Specialiştii Societăţii Române de Hematologie precizează că, în contextul pandemiei de COVID-19, pacientul hemato-oncologic este fragil din două puncte de vedere şi fac câteva recomandări privind managementul acestor bolnavi, în baza ghidurilor publicate până în prezent.

Pacientul hemato-oncologic este extrem de vulnerabil la acest agent infecţios viral şi are puţine mecanisme prin care un organism epuizat de boală şi de chimioterapie se poate apăra în faţa furtunii citokinice declanşate de COVID-19, menţionează reprezentanţii Societăţii Române de Hematologie (SRH). De asemenea, pacienţii hematologici se văd în imposibilitatea asigurării continuităţii tratamentului prescris de către medicul hematolog, lucru care se va solda, în timp, cu o rată extrem de mare de decese la pacienţi cronici, care nu se află pe lista urgenţelor publicată de Ministerul Sănătăţii.

Potrivit SRH, în urma studierii atente a puţinelor ghiduri publicate, până în prezent, de British Journal of Hematology, American Journal şi ghidul italienilor de gestionare a pacienţilor cu afecţiuni hemato-oncologice pe perioada pandemiei de COVID-19, ar trebui ca specialiştii români să se alinieze la standardele lor de prioritizare a tratamentelor şi să elaboreze ghiduri naţionale care să fie implementate urgent, „dacă nu ne dorim să avem şi mai multe decese de cauză non-COVID”.

SRH precizează că, în acest moment, trebuie luate în calcul următoarele aspecte:

A. LISTA cuprinzând urgenţele medico-chirurgicale, precum şi bolile infectocontagioase din grupa A. Hotărârea 1186/2000, privind Specialitatea Hematologie, cuprinde următoarele complicaţii care pot apărea la un pacient cunoscut cu patologie hematologică şi care s-ar putea constitui în internări în secţiile de Hematologie non-COVID:

• anemiile severe, cu complicaţii cardiovasculare;
• accidente toxice hematologice şi viscerale, secundare tratamentelor cu citostatice;
• accidentele survenite după terapia de substituţie cu produse sanguine;
• criza de hemoliză acută extra şi intravasculară;
• eritrocitoze asociate cu fenomene de sludge;
• gamapatiile monoclonale cu sindrom de hiperviscozitate;
• sindroame hemoragice cu manifestări clinice ce pun în pericol via
• hipercalcemia;
• leucemia acută în fază de evoluţie iniţială sau de recădere;
• leucemiile cronice cu hiperleucocitoză şi sindrom de leucostază;
• limfoame maligne cu mase ganglionare compresive;
• sindroamele septice;
• sindromul febril;
• sindromul de hiperuricemie;
• tumorile maligne sangerande;
• trombocitozele complicate cu eritromelalgie şi cu alte fenomene de constricţie a microcirculaţiei.

B. Ordinul publicat pe site-ul CNAS a stabilit că medicii curanţi vor decide cazurile pentru care se continuă tratamentul. Având în vedere Ordinul Comandantului Acţiunii Secretar de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă nr. 74527/23.03.2020 privind instituirea unor măsuri necesare pentru limitarea răspândirii infecţiei cu virusul SARS-COv-2 la nivelul unităţilor sanitare publice şi private, se precizează următoarele:

În cadrul programelor naţionale de sănătate curative există afecţiuni care nu reprezintă urgenţe, dar care necesită continuarea tratamentelor/investigaţiilor. Acestea sunt:

• chimioterapia şi radioterapia pacienţilor cu afecţiuni oncologice
• investigaţia PET-CT – necesară stabilirii conduitei terapeutice a bolnavilor cu afecţiuni oncologice
• tratamentul hemofiliei şi talasemiei
• tratamentul unor boli rare

În cazul acestor afecţiuni, medicii curanţi decid care sunt situaţiile în care se pot amâna cu 14 zile efectuarea tratamentelor sau a investigaţiilor care fac obiectul programelor naţionale de sănătate curative şi sunt furnizate în regim ambulatoriu sau spitalicesc de către unităţile sanitare publice şi private.

Decizia de întrerupere a curelor de chimioterapie şi radioterapie aflate în curs rămâne la latitudinea medicilor curanţi, care vor lua decizia în funcţie de riscul de infecţie cu virusul SARS-CoV-2 şi beneficiile aduse bolnavului de continuarea administrării terapiei oncologice.

Totodată, se continuă acordarea medicamentelor specifice, prin intermediul structurilor ambulatorii ale spitalelor, pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu scleroză multiplă, hemofilie, talasemie, unele boli rare, boli endocrine, pentru tratamentul substitutiv cu metadonă şi pentru tratamentul recidivei hepatitei cronice la pacienţii cu transplant hepatic cuprinşi în programele naţionale de sănătate curative care se eliberează prin farmaciile cu circuit închis aparţinând unităţilor sanitare, prin care se derulează aceste programe, pe baza de prescripţie medicală electronică on-line sau off-line sau prescripţie medicală cu regim special, utilizată pentru preparate stupefiante şi psihotrope, după caz.

În situaţia în care se suspendă complet activitatea structurilor ambulatorii, medicaţia specifică poate fi acordată şi pe o foaie de condică special întocmită în acest sens.

Atunci când medicul curant apreciază că este posibilă administrarea medicamentelor specifice perfuzabile şi la domiciliul pacientului (în funcţie de starea clinico-biologică a pacientului, de condiţiile de viaţă şi de nivelul de educaţie a acestuia sau ale aparţinătorilor săi, de datele de siguranţă privind administrarea medicamentului precizate în RCP -ul produsului), cu sprijinul conducerii unităţii sanitare poate organiza administrarea la domiciliul bolnavului a tratamentului specific sub supravegherea personalului medical, anunţă CNAS.

C. Ghidul clinic de management al pacienţilor oncologici pe perioada pandemiei cu coronavirus, publicat de către NHS, în 17 martie 2020, recomandă:

Serviciile oncologice vor trebui să gasească cele mai bune soluţii pentru managementul pacienţilor oncologici în timp ce resursele sanitare vor fi protejate pentru a putea răspunde la infecţia cu coronavirus. Abordarea generală în prioritizarea pacienţilor aflaţi pe terapie sistemică antineoplazică ar trebui să includă:

Împărţirea pacienţilor pe grupe de prioritate luând în calcul intenţia curativă pe de o parte şi pe de altă parte raportul risc-beneficiu asociat cu tratamentul;

Luarea în calcul a alternativelor de tratament şi a regimurilor de chimioterapie mai puţin intensive;

Căutarea metodelor alternative de monitorizare şi urmărire în dinamica a acestor pacienţi (telemedicină).

 a) Împărţirea pacienţilor pe grupe de risc:

• Nivel de prioritate 1 (terapie cu intenţie curativă cu şansă de succes mai mare de 50%
• Nivel de prioritate 2 (terapie curativă cu şansă de succes de 15-50%)
• Nivel de prioritate 3 (terapie non-curativă, dar cu peste 50% şanse de a avea o speranţă de viaţă >1 an)
• Nivel de prioritate 4 (terapie curativă cu şanse mici de succes 0-15% sau terapie non-curativă cu o şansă intermediară de 15-50% a speranţei de viaţă de peste 1 an)
• Nivel de prioritate 5 (terapie non-curativă cu o şansă înaltă, de peste 50%, de paliaţie/cu o şansă de control temporal al volumului tumoral de sub 1 an)
• Nivel de prioritate 6 (terapie non-curatiă, cu şansă intermediară, 15-50%, de paliaţie)

b) Măsuri generale de luat în considerare:

• Schimbarea tratamentelor intravenoase pe subcutanat atunci când există această alternativă
• Selectarea rimurilor terapeutice care sunt mai scurte ca durată de administrare
• Regimurile de imunoterapie care se administrează la 2 sau 3 săptămâni, se vor administra la 4, respectiv 6 săptămâni
• Eliberarea de reţete la terapiile orale pe cel puţin 3 luni
• De luat în calcul eliberarea reţetelor de către medicul de familie ăi livrarea comenzii direct acasă de către farmacie
• Utilizarea factorilor de creştere la toţi pacienţii care fac chimioterapie, cu excepţia celor cu afecţiuni la care aceştia sunt contraindicaţi
• Minimizarea întâlnirilor faţă în faţă, medic-pacient, şi evitarea aglomerărilor în sălile de aşteptare.

SRH consideră că pacienţii ar trebui încadraţi în cele 6 nivele de prioritizare şi să fie trataţi doar primele 3 nivele. De asemenea, SRH recomandă eliberarea de reţete pe 3 luni la terapiile orale şi doar internarea urgenţelor şi a pacienţilor de pe primele 3 nivele de prioritizare. O altă recomandare a SRH este păstrarea legăturii, fie prin medicul de familie, fie personal cu pacienţii pentru ca aceştia să poată fi monitorizaţi de la distanţă.

Consultaţi toate Recomandările SRH privind managementul pacienţilor onco-hematologici în contextul pandemiei de COVID-19