zi cu zi atât în sfera emoţională, cât şi a sanătaţii fizice, semnalăm că repercusiuni pot exista şi în planul climatului familial, al educaţiei copiilor şi în performanţa profesională.

Utilizarea conceptului de rezilienţă ce reprezintă consecinţa utilizării eficiente a competenţelor şi a coping-ului ca răspuns la stres sau adversităţi se justifică în opinia noastră. Astfel, coping-ul poate fi definit ca eforturile făcute pentru a mobiliza competenţe şi resurse personale, iar rezilienţa poate fi definită ca o consecinţă de succes a acestor acţiuni.

În acest sens, dezvoltarea în cadrul sistemului de sănătate a unor servicii de rezilienţă asistată care să ţină cont de potenţialităţile umane şi modalităţile de accesare a acestora ar reprezenta o urmare firească şi necesară.

Rezilienţa asistată deschide o nouă cale pentru domeniul clinic şi o nouă perspectivă în câmpul sănătăţii mintale, soluţii noi pentru cei care se confruntă cu adversitatea.

Specialiştii care lucrează din perspectiva rezilienţei asistate trebuie să pună în evidenţă şi să dezvolte potenţialităţile persoanelor considerate în situaţie de risc, ţinând cont de caracteristicile individuale cunoscute ca drept factori de protecţie: stimă de sine, capacitate de a suscita simpatia, imagine de sine pozitivă, sentiment de control asupra vieţii, creativitate, umor etc. (Ionescu Ş., 2013).

Resursele existente în anturajul persoanei sunt mentorii sau „punctele personale de ancoraj“. Cyrulnik (2001) îi numeşte tutori de rezilienţă, reţelele de susţinere ( prieteni, colegi, asociaţii etc.).

Rezilienţa asistată este, adesea, o intervenţie orientată către prevenţie primară (prevenirea apariţiei bolii), secundară (identificarea precoce a primelor semne ale bolilor), terţiară (împiedicarea agravării sau reapariţiei maladiilor şi bolilor).

Propunem către comunitatea profesională interdisciplinară (medici, psihologi clinicieni, psihoterapeuţi) elaborarea şi implementarea unor instrumente de investigare în vederea depistării precoce a riscului de dezechilibru psiho-emoţional.

Lucrarea noastră se constituie ca o încercare modestă de a investiga specificitatea profilului socio-psihologic al femeii din România, dorindu-se a fi un eventual motiv de interes pentru comunitatea profesională interdisciplinară, medici - psiholog clinicieni - psihoterapeuţi, în vederea elaborării şi implementării unor instrumente de investigare pentru depistarea precoce a riscului de dezechilibru psiho-emoţional.  n

Bibliografie

  1. Cyrulnik B, (2006), O minunată nefericire, Editura: Elena Francisc Publishing.
  2. Cyrulnik B, (2011), Resilience: How Your Inner Strength Can Set You Free from the Past,Tarcher Penguin Group.
  3. Carver, C. S., Scheier, M. F., şi Weintraub, J. K. (1989). Assessing coping strategies: A theoretically based approach. Journal of Personality and Social Psychology,56, 267-283.
  4. Craşovan  D. I. (2011) Rolul mecanismelor de apărare/coping în tulburarea depresivă majoră.
  5. Craşovan  D. I., Sava A.F., (2013). „Translation, adaptation, and validation on romania population of cope questionnaire for coping mechanisms analysis“, Cognition, Brain, Behavior. An Interdisciplinary Journal . Publishign Hous. Volume XVII, No. 1 (March), 61-76.
  6. Lazarus , R. S. (1966). Psychological Stress and the coping Proces. New York: McGraw-Hill.
  7. Ionescu Ş, Coord., (2013), Tratat de rezilienţă asistată, Editura TREI.
  8. Ionescu Ş., Jacquet, C-L., Lhote C., (2002). Mecanisme de apărare. Teorie şi aspecte clinice [Defense mechanisms. Theory and clinical aspects]. Iaşi: Editura Polirom.
  9. Monitoring the social impact of the crisis: public perceptions in the European Union (wave 6) REPORT Fieldwork: December 2011Publication: April 2012 care a fost facut în 27 de ţări membre UE.
  10. The Impact of the Economic Crisis on the situation of Women and Men and on Gender Equality Policies, November 2012.
  11. http://ec.europa.eu/justice/gender-quality/files/documents/130410_crisis_report_en.pdf.
  12. http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2012Martie/Crasovan%20Danut%20Ioan%20-%20Rolul%20mecanismelor%20de%20aparare-coping.
  13. http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_338_en.pdf.

Articole din ediţiile anterioare

CERCETARE | Ediţia 3 54 / 2018

Factori de risc şi factori de rezilienţă privind consumul de droguri la adolescenţii din România

Radu-Flaviu Oroian, Șef de lucrări dr. Bogdan Nemeş, Prof. dr. Doina Cozman

Studierea factorilor de risc şi a factorilor de rezilienţă ai adolescenţilor privind consumul de droguri reprezintă un pas important în înţelegerea...

20 septembrie 2018
RESEARCH | Ediţia 1 64 / 2021

Trăsături personologice individuale în opţiunea profesională a studenţilor medicinişti şi a medicilor rezidenţi

Lorena Mihaela Muntean, Aurel Nireştean, Emese Lukacs

Specialitatea medicală contribuie la procesul de formare profesională, prin dezvoltarea competenţelor personale, prin acumularea permanentă de cuno...

16 aprilie 2021
CERCETARE | Ediţia 3 58 / 2019

Model de evaluare a spiritualităţii şi rezilienţei în depresia majoră

Emilia-Cristina Popescu, Prof. dr. Doina Cozman

La momentul actual, depresia este o importantă problemă de sănătate publică. Existând puţine date despre influenţa spiritualităţii şi rezilienţei a...

24 septembrie 2019
REVIEW | Ediţia 2 65 / 2021

Modele teoretice actuale ale sănătăţii mintale

Șef de lucrări dr. Bogdan Nemeş

Formularea definiţiilor sănătăţii mintale şi ale tulburărilor mintale are consecinţe majore în domeniile sociale şi financiare, din moment ce perso...

18 aprilie 2021