Din aceeași categorie
Studiul CDC, realizat pe baza datelor furnizate de 900 de spitale americane în intervalul ianuarie 2019 – mai 2021, arată că asocierea între coronavirus şi miocardită e cât se poate de reală, informează site-ul radioteleviziunii belgiene francofone rtbf.be, chiar dacă apariţia inflamaţiei este destul de rară la pacienţi, indiferent dacă au fost sau nu infectaţi cu coronavirus.
Cercetarea arată că spitalizările pentru miocardită au crescut de la 3.205 în 2019 la 4.560 în 2020 (creştere de 42,3%). Vârfurile de spitalizare pentru miocardită, observate în perioada aprilie – mai 2020 şi noiembrie 2020 – ianuarie 2021, au corespuns vârfurilor de spitalizare pentru infectarea cu coronavirus.
Specialiştii au încercat să înţeleagă legătura dintre coronavirus şi inflamaţia cardiacă, prin analizarea fişelor medicale ale pacienţilor COVID-19, în perioada martie 2020 – ianuarie 2021. Rezultatul arată că pacienţii COVID-19 prezentau, în medie, un risc de 15,7 ori mai mare de a dezvolta miocardită, comparativ cu pacienţii non-COVID. Riscul a fost calculat pe grupe de vârstă.
La pacienţii în grupa 16-39 de ani, riscul de a dezvolta inflamaţia muşchiului cardiac era de 7 ori mai ridicat la cei care se infectaseră cu coronavirus. Riscul era de 30 de ori mai mare la indivizii cu vârsta sub 16 ani şi la cei de peste 75 de ani.
Cercetarea arată că, dintre pacienţii cu miocardită, 41,7% fuseseră infectaţi cu coronavirus. Majoritatea (89,6%) celor care s-au infectat cu coronavirus au dezvoltat o miocardită în decursul aceleiaşi luni.
Şi alte studii, unul realizat în Statele Unite şi altul în Israel, puseseră deja în evidenţă asocierea între coronavirus şi miocardită, mai ales la tineri, specialiştii admiţând însă că înţelegerea fenomenului necesită cercetări aprofundate.
Rezultatele studiului CDC sunt similare cu observaţiile clinice realizate în Belgia, arată site-ul rtbf.be. „Creşterea riscurilor de miocardită, în legătură directă cu infectarea cu coronavirus, e semnificativă”, a arătat prof. dr. Stéphane Moniotte, şeful Departamentului de pediatrie în cadrul Clinicilor universitare Saint-Luc şi specialist în cardiologie pediatrică.
În privinţa legăturii dintre vaccinare şi inflamaţia miocardului, dr. Moniotte a remarcat faptul că, în urma administrării serurilor ARNm, anumite persoane pot într-adevăr dezvolta miocardită ca un efect secundar (circa 6 cazuri din 100.000 de persoane vaccinate). El a mai subliniat însă că, spre deosebire de miocardita dezvoltată ca urmare a infectării cu SARS-CoV-2, cea post-vaccinare este în general benignă: se manifestă prin forme mai puţin severe şi se poate trata.
Bronşiolită: un tratament preventiv are o eficienţă de 90% împotriva riscului de spitalizare
Un tratament preventiv împotriva bronşiolitei, autorizat recent, a prezentat o eficienţă de 90% în protejarea sugarilor de riscul de spitalizare în acest sezon epidemic în Statele Unite, au anunţat autorităţile americane din domeniul sănătă...
O cercetare americană a descoperit 275 de milioane de variante genetice complet noi
Un studiu care a analizat codul genetic al unui sfert de milion de voluntari americani a descoperit peste 275 de milioane de variante complet noi - lucru care ar putea explica motivele pentru care unele grupuri de persoane sunt mai predispu...