Rezistenţa la antibiotice reprezintă o ameninţare serioasă pentru sănătatea publică globală, iar în lipsa unor măsuri concrete rata anuală a deceselor determinate de aceasta poate ajunge până la 10 milioane până în anul 2050, cu un cost global estimat de 100 trilioane USD.

De Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice, compania GSK România a anunţat rezultatele Studiului Rezistenţei la Antibiotice (2014 - 2016) – SOAR desfăşurat în România, Bulgaria, Serbia şi Croaţia, care va sta la baza viitoarelor acţiuni desfăşurate de companie pentru combaterea rezistenţei la antibiotice. Printre rezultatele studiului se numără:

• În România, Streptococcus pneumoniae a prezentat o sensibilitate scăzută (sub 50%) la cefaclor, cefuroximă, penicilină orală, azitromicină, claritromicină, eritromicină, trimetoprim/sulfametoxazol, cefuroxima fiind cea mai potentă, cu o sensibilitate a tulpinilor de Streptococcus pneumoniae de 43,2%. Totuşi, sensibilitatea la ceftriaxonă a fost observată la 82,1% dintre tulpinile de pneumococ, iar la amoxicilină şi la amoxicilină/acid clavulanic de 73,4% şi respectiv 76,9%, penicilina intravenoasă având o sensibilitate de 71,6%. Tulpinile au fost sensibile 100% numai la levofloxacina si moxifloxacina .

• Sensibilitatea cea mai mare a fost înregistrată în Bulgaria (≥75% dintre tulpini au fost sensibile la toate antibioticele, a înregistrat valori mai mici în Croaţia (~55%–65% la macrolide, cefalosporine cu excepţia ceftriaxonei, penicilină pe cale orală şi trimetoprim/sulfametoxazol) şi a fost cea mai mică în România şi Serbia (~20%–45% la macrolide, cefalosporine cu excepţia ceftriaxonei, penicilină pe cale orală şi trimetoprim/sulfametoxazol).

• Pentru tulpinile de Haemophilus influenzae, sensibilitatea la amoxicilină/acid clavulanic, azitromicină, cefuroximă, ceftriaxonă şi fluorochinolone a fost de ≥98% în toate cele 4 ţări. Sensibilitatea la ampicilină a fost cuprinsă între 85,3% în România şi 100% în Bulgaria.

Laura Munteanu, Director Medical GSK România declară: „Pentru noi, supravegherea rezistenţei la agenţii antimicrobieni este o responsabilitate pe care ne-o asumăm pentru protejarea sănătăţii publice. Urmărirea schimbărilor de la nivelul populaţiilor microbiene ne va permite detectarea precoce a tulpinilor rezistente importante şi luarea unor măsuri în cel mai scurt timp. Rolul fiecărei persoane în prescrierea unui altfel de viitor este foarte important, iar prin comunicarea rezultatelor acestui studiu ne dorim să facem cunoscute aceste provocări şi să le limităm efectele pe termen lung. De asemenea, acestea sunt cu atât mai relevante pentru noi, românii, cu cât studiul a analizat date din 2 mari centre locale - Spitalul Clinic Dr. Victor Babeş şi Spitalul Clinic de Urgenţă Pentru Copii Grigore Alexandrescu din Bucureşti.”

Pentru a preveni rezistenţa la antibiotice, fiecare dintre noi ar trebui să se implice acum şi poate începe cu următoarele acţiuni:

• Nu luaţi antibiotice fără recomandarea medicului.

• Urmaţi întocmai planul de tratament indicat de către medic.

• Luaţi antibiotice doar atunci când vă sunt prescrise, nu utilizaţi sau nu daţi altcuiva antbioticele rămase nefolosite.

• Utilizaţi antibiotice numai împotriva bacteriilor. Ele nu sunt adecvate pentru răceli şi gripe care sunt cauzate de viruşi.

• Nu insistaţi să vi se prescrie antibiotice de către medicul specialist; dacă acesta vă spune că nu aveţi nevoie de ele.

• Preveniţi infecţiile prin spălarea corectă a mâinilor, spălarea fructelor/ legumelor, gătitul adecvat al alimentelor, menţinerea igienei apei potabile, prevenirea bolilor cu transmitere sexuală şi imunizare periodică.

• Când sunteţi bolnavi, evitaţi contactul cu alte persoane pentru a evita răspândirea germenilor.