Specialiştii atrag din nou atenţia asupra unor posibile riscuri pe care şi le asumă pacienţii care recurg la testele rapide pentru depistarea infecţiei cu SARS-CoV-2. Potrivit medicilor, testele rapide au o sensibilitate scăzută şi pot duce la un sentiment de falsă protecţie.


MedLife a derulat cea de-a doua etapă de studiu pentru evaluarea sensibilităţii testelor rapide, utilizând în paralel, pentru comparaţie, teste RT-PCR, se arată într-un comunicat. Prima etapă a fost realizată anul trecut pe un eşantion de 97 de persoane. În cea dea doua etapă, s-a analizat un eşantion de alte 1.002 persoane.

Ca metodologie, s-au facut recoltări aleatorii la persoane venite pentru testare din proprie iniţiativă în Bucureşti, Timişoara, Ploieşti, Braşov şi Cluj Napoca, afirmativ asimptomatici sau cu simptome uşoare, nespecifice.

Rezultatele arată că doar 53% din totalul persoanelor confirmate pozitiv prin testele RT-PCR au fost confirmate şi prin teste rapide (28 dintr-un total de 53 de persoane). Toate rezultatele negative prin RT-PCR au fost negative şi la detecţia de antigen.

Echipa care a realizat studiul subliniază că o sensibilitate de 53% în condiţii reale de lucru se traduce prin lipsa identificării a 47 de purtători de SARS-CoV-2 din 100, care vor continua să răspândească virusul.

„Din media ciclurilor de amplificare rezultă faptul ca testul rapid identifică doar încărcături virale mari (în jurul ciclului 22), nedepistând acele încărcături virale mici, ce pot fi găsite atât la începutul contaminării, cât şi la sfârsit, dar fără a putea face distincţia între cele două situaţii şi fără a exista un prag al ciclurilor de amplificare dincolo de care nu mai există contagiozitate”, a declarat dr. Bogdan Dabu, medic primar medicină de laborator.

„Aproximativ cu un an în urmă trăgeam un semnal de alarmă asupra eficienţei limitate a testelor rapide în diagnosticul infecţiei cu SARS-CoV-2. (...) Rezultatele au confirmat din nou faptul că testele rapide nu sunt un instrument fiabil pentru diagnosticul infecţiei COVID-19, având o sensibilitate de sub 60%. Aceste teste nu funcţionează în cazul persoanelor asimptomatice şi nici a celor care sunt la început sau la final de boală. (...) În concluzie, testele rapide nu se pretează pentru diagnosticul infecţiei cu SARS-CoV-2, dar rămân un instrument bun de lucru pentru triajul în rândul persoanelor simptomatice”, a declarat Mihai Marcu, Preşedinte & CEO MedLife Group.

Concluziile sunt îngrijorătoare în contextul în care, la ora actuală, peste 66% din testele raportate oficial sunt teste rapide, mai aratăl Mihai Marcu.

„Folosite pe scară largă, aceste teste duc la o falsă impresie de protecţie şi implicit la răspândirea epidemiei, mai ales în rândul persoanelor asimptomatice. Acest fenomen, coroborat cu o rată scăzută de testare la nivel naţional, ar conduce conform studiilor noastre la un număr real de cazuri între 5 şi 7 ori mai mare. Dacă vom continua în acest ritm, avem şanse mari să ne imunizăm, mai degrabă, pe cale naturală decât prin vaccinare, România având deja astăzi, în mod real, aproape 100.000 cazuri pe zi”, a mai spus preşedintele MedLife Group.

Specialiştii spun că metodele de testare ar trebui armonizate la nivel global, astfel încât politicile de sănătate şi urmărirea epidemiologică să fie unitare.

„Până în prezent metoda RT-PCR este considerată gold standard de identificare a ARN viral, fiind o metodă cu sensibilitate şi specificitate convenabile pentru a realiza prioritatea actualei pandemii. Chiar dacă nu este o metodă nici rapidă, nici ieftină, şi realizarea volumelor necesare se face cu implicarea serioasă a resurselor umane, continuă să fie etalonul şi instrumentul utilizat global pentru identificarea purtătorilor de virus”, a precizat dr. Bogdan Dabu, medic primar medicină de laborator.

 

ORL