Editorial

Dragi colegi,

Deschidem primul număr coordonat de noua echipă de conducere a societăţii noastre cu promisiunea de a continua şi dezvolta ceea ce s-a clădit în ultimii ani. Efortul tuturor colegilor care au publicat în paginile revistei merită a fi evidenţiat, din perspectiva aducerii către dumneavoastră a noutăţilor din domeniul alergologiei dar şi a creditării revistei de către CMR şi a indexării BDI a revistei.

Revista unei organizaţii este un indiciu cu privire la nivelul profesional al membrilor săi, dar şi al organizaţiei ca întreg. Sarcina şi misiunea pe care ne-o asumăm este să creştem constant nivelul ştiinţific al revistei, să atragem autori recunoscuţi din ţară şi din străinătate, cu gândul la recunoaşterea internaţională într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat. Până atunci, trebuie să ajungem în stadiul în care tot mai mulţi dintre membrii SRAIC să dorească să publice în revista societăţii, să existe o competiţie vie pentru publicare şi să putem publica numere tematice, pe subiecte de interes, care să reflecte noile direcţii de diagnostic şi tratament în bolile alergice.

În speranţa că, în curând, vom publica numerele de revistă exclusiv tematic, ceea ce ar reprezenta un succes extraordinar pentru o societate aşa cum este a noastră, vă propun o trecere în revistă a articolelor pe care le veţi putea lectura în acest număr, care este unul interesant şi dinamic, cu subiecte variate şi bine documentate.

Începem acest număr cu o lucrare originală, referitoare la un studiu interesant, realizat la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca de conf. dr. Ioana-Corina Bocşan şi colab., în care nivelul plasmatic al interleukinei 31 este corelat cu manifestările clinice şi funcţia pulmonară la pacienţii cu astm sau BPOC, pentru a investiga posibilul său rol în patogeneza acestor afecţiuni respiratorii.

Rubrica Specialistului debutează cu un articol realizat de şef lucr. dr. Laura Haidar şi colab., referitor la recomandările Academiei Europene de Alergologie şi Imunologie Clinică şi ale Organizaţiei Mondiale de Alergologie privind organizarea activităţii în clinicile de alergologie, precum şi la unele particularităţi ale managementului pacienţilor alergici, în contextul pandemiei COVID-19.

Urmează o actualizare a cunoştinţelor în ceea ce priveşte diagnosticul şi managementul proctocolitei alergice indusă de proteine alimentare, în care dr. Maria Caraghiulea şi colab. atrag atenţia asupra acestei patologii frecvent întâlnită în gastroenterologia pediatrică şi alergologia pediatrică, dar al cărei mecanism imunopatologic este încă incomplet elucidat.

În continuare se regăseşte un articol foarte actual, realizat de asit. univ. dr. Mariana Vieru şi colab., care prezintă rolul alergologiei moleculare în diagnosticul aspergilozei bronhopulmonare alergice, care relevă avantajele diagnosticului de precizie, care poate să ghideze şi tratamentul acestei afecţiuni.

În ultimul articol selectat pentru acest număr, colectivul coordonat de prof. dr. Carmen Panaitescu realizează o trecere în revistă a principalelor aspecte referitoare la anafilaxie, al cărei diagnostic este frecvent întârziat sau omis, ceea ce poate duce la întârzierea administrării tratamentului, pornind de la cele mai noi recomandări ale EAACI şi WAO.

Le mulţumim tuturor cititorilor şi colaboratorilor noştri pentru încrederea şi sprijinul acordate.

Vă invităm să citiţi articolele din acest număr, şi vă încurajăm încă o dată să ne fiţi alături şi să colaborăm în toate acţiunile întreprinse în specialitatea noastră.