În cadrul dezbaterilor publice lansate de către Colegiul Medicilor pe tema gestionării greşelilor medicale în România, care au continuat la Universitatea de Medicină şi Farmacie „George Emil Palade” din Târgu Mureş, participanţii au căzut de acord asupra faptului că actualul sistem al poliţelor de malpraxis nu este eficient şi nu oferă o protecţie reală medicilor.

„Poliţele de malpraxis cuprind foarte multe clauze de exonerare şi nu acoperă, de exemplu, despăgubirile morale. Medicii plătesc prime de asigurare mici dar, în caz de malpraxis, medicul nu este în mod real protejat de această poliţă”, a spus prof. dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România, citat într-un comunicat.

Cei prezenţi la dezbatere au apreciat faptul că plata despăgubirilor materiale şi morale pentru pacienţii care au suferit prejudicii trebuie preluată în mod real şi efectiv de asigurători în temeiul poliţei de malpraxis.

Printre soluţiile luate în calcul în cadrul discuţiilor de la Târgu Mureş, la care au luat parte reprezentanţi ai Colegiului Medicilor din Sibiu, Bistriţa Năsăud, Braşov, Harghita, Covasna şi Târgu Mureş, se numără şi introducerea unor clauze obligatorii în poliţele de malpraxis, astfel încât asigurătorii să fie parte în dosarele civile de răspundere a medicilor.

„Realitatea este că, în România, în caz de malpraxis, medicul se găseşte de cele mai multe ori singur în faţa instanţei. Deşi, aşa cum am subliniat în cadrul primei noastre dezbateri publice asupra modului de gestionare a greşelii, organisme internaţionale precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii subliniază faptul că factorii ce ţin de sistem - resursele umane limitate, dotarea insuficientă, circuitele necorespunzătoare din unităţile sanitare, absenţa unor protocoale clare de îngrijire medicală etc - sunt principalii responsabili de apariţia erorilor medicale. Dacă în alte ţări, precum Franţa, clinica, sistemul de asigurări şi sistemul medical în ansamblu îşi asumă responsabilitatea şi intervin, din păcate România asistăm la situaţia în care medicul este pe cont propriu. De cele mai multe ori, spitalul se regăseşte ca parte în dosar doar pentru că pacientul  consideră că acesta are un grad mai mare de solvabilitate şi solicită să răspundă solidar cu medicul. Aceasta este din păcate în acest moment realitatea din România. Iar acest lucru creează o presiune psihologică enormă asupra medicilor”, a adăugat prof. dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

În opinia reprezentanţilor CMR şi majorităţii participanţilor, poliţa pentru malpraxis ar trebui să fie similară poliţelor RCA, astfel încât asigurătorul să fie obligatoriu alături de medic în faţa instanţei civile iar poliţa să acopere cu adevărat riscul în caz de malpraxis.

O astfel de schimbare va duce cel mai probabil la creşterea primelor de asigurare pentru poliţele de malpraxis, a apreciat majoritatea participanţilor, dar este de preferat ca medicii să achite mai mult pentru o poliţă care să protejeze cu adevărat.

Colegiul Medicilor din România a demarat pe data de 2 noiembrie o serie de dezbateri publice, cu participarea medicilor, reprezentanţilor presei, asociaţiilor de pacienţi, societăţii civile şi sindicatelor în domeniul medical, care aduc în discuţie deficienţele sistemului de gestionare a greşelii medicale în România. În cadrul primei dezbateri desfăşurate la Bucureşti, participanţii au subliniat importanţa raportării voluntare şi analizei detaliate a greşelilor medicale într-un sistem nepunitiv, pentru a evita repetarea acestora pe viitor şi a îmbunătăţi calitatea actului medical. Reprezentanţii Colegiului Medicilor au declarat că pacientul are un drept incontestabil de a primi, într-un timp rezonabil, compensaţii financiare în cazul în care o greşeală medicală i-a cauzat o suferinţă sau un prejudiciu pacientului. În acest sens, sunt necesare modificări legislative care să permită o soluţionare mult mai rapidă a dosarelor de răspundere civilă în caz de malpraxis. În plus, se impune şi întărirea mecanismelor de răspundere disciplinară astfel încât, în cazul greşelilor grave sau repetate, de exemplu, să intervină ridicarea dreptului de practică a medicului  pentru a proteja alţi pacienţi. 

În scopul eficientizării mecanismului de răspundere civilă, reprezentanţii Colegiului Medicilor au propus în cadrul dezbaterii din 16 noiembrie de la Timişoara înfiinţarea unui corp al experţilor medicali care să realizeze expertiza judiciară. Medici acreditaţi din toate specialităţile şi care cunosc foarte bine practica medicală, aceştia vor oferi expertiză medicală instanţelor civile astfel încât să lămurească dacă este un caz de malpraxis sau nu. Spre deosebire de alte domenii unde expertiza judiciară este realizată de experţi independenţi acreditaţi, cea în domeniul malpraxisului este realizată acum de către serviciile de medicină legală la nivel teritorial şi respectiv Institutul Naţional de Medicină Legală. Sistemul actual nu funcţionează şi există întârzieri care pot ajunge de la câteva luni la câţiva ani. În plus, practica CEDO a arătat că sistemul actual nu asigură independenţa expertizei judiciare în cauzele de malpraxis, sistemul de medicină legală fiind direct subordonat autorităţilor din domeniul sănătăţii.

Dezbaterile vor continua în lunile ianuarie şi februarie 2023 la Cluj, Iaşi şi Craiova.

„Colegiul Medicilor din România îşi exprimă speranţa ca prin soluţiile identificate în cadrul evenimentului de astăzi de la Târgu Mureş şi în cele care vor urma anul viitor să contribuie la o mai bună aliniere a sistemului medical românesc la practicile internaţionale, creşterea calităţii actului medical şi gradului de satisfacţie a pacienţilor”, se arată în comunicat.