Din aceeași categorie

Comunicate de presă

CMR, primul interesat de respectarea principiilor si normelor de etica in domeniul transplantului

Comunicate de presă

Sanofi si Boehringer Ingelheim confirma finalizarea procesului privind schimbul de active

Comunicate de presă

ARPIM despre scaderea pretului la medicamente: “Vor disparea aproximativ 123 de produse”

În cadrul demersurilor iniţiale, s-a realizat un studiu legislativ urmărind legile anti-discriminare, accesibilitatea şi amenajările, educaţia, ocuparea forţei de muncă, asistenţa medicală, serviciile şi beneficiile sociale, transportul şi viaţa independentă în cele două ţări partenere. De asemenea, reprezentanţii ONG-urilor din cele două ţări au făcut schimb de bune practici, se arată într-un comunicat.

„Proiectul AcceDis continuă demersurile iniţiate de HELP Autism prin programul HELP Hire, care a pornit dintr-o nevoie, din realitatea tinerilor cu autism deveniţi adulţi şi din grija familiilor pentru destinul lor. Provocările acestor copii cresc odată cu vârsta, când încep să interacţioneze cu mai multe persoane, care de multe ori nu le înlesnesc viaţa, dimpotrivă. Aşa am decis să ne concentrăm pe oferirea de servicii socio-profesionale şi să ne conectăm cu parteneri din străinătate ca împreună să facem angajabilitatea persoanelor cu minţi diverse o normalitate, minţi pe care îmi doresc să le privim prin prisma abilităţilor lor, şi nu invers”, a declarat Daniela Bololoi, preşedinte HELP Autism.

Proiectul „AcceDis - Acces pe piaţa muncii pentru persoanele cu dizabilităţi” a fost derulat în perioada 6 iunie 2023 - 6 decembrie 2023 de Asociaţia HELP Autism, în parteneriat cu Specialisterne Iceland cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România.

Situaţia din România

În România trăiesc circa 22.783 persoane diagnosticate cu Tulburări de spectru autist (TSA), dintre care 3.800 sunt adulţi cu vârste 18-25, iar 16.983 sunt copii sub 18 ani. În anul 2022, 2.000 de persoane au fost nou diagnosticate. Accesul limitat la şcoală le îngreunează accesul la piaţa muncii mai târziu, astfel că doar 1% din persoanele cu autism au un job, în timp ce în Europa rata este de 10%.

În urma studiului legislativ comparativ reiese faptul că România stă bine la capitolul legislaţie, însă aplicarea este deficitară. Numeroasele instituţii implicate în sprijinirea persoanelor cu dizabilităţi, serviciile sociale şi medicale separate şi birocraţia aferentă fac integrarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii o misiune aproape imposibilă.

Infrastructura de transport, clădirile, instituţiile şi procesele de recrutare neadaptate, care devin astfel discriminatorii, sunt aspecte care necesită îmbunătăţire. Integrarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii depinde în bună măsură de un sistem de educaţie incluzivă în şcolile de masă şi speciale, atât în mediul urban, cât şi în cel rural, iar diferenţele sunt majore de la o regiune la alta.

„De asemenea, România mai are de lucrat la capitolul mentalitate, de a încuraja persoanele cu dizabilităţi să devină autonome, să locuiască singure, şi să fie susţinute în mediul privat şi cel public”, se mai subliniază.

Situaţia din Islanda

În Islanda există o singură lege şi o instituţie care gestionează situaţia persoanelor cu dizabilităţi, psihice sau fizice, se precizează în comunicat. Mediul guvernamental, nonguvernamental şi cel privat conlucrează pentru ca persoanele cu dizabilităţi să aibă o viaţă cât mai aproape de a celor tipice şi autonome.

Societatea se raportează mai degrabă la abilităţile persoanei, decât la dizabilităţile ei, o schimbare de paradigmă faţă de situaţia din România. Astfel că intervenţia are loc cât mai devreme posibil în suportul persoanelor cu dizabilităţi. Acestea sunt luate în evidenţa autorităţilor - a Primăriei, în speţă - , care oferă mecanisme de protecţie şi sprijin prin asistenţi sociali personali, uneori punând la dispoziţie maşină cu şofer, astfel încât persoana cu dizabilităţi să ducă o viaţă independentă la aproape aceleaşi standarde ca o persoană tipică, inclusiv pe plan social.