Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) şi Centrul de cercetări sociologice LARICS (CCSL) au lansat, în parteneriat cu Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), a doua ediţie a „Barometrului de Sănătate Publică” din România.


Moderat de acad. Victor Voicu, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române, evenimentul a avut loc în Aula Academiei Române, în prezenţa invitaţilor: conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidenţial în Departamentul de Sănătate Publică; dl. Dan Zaharescu, director executiv ARPIM; prof. univ. dr. Dan Dungaciu, director ISPRI; conf. dr. Darie Cristea, director CCSL.

Barometrul de sănătate publică este un instrument anual complex de evaluare şi analiză, care îşi propune să măsoare percepţii, atitudini şi viziuni legate de politica de sănătate publică a României, în contextul mai amplu al pandemiei cauzate de virusul COVID-19, dar fără a se limita la aceasta, se arată într-un comunicat.

Barometrul de Sănătate Publică, ediţia decembrie 2021, a fost realizat cu sprijinul ARPIM şi analizează percepţiile românilor în mai multe capitole distincte printre care: Poziţionarea sănătăţii ca domeniu de interes, Respectarea măsurilor de igienă impuse de autorităţi, Vaccinarea împotriva COVID-19, Telemedicina, Obiceiurile nesănătoase (fumat, consum de alcool), Informarea privind sănătatea, Conspiraţiile, Accesul la aparatură şi medicamente moderne, Tratamente inovatoare (genice şi celulare), Screening, Asigurări de sănătate etc.

 „Epidemia de coronavirus şi-a pus o amprentă puternică asupra percepţiei populaţiei cu privire la vulnerabilitatea sistemului de sănătate din România. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care observăm un interes major  din partea populaţiei pentru sănătatea publică, 64, 3 %. Tocmai de aceea, factorii de decizie, în parteneriat cu toţi actorii relevanţi, trebuie să acorde prioritate investiţiilor pe termen lung, atât în industria farmaceutică cât şi în asistenţa medicală, şi să recunoască legătura clară dintre sănătate, economie şi bunăstarea populaţiei”, a spus Dan Dungaciu, director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române.

 „Ajuns la a doua ediţie, Barometrul de Sănătate Publică este o evaluare detaliată a percepţiilor românilor cu privire la politicile de sănătate publică, inclusiv la accesul la tratamente inovatoare, screening şi asigurări de sănătate. Observăm în premieră că cele mai mari nemulţumiri ale romanilor fac referire tocmai la aceste capitole: accesul la tratamente inovatoare şi screening, lipsa echipamentelor, lipsa asigurărilor de sănătate. Aceste date vin să confirme încă o dată nevoia Pactului pentru Inovaţie în Sănătate, lansat de ARPIM la finalul lunii noiembrie, şi nevoia implementării cât mai rapide a unor măsuri incluse în acest document de colaborare”, a adăugat Dan Zaharescu, director ARPIM.

 

Poziţionarea sănătăţii ca domeniu de interes pentru populaţie

Publicul a avut de ierarhizat cinci domenii de interes, de la 1 la 5 (1 cel mai important/5 cel mai puţin important). Ulterior, s-au făcut statistici privind selecţiile subiecţilor pentru fiecare poziţionare. Procentele corespunzătoare locului 1 arată o prioritate clară acordată sănătăţii (64,3%), se arată în comunicat.

 

Respectarea măsurilor de igienă şi distanţare impuse de autorităţi

Întrebaţi dacă respectă de obicei măsurile de igienă şi distanţare socială impuse de context pandemic, cei mai mulţi români declară că da (64,7% da; 11,5%  mai degrabă da). Nu s-a putut evalua cu ce grad de stricteţe respectă românii măsurile respective, dat fiind că 19,6% au ales varianta „Le respect doar pe cele care nu mi se par absurde”.

Prin urmare, peste trei sferturi din populaţia adultă a României înţelege că este normal să fie respectate măsurile impuse de contextul pandemic. Dezinfectarea mâinilor, distanţarea fizică, izolarea în casă la primele simptome sunt măsuri apreciate ca utile de peste 90% din respondenţi. Nici purtarea măştii nu mai este refuzată ca la începutul pandemiei, se arată în comunicat: 83,3% consideră utilă purtarea măştii în spaţii închise, însă doar 34,5% consideră masca utilă în spaţii deschise.

 

Vaccinarea împotriva COVID-19

Din respondenţi, 67% aveau la momentul culegerii datelor (1-19 noiembrie) o raportare pozitivă la vaccinare şi spuneau că se vor vaccina în perioada următoare, sau că au început vaccinarea, sau că erau complet vaccinaţi.

„Desigur, cifra aceasta trebuie privită cu precauţie, având în vedere că, deja, la sfârşitul lui noiembrie/începutul lui decembrie au apărut schimbări majore în discursul autorităţilor privind vaccinarea: certificatul verde la locul de muncă a încetat să fie o problemă presantă pentru public (cum era la jumătatea lui noiembrie); a apărut varianta Omicron a virusului, despre care autorităţile medicale spun că nu este prea bine acoperită de vaccinurile disponibile - toate acestea vor încetini vaccinarea, care probabil va fi accelerată iarăşi de un eventual val 5 pandemic, în ianuarie”, se arată în comunicat.

Intenţia, dar şi rata reală de vaccinare au o dinamică extrem de contextualizată, în funcţie de evoluţia pandemiei, mesajele publice, episoadele de relaxare, se mai subliniază în document.

„18% din adulţii din România încă sunt, potrivit datelor noastre, complet împotriva vaccinării”, arată Barometrul.

 

Telemedicina

Din cei chestionaţi, 39,5% spun că au beneficiat, ei sau membrii familiei, de consultaţii online sau la telefon de la începutul pandemiei. Aici, respondenţii au inclus şi interacţiuni cu medicul de familie. Deşi, înainte, lumea medicală privea cu scepticism acest gen de consultaţie, necesităţile impuse de pandemie au arătat că, între anumite limite, el poate funcţiona.

„Datele noastre arată că majoritatea celor care au beneficiat de astfel de consultaţii (ei sau familiile lor) le consideră accesibile şi aproape jumătate de ei şi eficiente”, se arată în comunicat.

 

Informare privind medicamentele/boala

Întrebarea permite o singură selecţie, privind cea mai importantă/apreciată sursă de informare.

Peste 60% din respondenţi spun că se informează de la medic. Barometrul de anul trecut avea drept răspuns la o întrebare formulată identic 50,8%.

Procentul celor care susţin că se informează prioritar de pe internet a rămas constant, în jur de 25%.

Cea mai importantă pierdere faţă de sondajul de anul trecut o înregistrează farmacia ca sursă de informare. Apoi, „rudele, prietenii” – efectul unei relative izolări/distanţări sociale.

O importanţă mai mare acordată medicului pe parcursul pandemiei l-a revalorizat pe acesta ca sursă de informaţie medicală pentru eventualul pacient.

 

Teorii ale conspiraţiei

Din români, 55% cred că autorităţile/medicii/industria farmaceutică ascund cu bună ştiinţă lucruri importante despre medicamente, boli, vaccinuri, iar 41,8% nu cred într-o asemenea conspiraţie.

 

Accesul la aparatură şi medicamente moderne

Subiecţii îl consideră cel mai important ingredient al serviciului medical, în afară de tratament. Să remarcăm că paradigma „e bun ce e ieftin” începe să se schimbe şi publicul înţelege rolul tehnologiei în rezultatul medical.

Accesul la aparatură şi medicamente noi era cel mai important ingredient şi conform sondajului de anul trecut, dar întrebarea de atunci permitea răspunsuri multiple şi diferenţele dintre variantele de răspuns au fost atunci mai mici.

Formularea de anul acesta – cu un singur răspuns posibil, dar aceleaşi variante de răspuns ca anul trecut – a fost aleasă tocmai în ideea de a evidenţia, în baza celor aflate la sondajul ante-rior, importanţa acordată de subiecţi fiecărui element din listă. Accesul la aparatură şi medica-mente este de departe cel mai important.

 

Cea mai mare problemă a sistemului medical românesc

Datele le confirmă pe cele de la întrebarea anterioară. „Observăm că răspunsurile care trimit la interacţiunea cu spitalul (birocraţia, comportamentul medicilor), deci surse tradiţionale de nemulţumire pentru public, sunt plasate mai jos ca probleme decât îngrijorările generate de elemente obiective: lipsa echipamentelor, finanţarea sistemului, costul tratamentelor bune”, se arată în comunicat. 

 

Accesul la medicamentele novatoare

Anul acesta, realizatorii Barometrului au optat pentru explicarea conceptului în corpul întrebării.

Două treimi dintre populaţie (68,4%) au ales variantele care cer medicamente novatoare: prima, care arată credinţa că medicamentele inovatoare sunt eficiente, şi a doua, care confirmă ideea că românii trebuie să aibă acces la ce e mai nou în materie de tratamente.

Varianta conservatoare („merg şi medicamentele vechi”) plus cea centrată pe cost (”important e să avem medicamente ieftine”) şi cea sceptică (neîncrederea în medicamente noi) abia adună împreună o treime din opţiunile publicului (30,3%).

Ca şi anul trecut, 80% din români consideră că nu beneficiază de medicamente novatoare în aceeaşi măsură ca alţi europeni. Cifra aceasta este însă construită din cei care cred drept sigur faptul că românii nu au acces la aceste medicamente în aceeaşi măsură ca alţi europeni, plus varianta „mai degrabă nu au acces”.

Anul acesta, faţă de sondajul trecut, a scăzut puţin proporţia celor care au ales „sigur nu”, procentele respective mutându-se practic la „mai degrabă nu”. Cel mai probabil, faptul că România a beneficiat repede de vaccinul anti-COVID în ultimul an a făcut ca o mare parte a publicului să nu mai vadă aprovizionarea cu medicamente şi dispozitive medicale chiar atât de pesimist ca anul trecut.

 

Terapii celulare şi genice

Şi aici s-a optat pentru o explicaţie în corpul întrebării.

„Deşi conceptul e cel mai probabil greu de înţeles şi nu ştim câţi dintre subiecţi s-ar vedea în situaţia de a trebui să ia astfel de medicamente, cert este că, măcar la nivel declarativ, nu există o respingere masivă a lor. Doar 26,8% dintre subiecţi resping categoric ideea”, se arată în comunicat.

 

Studii clinice

Românii nu agreează participarea la studii clinice. „Cel mai probabil nu sunt obişnuiţi cu ideea de studiu clinic şi o asociază cu un experiment medical şi cu ideea de medicamente periculoase”, se arată în document.

Doar 28,7% spun clar că ar participa la un studiu clinic.

 

Screening

Datele ne arată că screeningul ar putea avea mai mare succes în ţara noastră dacă ar fi mai mult promovat. „Accentul trebuie pus pe partea pozitivă şi pe ideea că rezultatul acestui proces nu te transformă în bolnav, ci îţi oferă ocazia să controlezi o problemă”, se spune în comunicat.

Din cei chestionaţi, 24,2% nu sunt interesaţi de ideea de screening pentru că sunt de părere că nu are rost să mergi la medic dacă nu te doare nimic, iar 18,8% nu acceptă ideea de screening pentru că o asociază cu o procedură neclară, care le poate schimba statusul din sănătos în bolnav sau care îi poate pune în situaţia să se trateze pentru probleme pe care ei nu cred că le au.

 

Fumatul şi consumul de alcool

Faţă de sondajul de anul trecut, din răspunsurile subiecţilor reiese că a crescut semnificativ consumul de tutun şi de alcool în ultimul an.

Explicaţia este cel mai probabil legată de munca de acasă, asociată cu stressul, plictiseala, sedentarismul, lipsită de ocazii de socializare, lipsită şi de interdicţii privind fumatul în spaţiile închise sau privind consumul de alcool în timpul programului etc.

 

Neîncrederea în asigurările de sănătate private/abonamentele la clinici private

Deşi clinicile private sunt mult mai bine văzute decât spitalele de stat, costurile asociate cu acestea sunt o nemulţumire majoră a populaţiei.

Mai mult, românii care declară că nu au abonament/asigurări de sănătate privată spun că:

  • Asigurările medicale plătite la stat sunt suficiente (47%);
  • Ar plăti asigurări private dar nu îşi permit (29%);
  • Nu au încredere în asigurările private (15,1%).

Datele pentru realizarea Barometrului au fost culese, verificate şi analizate în perioada 1 noiembrie – 19 noiembrie 2021 în Bucureşti şi în toate judeţele României, pe baza unui chestionar telefonic.



Oncolog