EDITORIAL

Direcția pașilor spre normalitate

Remus Şipoş

15 Octombrie 2025

Direcția pașilor spre normalitate

 

Vremurile pe care le trăim ne determină să reflectăm asupra necesității redefinirii termenului de normalitate. Nu se poate să nu observăm la nivel mondial o cursă a înarmării pentru menținerea păcii. Dar, în mod logic, cred că o țară care se înarmează se pregătește de război. Însă noua normalitate spune că pacea se face cu arme. Vedem totodată invazii și războaie declanșate în numele păcii. Pacea nu mai înseamnă respect, dialog, comunicare, ea se construiește sau se menține prin amenințări, pericole, conflicte și înarmare, cu identificarea sau căutarea dușmanilor potențiali, cu stigmatizări, delimitări și alianțe.

O normalitate similară am observat și în lumea medicală. Am susținut, promovat și am încercat să înțeleg și din interior profesia de dietetician. O profesie medicală nobilă, care este deosebit de importantă atât în activitatea medicală profilactică, dar și în cea curativă. O profesie care seamănă extrem de mult cu scopul și obiectivele formării mele profesionale de bază, cea de medic de familie. Chiar dacă în multe privințe activitatea dieteticianului, din punctul de vedere al legiuitorului, este considerată act medical complementar, am avut neplăcuta surpriză ca această activitate să nu fie promovată în mod real în cadrul evenimentelor medicale. Iar în acest caz nu este vorba de o lipsă a „înarmării”, deoarece corpul profesional al dieteticienilor are un for reprezentativ numit Colegiul Dieteticienilor din România, care este autoritatea profesională în nutriție și dietetică, așa cum apare și pe site-ul organizației.

În acest context, se ridică unele întrebări despre direcția pașilor spre normalitate în exercitarea profesiei de dietetician și formarea profesională continuă în această specialitate. S-a putut observa că o conferință medicală dedicată bolilor metabolice a primit mai multe credite de formare medicală din partea Colegiului Medicilor din România, decât din partea Colegiului Dieteticienilor din România, conferința având lectori atât medici, cât și dieteticieni autorizați. Oare normalitatea în consilierea nutrițională a pacientului cu patologie metabolică nu include și cunoașterea medicală a acelei patologii? În același timp, o revistă care este dedicată dieteticienilor, ce se dorește a fi o platformă de afirmare a acestora în lumea corpului medical, este considerată mai valoroasă ca formare medicală, prin creditare, de către Colegiul Medicilor din România, care, în conformitate cu site-ul oficial, este „organizaţia profesională naţională a medicilor, fiind o instituţie de interes public, neguvernamentală, apolitică şi fără scop patrimonial”. Poate că într-o altă normalitate, autoritatea profesională în nutriție și dietetică ar fi avut o poziționare diferită.

Probabil într-o altă direcție a pașilor spre normalitate, autoritatea profesională în nutriție și dietetică ar putea fi implicată ca pacienții cu boli cardiovasculare, cei cu boală renală cronică, cu patologii metabolice și mulți alți bolnavi cu patologii cronice multiple să poată beneficia de o consiliere nutrițională care să le amelioreze calitatea vieții și să le crească speranța de viață. Conferințele medicale, chiar și congresele naționale ale anumitor societăți profesionale, nu sunt exclusiviste. Sunt interdisciplinare. Pentru că pacientul nu este al medicului de familie, al cardiologului, al internistului sau al unui alt medic din altă specialitate. Pacientul este al corpului medical – medic, farmacist, dietetician, kinetoterapeut, asistent medical, psiholog – care trebuie să fie implicat în conservarea stării de sănătate, redobândirea ei sau ameliorarea calității vieții pacientului.

În lumea medicală, pacea nu se obține prin războaie, prin înarmare, segregare sau stigmatizare. În direcția pașilor normali, corpul medical are o activitate complementară, în interesul stării de sănătate a pacientului. Actul medical nu se încheie cu eliberarea prescripției medicale, de cele mai multe ori, în special în patologiile cronice, ci se încheie prin consilierea nutrițională. În direcția pașilor spre normalitate, autoritatea profesională în nutriție și dietetică, în interesul membrilor ei, implică integrarea consilierii nutriționale nu doar în actul medical, ci și în fenomenul medical manifestat prin evenimentele medicale interdisciplinare de formare profesională continuă.

Echipa TRJN

 

Articole din ediția curentă

REVIEW

Suplimentarea cu vitamina D în terapie intensivă: beneficii reale sau iluzie statistică?

Mircea Stoian, Sergio‑Rareş Bândilă, Andrei-Claudiu Stângaciu, Adina Stoian
Deficitul de vitamina D este o constatare frecventă la pacienții critici și a fost corelat cu un prognostic nefavorabil. ...
ORIGINAL ARTICLE

Colaborarea dietetician-psiholog în oncologie: aplicabilitate practică și beneficii documentate

Liana Conțiu, Anamaria-Cristina Hambețiu, Maria Czinege
Tratamentul oncologic modern presupune o abordare integrativă, centrată pe pacient, în care colaborarea dintre dieteticieni și psihologi joacă un rol esențial. ...
REVIEW

De la stil de viață la diagnostic medical: reprezentări și tendințe bibliometrice ale ortorexiei în literatura științifică

Radu-Mihai Dumitrescu
Ortorexia este un fenomen situat la intersecția dintre normele sociale privind „alimentația sănătoasă” și procesele de medicalizare emergentă....
Articole din edițiile anterioare

TEMA EDIŢIEI

Analiza nevoilor de contracepţie la nivel populaţional

Ioana-Maria Bloj, Iuliu Moldovan, Remus Şipoş
În faţa tendinţei din ultimii ani de scădere con­­ti­nuă a pragului de începere a vieţii sexuale la nivel eu­ro­­pean, contracepţia şi planningul familial devin subiecte a căror tratare este din ce în ce mai importantă....
TEMA EDIŢIEI

Planningul familial din perspectiva medicului de familie

Ioana-Maria Bloj, Iuliu Moldovan, Remus Şipoş
Planificarea familială şi contracepţia au repre­zen­tat întotdeauna o temă de discuţie ce a stârnit controverse din numeroase puncte de vedere. ...
REVIEW

Optimizarea diagnosticului în ceea ce priveşte patologia malignă a prostatei

Remus Şipoş, Emese Orban
Înfiinţarea Registrului Naţional de Cancer şi implementarea lui ca sistem informatic şi informaţional vor ajuta la înţelegerea ponderii reale pe care o au bolile oncologice în România şi ar putea reprezenta temelia pe care să fie concepute, im­ple­men­ta­te şi derulate programele de prevenţie. Apariţia acestu...