Optimizarea statusului nutriţional în cancerul colorectal – studiu de caz

Introducere

La nivel mondial, cancerul colorectal (CCR) reprezintă a treia cea mai frecventă neoplazie și a doua cauză principală de mortalitate asociată cancerului (figura 1).

În anul 2018, s-au înregistrat aproximativ 1,8 milioane de cazuri noi de CCR, contribuind la un total de aproximativ 881.000 de decese la nivel mondial^(1,2).În România, au fost diagnosticate, în anul 2018, 11.076 de cazuri noi de CCR (13,3% din toate cazurile noi de cancer), reprezentând a doua cea mai frecventă cauză de malignitate, după cancerul pulmonar^(3,4,5,6). Numeroase mecanisme fiziopatologice, cum ar fi proliferarea anormală a celulelor, diferențierea celulară, rezistența la apoptoză, invazia structurilor adiacente celulelor tumorale colorectale și metastazele la distanță, sunt implicate în carcinogeneza colorectală⁽⁷⁾. Mecanismele care stau la baza incidenței în creștere a CCR nu sunt încă pe deplin elucidate. Se consideră că expunerea timpurie la diverși factori, inclusiv factori alimentari, de mediu și agenți chimici, poate induce modificări genetice și epigenetice care contribuie la creșterea numărului de cazuri de CCR⁽⁸⁾.Riscul de dezvoltare a cancerului colorectal este semnificativ crescut la persoanele cu antecedente familiale de boală, în special la cele care au o rudă de gradul întâi diagnosticată înainte de vârsta de 50 de ani⁽⁹⁾.Analize transcriptomice exhaustive recente au condus la stabilirea unei clasificări moleculare consensuale (CMS) a cancerului colorectal, care depășește simpla caracterizare a evenimentelor genetice (tabelul 1)⁽¹⁰⁾.

Scopul acestui articol a fost de a evalua impactul intervenției nutriționale personalizate în prevenirea malnutriției în cazul unui pacient cu cancer colorectal, cu focus pe îmbunătățirea statusului nutrițional, reducerea pierderii în greutate și optimizarea toleranței la tratament.

Obiectivul principal al acestui articol a fost analiza eficienței unei intervenții nutriționale în cazul unui pacient cu cancer colorectal, urmărind:

• evaluarea statusului nutrițional al pacientului, inclusiv creșterea greutății și reducerea pierderii musculare;
• monitorizarea și ajustarea planului nutrițional personalizat pe baza obiectivelor pe termen scurt, mediu și lung, în funcție de răspunsul pacientului la tratamentele oncologice;
• măsurarea și analiza toleranței pacientului la chimioterapie în contextul intervenției nutriționale și impactul acesteia asupra efectelor secundare ale tratamentului;
• evaluarea îmbunătățirii calității vieții pacientului.

Metodologie

Evaluare nutrițională.În cadrul acestui studiu de caz, s-a utilizat modelul ABCD (Anthropometry, Biochemical, Clinical, Dietary), pentru a identifica problemele apărute în cursul bolii și al tratamentului chimioterapic, pentru a formula diagnosticul nutrițional, iar în final, pentru a formula intervenția nutrițională personalizată (figura 2).

Un pacient de 75 de ani, diagnosticat cu cancer colorectal în august 2024, este monitorizat din punct de vedere dietetic postintervenție chirurgicală și în timpul tratamentului chimioterapic, care se derulează în prezent (prima doză: 21.01.2024). Pacientul prezintă postintervenție chirurgicală o evoluție marcată de o pierdere semnificativă în greutate, scăderea masei musculare și modificări ale aportului alimentar în contextul efectelor adverse ale chimioterapiei, cum ar fi diaree și fatigabilitate (anexa 1).

Datele antropometrice indică un IMC la limita inferioară a normalului, cu fluctuații majore în greutate pe fondul patologiei existente. Circumferințele brațului (19 cm) și gambei (19,5 cm) sugerează malnutriție și un risc crescut de sarcopenie (tabelul 2).

Necesarul calori pentru 24 de ore și necesarul de macronutrienți al pacientului

Intervenția nutrițională

Recomandări personalizate

• Se recomandă consumul de apă plată (30 ml/kg corp/24 ore, respectiv 1700 ml lichide) sau apă cu mentă, ghimbir, mușețel sau supe pentru menținerea echilibrului electrolitic.
• Se evită băuturile carbogazoase şi cafeaua, deoarece pot exacerba simptomele de diaree și meteorism; pacienții cu diaree asociată chimioterapiei pot prezenta intoleranță tranzitorie la lactoză. Se recomandă înlocuirea laptelui de vacă cu alternative vegetale fortificate cu calciu și vitamina D (ex.: lapte de migdale, ovăz).
• Brânzeturile slabe, precum cottage cheese, ricotta light, brânză de vaci cu maximum 5% grăsime sunt mai bine tolerate.
• Brânzeturile fermentate și grase (cașcaval, telemea, brânză topită) sunt contraindicate, din cauza conținutului ridicat de grăsimi.
• Se recomandă surse de proteină ușor digerabilă, precum carne slabă (pui, curcan, pește alb) și tofu.
• Se evită carnea roșie grasă și mezelurile procesate.
• Legumele bine tolerate includ: dovlecel, morcov, cartof dulce, ardei gras, preferabil gătite la abur.
• Se evită legumele crucifere crude (broccoli, varză, conopidă), leguminoasele uscate (fasole, linte, năut) din cauza riscului crescut de fermentație și meteorism.
• Fructele cu toleranță crescută includ banane, măr copt, kiwi, papaya şi fructe de pădure. Se recomandă evitarea merelor crude, perelor și prunelor, care pot exacerba diareea.
• Alimentele trebuie consumate la temperaturi moderate, evitând alimentele prea reci sau prea fierbinți, pentru a minimiza iritația mucoasei gastrointestinale.
• Activitatea fizică adaptată, incluzând plimbări zilnice și exerciții de rezistență cu greutăți ușoare, contribuie la menținerea masei musculare.
• Se recomandă consumul a 5-6 mese mici pe zi pentru a preveni disconfortul digestiv și a optimiza absorbția nutrienților.
• Se preferă consumul unor uleiuri vegetale presate la rece și evitarea prăjelilor sau a grăsimilor saturate, care pot agrava simptomele digestive.

Se recomandă consumul a 5-6 mese mici pe zi pentru a preveni disconfortul digestiv și a optimiza absorbția nutrienților.

Efectele adverse hepatice ale XELOX

În cazul pacientului nostru, s-a observat o creștere a transaminazelor după primele două cicluri de terapie XELOX, sugerând o posibilă afectare hepatică indusă de tratament. Această observație este în concordanță cu datele din literatura de specialitate, care au raportat că terapiile FOLFOX și XELOX afectează negativ metabolismul mușchilor scheletici și al altor țesuturi. Reacțiile adverse raportate includ sindromul de obstrucție sinusoidală hepatică și fibroza hepatică, însă există puține dovezi privind asocierea chimioterapiei cu dezvoltarea cirozei. Leziunile hepatice cronice și persistente induse de oxaliplatină sunt complicații frecvent raportate după chimioterapia bazată pe acest agent la pacienții cu cancer colorectal. Acestea pot duce la hipertensiune portală non-cirotică și la complicații asociate, precum hemoragia variceală^(13,14,15).

Interacțiuni medicament-aliment

Nu sunt menționate.

Anumiți compuși din unele plante medicinale, precum Glycyrrhiza glabra, Atractylodes macrocephala Koidz, Astragalus membranaceus, Codonopsis pilosula, Citrus reticulata Blanco, ar putea contribui la reducerea toxicității hepatice induse de terapia XELOS. Totuși, sunt necesare studii suplimentare pentru a evalua mecanismele de acțiune, siguranța și posibilele efecte sinergice ale acestora în contextul protocolului terapeutic.

Discuție

Monitorizarea pacientului

Având în vedere starea de malnutriție pronunțată a pacientului, deși standard se aplică un aport de 1-1,3 gP/kg/24 ore, aportul proteic în acest caz a fost ajustat la 1,8 g/kg corp. Această abordare este susținută de literatura de specialitate, care demonstrează că un aport proteic de 1,2-1,8 gP/kg/24 ore poate îmbunătăți calitatea vieții pacientului, fără a compromite funcția renală⁽¹¹⁾.

Evaluarea pacientului a evidențiat faptul că acesta nu reușește să atingă necesarul optim de proteine din alimentație, aspect ce poate influența negativ procesul de recuperare și statusul nutrițional. Din acest motiv, s-a recomandat o formulă suplimentară, special creată pentru a susține necesitățile proteice ale pacienților (Proteina Vegenat® Med). Această tendință este susținută și de alte studii⁽¹⁶⁾, care au raportat că, deși necesarul energetic este adesea atins, aportul proteic rămâne sub nivelul recomandat la un procentaj semnificativ de pacienți, indicând necesitatea unor strategii suplimentare de optimizare a ingestiei proteice⁽¹⁾.

Diareea, un simptom frecvent în cancerul colorectal, poate conduce spre deshidratare, respectiv malnutriție. Prin intervenția nutrițională personalizată, cu accent pe alimente ușor digerabile (orez fiert, măr copt, pâine prăjită, banane, pește slab), s-a ameliorat simptomatologia și au fost prevenite complicațiile asociate⁽¹²⁾.

Pacientul a prezentat fluctuații marcante ale greutății corporale, cu o scădere semnificativă în primele șase luni postoperatorii, urmată de o creștere progresivă. Stabilizarea greutății reflectă îmbunătățirea stării generale a pacientului, subliniind impactul pozitiv al intervenției nutriționale în prevenirea complicațiilor asociate malnutriției severe.

Limitarea studiului

Un aspect limitativ al acestui studiu de caz este reprezentat de absența parametrilor biochimici relevanți (cum ar fi albumina, prealbumina, proteina C reactivă, feritina, vitamina D și electroliții), care ar fi oferit o evaluare mai completă a stării nutriționale și a răspunsului la intervenție.

Concluzii

O abordare proactivă a managementului nutrițional poate contribui la reducerea incidenței malnutriției și la optimizarea prognosticului și evoluției clinice a pacientului.

Consumul alimentelor cu potențial iritant, precum cele acide, picante sau bogate în cofeină, trebuie evitat, din cauza riscului de exacerbare a disconfortului local și de întârziere a procesului de vindecare.

Cunoașterea aprofundată a caracteristicilor fundamentale ale stării nutriționale, funcției fizice și calității vieții joacă un rol esențial în dezvoltarea planurilor nutriționale personalizate și de susținere pentru pacienții oncologici.

Conflicts of interests: The authors declare no conflict of interests.

Autor corespondent: Elena-Andreea Pop  E-mail: andreea.e.pop@gmail.com

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.