REVIEW

Alimente recomandate în prevenirea cancerului colorectal

Foods allowed to prevent colorectal cancer

Data publicării: 21 Octombrie 2024
Editorial Group: MEDICHUB MEDIA
10.26416/Diet.3.3.2024.10169

Abstract

Introduction. Colorectal cancer is one of the most common types of cancer diagnosed. Environmental factors, genetics, and nutrition play a vital role in the pathogenesis of colon cancer. Our objective was to identify a possible solution to prevent colon cancer or delay the proliferation of tumor cells. 
Materials and method. PubMed, Oxford Academic, and BMC Cancer databases were consulted, and out of 35 articles studied, 17 were cited, and two were representative of the proposed theme. The risk factors and dietary recommendations of this pathology were tracked, but also their verification methods. 
Results. The application of a ketogenic diet significantly delayed tumor growth in mouse models, especially the ketogenic diet based on foods rich in omega-3. Moreover, there is evidence indicating that the risk of colon cancer is increased in patients with metabolic syndromes, such as obesity, type 2 diabetes, and high blood pressure. Conclusions. Replacing carbohydrates with fat and protein can improve survival. A low-carbohydrate diet score was associated with lower mortality in colorectal cancer patients. A ketogenic diet rich in vegetable fats and low in carbohydrates can sensitize insulin, preventing the progression of colorectal cancer.
 

Keywords
coloncancerdietcarbohydratestumor

Rezumat

Introducere.  Cancerul colorectal este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer diagnosticate. Factorii de mediu, genetica, dar şi nutriţia joacă un rol extrem de important în patogeneza cancerului de colon. Obiectivul nostru a fost identificarea unei posibile soluţii pentru a preveni cancerul de colon sau a întârzia proliferarea celulelor tumorale. 
Materiale şi metodă. Au fost consultate bazele de date PubMed, Oxford Academic şi BMC Cancer şi, din 35 de articole studiate, 17 au fost citate, iar două au fost reprezentative pentru tema propusă. Au fost urmăriţi factorii de risc şi recomandările dietetice ale acestei patologii, dar şi metodele de verificare a acestora. 
Rezultate. Aplicarea unei diete ketogenice a întârziat semnificativ creşterea tumorii la modelele de şoareci, în special dieta ketogenică bazată pe alimente bogate în omega-3. Mai mult decât atât, există dovezi care indică faptul că riscul de cancer de colon este mai crescut la pacienţii cu sindrom metabolic, precum obezitate, diabet zaharat de tip 2 şi hipertensiune arterială. 
Concluzii. Înlocuirea carbohidraţilor cu grăsimi şi proteine poate îmbunătăţi supravieţuirea. Scorul dietei cu conţinut redus de carbohidraţi a fost asociat cu o mortalitate mai scăzută la pacienţii cu cancer colorectal. O dietă ketogenică, bogată în grăsimi vegetale şi săracă în carbohidraţi, are capacitatea de sensibilizare la insulină, împiedicând progresia cancerului colorectal.
 
Cuvinte Cheie
coloncancerdietăcarbohidraţitumoră

Introducere

Cancerul colorectal este al treilea cel mai frecvent cancer diagnosticat atât la bărbaţi, cât şi la femei. Aproximativ 41% din toate cancerele colorectale apar în colonul proximal, 22% apar în colonul distal, iar 28% implică rectul.

Factorii de risc ai cancerului colorectal includ sexul masculin, colita ulceroasă, obezitatea, sedentarismul, dieta dezechilibrată, tutunul, diabetul zaharat, dar şi diverse medicamente.

S-a demonstrat suplimentar că abuzul de alcool ar putea fi un factor de risc pentru apariţia cancerului colorectal. Un studiu prospectiv a arătat o asociere între mortalitatea din cauza cancerului colorectal şi consumul de alcool (peste 50 g/zi). Acest lucru a fost demonstrat mai puternic la populaţia asiatică, din cauza factorilor genetici, precum factorii dietetici şi metabolismul alcoolului. Etanolul este principalul component din băuturile alcoolice. Un metabolit al etanolului, numit acetaldehidă, este cancerigen prin afectarea sintezei ADN-ului; astfel, glutationul (proteină cu rol în prevenirea distrugerii unor componente celulare) este afectat. Acest fapt împiedică proliferarea la nivelul mucoasei colonului(1).

Printre factorii care ar putea scădea incidenţa cancerului colorectal se numără activitatea fizică regulată şi diverse alimente cu rol antiinflamator. S-a arătat faptul că un index inflamator dietetic al alimentelor (DII) ridicat creşte riscul de cancer colorectal. Componentele alimentelor antiinflamatoare includ fibre, acizi graşi mononesaturaţi, acizi graşi polinesaturaţi, omega-3, omega-6, alimente bogate în niacină, tiamină, riboflavină, vitaminele B6, B12, zinc, magneziu, seleniu, vitamina A, vitamina C, vitamina D, vitamina E, acidul folic şi betacarotenul(1,2,3).

Datele epidemiologice din ultimii ani au arătat faptul că există un risc mult mai mare de a dezvolta cancer de colon la persoanele suferinde de sindrom metabolic (obezitate, distribuţia diversă a ţesutului adipos şi sedentarism)(2,3,4,5,6), care conduce, de cele mai multe ori, la diabet zaharat de tip 2 şi hipertensiune arterială. Printre simptomele acestui sindrom se numără hipertrigliceridemie, hiperglicemie şi colesterol HDL scăzut. Defectul de bază al sindromului metabolic este hiperinsulinemia sau rezistenţa la insulină(7,8,9,10).

Explicaţia din spatele acestor rezultate este faptul că dietele bogate în carbohidraţi ridică nivelurile de glucoză din sânge, crescând producţia de insulină. Insulina, cu cât are un nivel mai crescut, încurajează proliferarea celulară şi creşte carcinogeneza. În plus, lipidele, în special cele vegetale, scad nivelul de insulină circulant din sânge(7,11).

Pentru a păstra glicemia în limite normale, s-a adoptat o dietă cu conţinut scăzut în carbohidraţi, şi anume dieta ketogenică. O dietă ketogenică bogată în grăsimi vegetale şi săracă în carbohidraţi are capacitatea de sensibilizare la insulină, împiedicând progresia cancerului colorectal.

Dieta ketogenică scade cantitatea de glucoză disponibilă pentru tumori şi trece la producţia de corpi cetonici ca sursă alternativă de energie pentru celulele sănătoase. Dieta ketogenică include carbohidraţi într-un procentuj foarte scăzut (5% din aportul caloric total), proteine (15% din aportul caloric total) şi un conţinut ridicat de grăsimi (80% din aportul caloric total)(11).

Tumorile sunt incapabile să metabolizeze corpi cetonici pentru energie, din cauza deficienţelor mitocondriale(2,4,11).

Potenţialul antitumoral al dietei ketogenice a fost demonstrat în diverse studii. Unul dintre acestea a arătat faptul că diverse linii celulare tumorale nu pot utiliza cetonele ca sursă de energie atunci când sunt lipsite de glucoză. Prin urmare, scade timpul de progresie a tumorii(12,13,14).

Pentru a scădea nivelul glucozei din sânge, se recomandă alimente cu conţinut scăzut în carbohidraţi. Un exemplu poate fi urmărit în tabelul 1.

 

Tabelul 1. Alimente cu conţinut scăzut în carbo­hidraţi potrivite în dieta ketogenică
Tabelul 1. Alimente cu conţinut scăzut în carbo­hidraţi potrivite în dieta ketogenică

Obiectivul nostru a fost identificarea unor posibile soluţii pentru a preveni cancerul de colon sau a întârzia proliferarea celulelor tumorale.

Materiale şi metodă

Au fost consultate bazele de date PubMed, Oxford Academic şi BMC Cancer şi, din 35 de articole studiate, 17 au fost citate, iar două au fost detaliate în continuare, fiind reprezentative pentru tema propusă. S-au urmărit factorii de risc şi recomandările dietetice pentru aceste patologii.

Printre factorii de risc ai cancerului colorectal se numără obezitatea, sedentarismul şi diabetul zaharat. De cele mai multe ori, toate acestea provin din cauza unei diete dezechilibrate. Aceste dezechilibre apar fiindcă nu se cunoaşte necesarul nutritiv individual şi, de cele mai multe ori, persoanele se supraalimentează cu carbohidraţi rafinaţi, fiind din ce în ce mai accesibili în zilele noastre. Din păcate, foarte mulţi copii consumă astfel de produse, dezvoltând, în timp, obezitate morbidă sau diabet zaharat.

Rezultate şi discuţie

Am luat în considerare şi am detaliat un studiu experimental şi unul clinic, care exprimă sinteza rezultatelor literaturii de specialitate.

Un studiu efectuat pe o perioadă de 45 de zile, pe 36 de şoareci, a arătat influenţa dietei ketogenice asupra proliferării celulelor tumorale. Specia de şoareci BALB/C de sex masculin a fost injectată cu celule tumorale ale liniei celulare de cancer de colon. Acest tip de şoareci este foarte sensibil la agenţi cancerigeni şi dezvoltă foarte repede diverse tipuri de tumori. Animalele au fost împărţite aleatoriu în trei grupuri de hrănire, fiecare grup fiind format din 12 şoareci(16).

Primul grup a fost hrănit pe baza dietei ketogenice, bogată în acizi graşi omega-3, al doilea grup a fost hrănit tot pe baza unei diete ketogenice, însă lipidele au provenit din untură, iar ultimul grup a avut o dietă standard.

Dimensiunea tumorii şi greutatea corporală a tuturor animalelor au fost măsurate din două în două zile. Studiul s-a încheiat în momentul în care tumora a atins 600-700 mm3, intervalul dintre inocularea celulelor tumorale subcutanate şi punctul final definit ca timpul de supravieţuire. Tumorile care au atins volumul-ţintă au fost disecate. A fost comparat timpul creşterii acesteia în funcţie de dietă. Mărimea tumorii a fost măsurată cu şublere şi volumul tumorii (mm3) a fost calculat utilizând formula elipsoidă.

Pentru grupurile unde s-a adoptat dieta ketogenică, timpul de creştere a tumorii a fost semnificativ întârziat, în comparaţie cu dieta standard. La şoarecii hrăniţi cu dietă standard, tumora a fost palpată iniţial în ziua a treia de la inducerea patologiei, iar la cei hrăniţi cu dietă ketogenică, tumora a fost palpată iniţial în ziua a cincea. Nu au fost diferenţe semnificative între dieta ketogenică bazată pe acizi graşi omega-3 şi cea cu untură. Timpul mediu de supravieţuire a animalelor din grupul dietei standard a fost de 24,8 zile, în grupul dietei ketogenice bazate pe alimente bogate în acizi graşi omega-3, timpul mediu a fost de 35,1 zile, iar în grupul şoarecilor hrăniţi cu ajutorul dietei ketogenice bazate pe untură – 33,8 zile. Perioada cea mai lungă de supravieţuire a avut-o un animal hrănit cu dieta ketogenică bogată în acizi graşi omega-3, aceasta fiind 45 de zile.

În alt studiu, efectuat la 1542 de pacienţi cu cancer colorectal depistat precoce, s-a urmărit frecvenţa consumului diverselor alimente prin intermediul unui chestionar(17). A fost examinată dieta cu conţinut scăzut de carbohidraţi şi au fost calculate scorurile generale ale acesteia, precum şi asocierea dietei cu mortalitatea legată de cancerul colorectal. Aportul de carbohidraţi a fost asociat cu o mortalitate mai mare, fiind limitat la carbohidraţii consumaţi din amidon şi zaharuri rafinate (raportul de risc fiind 1,36). În schimb, înlocuirea carbohidraţilor cu grăsimi şi proteine din plante a fost asociată cu o mortalitate mai scăzută (raportul de risc fiind 0,81).

Concluzii

Alimentaţia influenţează direct starea de sănătate a unei persoane, iar adoptarea unei diete cât mai sănătoase, personalizată şi variată, poate creşte speranţa de viaţă a indivizilor şi reduce riscul de cancer sau de alte boli cronice cu fond inflamator.

Cercetările recente susţin că o dietă ketogenică bogată în grăsimi, proteine şi săracă în carbohidraţi (mai ales cei proveniţi din amidon şi zaharuri rafinate) are capacitatea de a împiedica progresia cancerului colorectal. Dieta, completată de un stil de viaţă sănătos şi cu reducerea expunerii la factori ambientali de risc, poate reprezenta o soluţie în gestionarea pacientului oncologic.    

 

 

Autori pentru corespondenţă: Ioana-Ştefania Şerban E-mail: serban.ioana-stefania.22@stud.umfst.ro

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.

A grey and black sign with a person in a circle

Description automatically generated

Bibliografie


  1. Thanikachalam K, Khan G. Colorectal Cancer and Nutrition. Nutrients. 2019;11(1):164.

  2. Shaw E, Farris MS, Stone CR, Derksen JWG, Johnson R, Hilsden RJ, Friedenreich CM, Brenner DR. Effects of physical activity on colorectal cancer risk among family history and body mass index subgroups: a systematic review and meta-analysis. BMC Cancer. 2018;18(1):71.

  3. Pischon T, Lahmann PH, Boeing H, Friedenreich C, Norat T, Tjønneland A, et al. Body size and risk of colon and rectal cancer in the European Prospective Investigation Into Cancer and Nutrition (EPIC). J Natl Cancer Inst. 2006;98(13):920-31.

  4. Su L, Hendryx M, Li M, Shadyab AH, Saquib N, Stefanick ML, Luo J. Body size over the adult life course and the risk of colorectal cancer among postmenopausal women. Public Health Nutr. 2023;26(8):1539–1548.

  5. Lewandowska A, Rudzki G, Lewandowski T, Stryjkowska-Góra A, Rudzki S. Risk Factors for the Diagnosis of Colorectal Cancer. Cancer Control. 2022;29:10732748211056692.

  6. He J, Stram DO, Kolonel LN, Henderson BE, Le Marchand L, Haiman CA. The association of diabetes with colorectal cancer risk: the Multiethnic Cohort. Br J Cancer. 2010;103(1):120-126.

  7. Giovannucci E. Metabolic syndrome, hyperinsulinemia, and colon cancer: a review. Am J Clin Nutr. 2007;86(3):s836-42.

  8. Saydah SH, Platz EA, Rifai N, Pollak MN, Brancati FL, Helzlsouer KJ. Association of markers of insulin and glucose control with subsequent colorectal cancer risk. Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 2003;12(5):412-8.

  9. Trevisan M, Liu J, Muti P, Misciagna G, Menotti A, Fucci F. Markers of insulin resistance and colorectal cancer mortality. Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 2001;10(9):937-41.

  10. Kaaks R, Toniolo P, Akhmedkhanov A, Lukanova A, Biessy C, Dechaud H, Rinaldi S, Zeleniuch-Jacquotte A, Shore RE, Riboli E. Serum C-Peptide, Insulin-Like Growth Factor (IGF)-I, IGF-Binding Proteins, and Colorectal Cancer Risk in Women. Journal of the National Cancer Institute. 2000;1592-1600.

  11. Tamraz M, Ghossaini NA, Temraz S. The Ketogenic Diet in Colorectal Cancer: A Means to an End. Int J Mol Sci. 2023;24(4):3683.

  12. Fine EJ, Miller A, Quadros EV, Sequeira JM, Feinman RD. Acetoacetate reduces growth and ATP concentration in cancer cell lines which over-express uncoupling protein 2. Cancer Cell Int. 2009;29:9:14.

  13. Xiang Y, Wang M, Miao H. Ketogenic diet: new avenues to overcome colorectal cancer. Signal Transduct Target Ther. 2022;7:262.

  14. Maurer GD, Brucker DP, Bähr O, Harter PN, Hattingen E, et al. Differential utilization of ketone bodies by neurons and glioma cell lines: a rationale for ketogenic diet as experimental glioma therapy. BMC Cancer. 2011;2:315.

  15. Drewnowski A, Rehm CD, Martin A, Verger EO, Voinnesson M, Imbert P. Energy and nutrient density of foods in relation to their carbon footprint. American Journal of Clinical Nutrition. 2015;101:184-191.

  16. Guang-Wei H, Yu-Sheng C, De-Ming H, Hai-Yu W, Guo-Hao W, Bo Z. Growth of human colon cancer cells in nude mice is delayed by ketogenic diet with or without omega-3 fatty acids and medium-chain triglycerides. Asian Pac J Cancer Prev. 2015;16(5):2061-8.

  17. Song M, Wu K, Meyerhardt JA, Yilmaz O, Wang M, Ogino S, Fuchs CS, Giovannucci EL, Chan AT. Low-Carbohydrate Diet Score and Macronutrient Intake in relation to Survival after Colorectal Cancer Diagnosis. JNCI Cancer Spectr. 2018;2(4):pky077.

Articole din ediția curentă

EXPERIMENTAL

siRNA inhibition of kinase-associated phosphatase (Kap) expression induces M-phase stimulation in NIH/3T3 cells

Mihai D. Niculescu
Gena inhibitorului kinazei dependente de ciclină (CDKN3) codifică fosfataza asociată kinazei (KAP), care defosforilează kinazele dependente de ciclină CDK1, CDK2 şi CDK3. ...
CASE REPORT

Efectul dietei, al antrenamentului fizic asistat şi al remodelării corporale asupra pierderii în greutate – studiu de caz

Raluca Maior, Florina Daniela Ruţă
Restricţia aportului energetic şi procentajul echilibrat al macronutrienţilor din dietă rămân strategia de bază în managementul obezităţii, iar activitatea fizică oferă beneficii suplimentare în dimin...
REVIEW

Managementul obezităţii genetice cu dieta mediteraneeană

Dalma Máté
Supraponderalitatea este unul dintre cele mai semnificative riscuri ale zilelor noastre. Bolile cronice asociate cu supraponderalitatea reprezintă o parte semnificativă a numărului de boli şi decese....
Articole din edițiile anterioare

REVIEW

Beneficiile pâinii cu maia

Ioana-Ştefania Şerban, Irina Mihaela Matran
În ultimul timp, interesul cercetătorilor şi atenţia consumatorilor faţă de fermentarea aluaturilor în fabricarea pâinii şi a produselor de patiserie (de exemplu, cozonac, croissant, biscuiţi) au crescut. ...
REVIEW

Alimente recomandate în sindromul colonului iritabil

Ioana-Ştefania Şerban
Sindromul colonului iritabil este o tulburare gastrointestinală funcţională cronică, prezentând printre simptome dureri abdominale, greaţă, creşterea motilităţii, alternarea constipaţiei cu diaree, distensie şi/sau balonare. Planul nutriţional este esenţial şi susţinut. Obiectivul acestui review a fost identi...

SCJU Timișoara investește în diagnosticare genetică

Cristina Ghioca

Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara a semnat proiectul de finanțare pentru dezvoltarea capacității de diagnostic histopatologic si molecular a cancerului.

...