Influenţa nutriţiei personalizate asupra stării de sănătate și compoziţiei chimice a individului uman

Introducere

Sistemul muscular, împreună cu țesutul adipos și osos formează un ansamblu complex și interconectat care guvernează funcționarea întregului organism uman. Înțelegerea anatomică și fiziologică a acestor componente este esențială pentru a dezvălui profunzimea proceselor metabolice și a modului în care activitatea fizică influențează sănătatea și performanța umană^(1,2).

Anatomia sistemului muscular, considerată în tandem cu țesutul adipos și osos, ne oferă o perspectivă amplă asupra structurii și funcției organismului nostru. Sistemul muscular, alcătuit din mușchi scheletici, mușchi netezi și mușchi cardiaci, este motorul mișcării și unul dintre mecanismele care ne permit să interacționăm cu lumea înconjurătoare. Țesutul adipos, uneori subestimat, are roluri multiple, inclusiv în reglarea temperaturii corpului, stocarea și eliberarea energiei și în secreția de hormoni. Țesutul osos, în mod similar, este mai mult decât un simplu schelet de suport; este un rezervor de minerale esențiale și un loc vital pentru formarea sângelui^(1,2).

Pe lângă anatomie, înțelegerea fiziologiei acestor sisteme este crucială pentru a dezvălui complexitatea funcțiilor lor. Metabolismul, procesul prin care organismul nostru convertește substanțele nutritive în energie și materiale de construcție, este strâns legat de funcționarea sistemului muscular, a țesutului adipos și a țesutului osos. Suplimentar, activitatea fizică joacă un rol fundamental în reglarea metabolismului și în menținerea funcționării optime a acestor sisteme. Prin intermediul efortului fizic, corpul nostru se adaptează la cerințele mediului înconjurător și își optimizează funcționarea^(1,2).

Dieta omului modern și sedentarismul sunt o combinație fatală pentru sănătatea individului uman. În ziua de astăzi, dietele neechilibrate din punct de vedere nutritiv și energetic sunt răspândite sub forma alimentelor cu densitate calorică ridicată, ușor și rapid de consumat. Consumul acestor alimente procesate, numite și fast-food sau, în expresia franceză, mâncare „fără oase”, combinat cu o activitate fizică minimă zilnică sau cu sedentarism, este considerat un stil de viață normal al omului modern^(3-8).

Un individ are nevoie de o multitudine de lucruri pentru a fi sănătos. Printre acestea, hrana pe care o consumă zilnic joacă un rol esențial în susținerea corpului său. Omul are nevoie de o dietă echilibrată din punct de vedere energetic și nutritiv, iar hidratarea este la fel de importantă. Alimentele procesate, răspândite și consumate zilnic, nu conțin cantitatea necesară de vitamine și minerale, au un conținut ridicat de carbohidrați simpli și grăsimi saturate, un conținut redus de proteine complete și un surplus de sodiu. Apa de multe ori nu este consumată în cantități ideale și este înlocuită cu lichide carbogazificate cu un conținut ridicat de zahăr, crescând în acest fel balanța energetică, care de multe ori este deja pozitivă în exces^(9-10).

Societatea modernă a schimbat felul de alimentație și tipul de activitate fizică zilnică.Oamenii folosesc mijloace de transport pentru a economisi timp pe drumul spre locul de muncă, unde, de multe ori, stau opt ore. În timpul liber, majoritatea îndeplinesc activități fizice minime; astfel, apar oboseala cronică pe fond emoțional și chiar sindromul de burnout^(11-13).

Acest stil de viață nesănătos este răspândit și are efecte negative, prin impactul proinflamator (obezitate, depresie, boli metabolice etc.).

Scopul lucrării a fost evaluarea importanței unei diete echilibrate, personalizată, dedicată persoanelor care vor o schimbare în compoziția corporală prin antrenamente electromiostimulante.

Materiale și metodă

Studiul de față are caracter intervențional și s-a desfășurat pe o durată de 12 luni, în 2023-2024, în Târgu Mureș, România. Metodologia s-a bazat pe monitorizarea datelor antropometrice și personale la 30 de subiecți, cu vârste între 20 și 55 de ani, majoritatea de sex feminin (90%), împărțiți în două grupe de studiu. Primul grup (A) a cuprins 17 subiecți, dintre care 16 de sex feminin (94,1%). Fiecare individ din această grupă a primit o dietă personalizată și o educație nutrițională de bază din partea unui dietetician autorizat, în clinica Nutricare din Târgu Mureș. Al doilea grup (B) a avut 13 subiecți, 11 de sex feminin (84,61%) și doi de sex masculin (15,39%); în această grupă nimeni nu a primit recomandări dietetice sau de educație nutrițională. Fiecare individ din ambele grupe a parcurs 12 antrenamente de electromiostimulare sub îndrumarea unui antrenor personal calificat, într-o perioadă de şase săptămâni.

La începutul primului antrenament și după ultimul antrenament, datele antropometrice au fost recoltate cu ajutorul unui cântar corporal Tanita, modelul MC-780MA-N, și cu un taliometru CHARDER HM200P.

Indivizii din grupul A au respectat dieta primită la clinică în perioada antrenamentelor, iar cei din grupul B nu au modificat nimic în alimentație în perioada antrenamentelor.

Subiecții aleși au fost persoane sedentare care doreau să reducă țesutul adipos și să-şi tonifice corpul. Cei mai mulți aveau locuri de muncă sedentare unde, timp de 8-10 ore, stăteau pe scaune de birou sau în picioare. În timpul pauzelor, unii dintre subiecți aveau o activitate fizică minimă și executau câteva mișcări de bază, de exemplu, genuflexiuni.Deplasarea de la locuință la locul de muncă și invers se făcea cu un automobil personal sau de serviciu, ocazional pe jos. Acasă nu aveau activitate fizică separată, doar activități zilnice în jurul casei. În weekend se odihneau, având o activitate fizică ușoară, de exemplu, o plimbare în familie.

Subiecții doreau o schimbare a aspectului fizic și stării psihice, de multe ori cu o schimbare minimă în modul de alimentație și în activitatea fizică. Alimentația subiecților era neregulată, fără mic-dejun, doar cafea și, din cauza stresului, se supraalimentau când ajungeau acasă, iar în timpul serviciului „ronțăind” alimente nesănătoase.

Educația nutrițională a constat în descrierea grupelor alimentare, a importanței nutrienților din alimente pentru corp și a hidratării, adaptate exercițiului fizic.

Dieta personalizată s-a bazat pe un plan alimentar echilibrat, calculat pe baza nevoilor individului, din punct de vedere energetic, trofic și funcțional, precum și pe preferințele acestuia. O dietă hipocalorică cu un deficit de 200-500 kcal minim hiperproteic a fost implementată persoanelor din grupul A. La începutul primului antrenament și după ultimul antrenament, datele antropometrice au fost recoltate cu ajutorul taliometrului CHARDER HM200P și al unui cântar corporal Tanita modelul MC-780MA-N, care analizează masa grasă, musculară, hidrică și cea scheletică.

Scopul antrenamentelor a fost combinarea exercițiilor aerobe și anaerobe cu electrostimulare musculară pentru a crește masa musculară și a diminua masa grasă, aceste antrenamente fiind personalizate și îndrumate de un antrenor de fitness calificat la clinica menționată anterior.

Procedeul începe cu subiectul, care se îmbracă cu un costum special, peste care antrenorul va pune echipamentul de electromiostimulare. Echipamentul constă dintr-o vestă cu care se va stimula trunchiul prin cinci zone, două manșoane cu două zone pentru brațe și o curea la care sunt conectate trei zone pentru stimularea picioarelor.

Acest echipament are mai multe suprafețe de contact care absorb bine apa. Înainte de antrenament, aceste suprafețe sunt bine stropite cu apă caldă, pentru a facilita trecerea stimulilor electrici prin costumul de bumbac. După ce echipamentul este bine plasat pe subiect, antrenorul conectează o cutie de control pe echipament.

Această cutie este conectată la o tabletă prin bluetooth și prin intermediul unei aplicați speciale antrenorul setează intensitatea stimulării. Antrenamentul în sine durează 35 de minute. Subiecții au avut două antrenamente pe săptămână: primul pentru picioare și al doilea pentru partea superioară a corpului (brațe, umerii, spate, piept și abdomen).

Rezultate

În ambele grupuri s-a observat o schimbare în compoziția corporală. Cele mai importante schimbări au apărut în masa grasă, musculară, hidrică și cea scheletică, pe parcursul celor șase săptămâni în care fiecare individ din ambele grupe a parcurs 12 sesiuni de antrenamente EMS. Aceste schimbări au influențat masa corporală, aspectul fizic și starea psihică a indivizilor.

Pentru interpretarea statistică a datelor a fost utilizat testul t cu setările „one tail” cu varianta inegală din două eșantioane, considerând că datele analizate au o distribuție gaussiană.

Se observă o pierdere de grăsime la ambele grupe, cu semnificație statistică; astfel, media masei grase pierdute din cei din grupul A, dintre care 16 de sex feminin (94,1%), este de 49,5 kg, în timp ce în grupul B, 11 de sex feminin (84,61%) și doi de sex masculin (15,39%), pierderea medie a fost de 17 kg de grăsime (p=0,035).

Se observă că subiecții din grupul B au pierdut cu 55,3% mai multă grăsime decât subiecții din grupul A.

S-a înregistrat o schimbare a masei musculare în ambele grupuri, fără o semnificație statistică. Grupul A a pierdut în medie 7,6 kg din masa musculară, pe când la grupul B a crescut masa musculară cu 1,5 kg (p=0,22).

O scădere a masei musculare în urma dietei hipocalorice este normală, dar, în mod ideal, creșterea masei musculare este de dorit; în lotul nostru s-a definit o scădere medie de 0,45 kg a masei musculare la subiecții din grupul A, iar în grupul B a crescut, în medie, cu 0,15 kg.

S-a evaluat o creștere a masei scheletale la ambele grupe, în grupul A a crescut cu 1,7 kg, iar în grupul B, cu 0,5 kg (p=0,27).

Per individ, în grupul A s-a observat o creștere a masei scheletale de 0,1 kg, comparativ cu grupul B, de doar 0,038 kg.

Masa hidrică, în medie, a crescut la ambele grupuri, în grupul A cu 1,488% și în grupul B cu 0,946% (p=0,087).

Ambele grupuri au pierdut din masa corporală, cu o semnificație statistică. Grupul A a pierdut în total 60 kg, iar grupul B a pierdut în total 10,4 kg. Grupul B a pierdut cu 82,6% mai puțin din greutate decât grupul A (p=0,002).

În medie, indivizii din grupul A au slăbit 3,53 kg în cele șase săptămâni, comparativ cu cei din grupul B, care au slăbit 0,8 kg.

Discuție

Pe perioada studiului a apărut o schimbare a compoziției corporale la subiecții din ambele grupuri. Se observă o pierdere de grăsime la ambele grupuri, media masei grase pierdute per individ fiind statistic diferită (p=0,035). În medie, subiecții din grupul B au pierdut cu 55,3% mai puțină grăsime decât subiecții din grupul A. Din cauza dietei neechilibrate din punct de vedere energetic, grupul B a pierdut mai puțină masă grasă. Dieta echilibrată și personalizată primită de subiecții din grupul A a avut ca efect o scădere semnificativă a masei grase care nu poate fi observată în grupul B, iar antrenamentele electrostimulate combinate cu o dietă personalizată hipocalorică-hiperproteică au avut un impact mai mare asupra compoziţiei chimice a subiecților decât doar antrenamentele electrostimulate.

Un studiu similar a fost publicat în 2021, în care 20 de bărbați sedentari au fost împărțiți în două grupuri. Ambele grupuri au participat timp de șase săptămâni la antrenamente de fitness. Primul grup a folosit electro-miostimulare, pe când al doilea grup a efectuat antrenamentele fără electrostimulare. După șase săptămâni, greutatea corporală în aceste grupuri nu s-a schimbat semnificativ; grupul de control, care a efectuat antrenamentele fără electrostimulare, a menținut procentajul de masă grasă, pe când în grupul cu electrostimulare a crescut cu 1%. Masa slabă a scăzut în grupul de control cu 0,2%, în timp ce la grupul cu electrostimulare a crescut cu 1,1% ⁽¹⁴⁾.

Chiar dacă în studiul menționat nu a fost implementată o dietă, au apărut schimbări în compoziția corporală. O dietă personalizată combinată cu antrenament electrostimulant are un efect sporit în schimbarea compoziției corporale. Antrenamentele EMS pot avea efecte pozitive asupra compoziției chimice a corpului.

O dietă echilibrată și sănătoasă are rezultate mai bune decât o dietă intuitivă. Antrenamentele electro-miostimulante au rezultate pozitive indiferent de dietă. O combinație între o alimentația echilibrată și antrenamentele de electromiostimulare are rezultate mult mai bune din punctul de vedere al compoziției corporale.

Marea majoritate dintre participanții la acest studiu au fost satisfăcuți de schimbările implementate în viață. Modificarea stilului de viață a avut rezultate pozitive din punct de vedere fizic și psihologic. Educația nutrițională și o dietă combinată cu antrenamente electromiostimulante conduc la o compoziție corporală mai sănătoasă comparativ cu o dietă dezechilibrată, intuitivă, cu accent doar pe antrenamente.

Un studiu cu mai mulți indivizi, asociat cu mai multe tipuri de dietă și cu activități pe o perioadă mai lungă de observare, ar putea furniza informații utile despre felul în care ne-am putea schimba stilul de viață pentru a fi mai sănătoși.

Concluzii

O dietă echilibrată și adecvată, alături de antrenamentele electromiostimulante, aduce rezultate pozitive asupra compoziției corporale. O combinație dintre o alimentație personalizată și antrenamente poate avea un impact mai eficient asupra compoziției corporale, a stării nutriționale și a stării psihice.

Autor corespondent:   Nagy Szilárd E-mail: nagyszilard2035@gmail.com

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.