MOAŞE ŞI ASISTENŢI

Testul de sarcină

 Pregnancy test

First published: 15 aprilie 2014

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Gine.3.2.2014.4953

Abstract

Although pregnancy can be detected shortly after conception, one may not suspect the state of pregnancy and questions could arise only subsequently, due to menstruation absence. The pregnancy test identifies the chorionic gonadotropin in the blood or urine, which is a synthesized hormone during pregnancy. A first pregnancy test can be undertaken about  one week after the menstruation delay and a second test can follow a week later. Double testing ensures a higher degree of accuracy
 

Keywords
pregnancy, absence of menstruation

Rezumat

Deşi sarcina poate fi detectată la scurt timp după concepţie, poate nu bănuiţi că sunteţi gravidă sau vă puneţi întrebări numai după absenţa menstruaţiei. 
Testul de sarcină verifică prezenţa în sânge sau urină a gonadotropinei corionice, un hormon sintetizat în timpul sarcinii. Teste de sarcină pot fi făcute, aproximativ o săptămână după întârzierea menstruaţiei, apoi altul o săptămână mai târziu. Testarea dublă asigură un grad mai ridicat de precizie.
 

Întrebare

Care sunt cele mai relevante date cu privire la testul de sarcină?

Concluziile clinice

Cea mai indicată perioadă pentru realizarea unui test de sarcină este prima zi în care menstruaţia întârzie să apară. Totuşi, nu există nici o metodă prin care să se poată depista concepţia înainte de implantarea blastocistului.

Ulterior implantării, corpul uman produce hormonul denumit gonadotropină corionică (hCG), care reprezintă baza tuturor testelor de sarcină, inclusiv a celor care se folosesc acasă. Testele de sarcină bazate pe probă de urină rămân cea mai populară alegere, în ciuda unui posibil rezultat fals-pozitiv.

Factorii care pot afecta credibilitatea acestui test de sarcină ţin în majoritatea cazurilor de utilizarea deficitară a seturilor, perioada de implantare a blastocistului, care poate varia destul de mult în raport cu perioada estimată, diluarea urinară ce poate reduce limita de detectare sau specificul kit-ului - nu toate testează aceleaşi componente ale hCG.

  • Un studiu de prospecţie din anul 2001 şi-a propus să estimeze sensibilitatea maximă a screeningului în cazul testelor de sarcină efectuate în prima zi a perioadei aşteptate, luând în considerare variabilele naturale ale ovulaţiei şi ale implantării. Potrivit studiului, în 10% din sarcinile clinice, implantarea s-a realizat după prima zi de întârziere a menstruaţiei. În practică, un procent mai mare de sarcini clinice pot fie omise folosind un kit de sarcină în aceeaşi perioadă, date fiind proprietăţile acestuia de testare raportată şi alte limitări practice. 

  • În 2003, în cadrul unei cercetări au fost investigate abilităţile celor mai des folosite 14 teste comerciale hCG de laborator şi 18 teste de sarcină pentru uz larg pentru a detecta nivelurile normale sau hiperglucozate ale hCG. Autorii acestei cercetări au ajuns la concluzia că cel de-al doilea nivel sau a doua stare a hCG poate fi molecula-cheie pentru detectarea timpurie a sarcinii. Majoritatea testelor au detectat superficial sau chiar au omis acest antigen-cheie.

  • În anul 2004, un studiu a avut ca scop investigarea validităţii testelor de sarcină pentru uz larg (HPT) folosite în perioada apropiată întârzierii mentruaţiei. Autorii acestui studiu au dedus faptul că astfel de teste sunt îndoielnice, iar clinicienii ar trebui să  aibă în vedere limitele testelor HPT.

  • Potrivit unei cercetări efectuate în anul 2009, femeile care prezintă un risc mai mare de a rămâne însărcinate sau care nu au această intenţie sunt mai dispuse să facă teste de sarcină, dacă un astfel de kit le este furnizat gratuit.

  • Iar un studiu realizat în SUA şi vestul lumii în anul 2011 a raportat un nivel scăzut al sensibilităţii testelor de sarcină de uz larg faţă de cel înaintat de firmele care le produc.

Caracteristicile datelor

Acest sumar de “probe” sau date se bazează pe o cercetare structurată a literaturii de specialitate. De asemenea, datele au ca punct de plecare informaţii din:

  • Un studiu prospectiv realizat în anul 2001, pe un eşantion de 221 de femei, cu vârste cuprinse între 21 şi 42 de ani, care aveau planuri de concepere a unui copil.

  • Un studiu clinic din anul 2003 bazat pe un eşantion de 512 femei însărcinate, care a avut ca scop evaluarea şi compararea abilităţilor celor mai des folosite 14 teste de sarcină hCG utilizate de laboratoarele comerciale şi 18 teste de sarcină pentru uz larg.

  • Un studiu realizat în anul 2004 care a evaluat 18 teste de sarcină pentru uz larg.

  • O cercetare aleatorie de control realizată în 2009 pe un total de 198 de participanţi.

  • O serie de cinci cercetări clinice necontrolate efectuate în anul 2011 pe un eşantion de 215 participanţi.

Recomandări pentru bune practici

Există numeroşi factori care pot influenţa credibilitatea testului de sarcină. Este nevoie ca femeile să fie conştiente de acest aspect în momentul în care utilizează un astfel de test. Ele ar trebui să fie încurajate să folosească şi un al doilea test de sarcină, dacă există suspiciuni cu privire la o posibilă sarcină, în ciuda unui rezultat negativ al testului iniţial.   

Bibliografie

Wilcox AJ, Baird DD, Dunson D, McChesney R, Weinberg CR. Natural limits of pregnancy testing in relation to the expected menstrual period. JAMA 2001; 286(14): 1759-1761.
Cole LA, Khanlian SA, Sutton JM, Davies S, Stephens ND. Hyperglycosylated hCG (Invasive Trophoblast Antigen, ITA) a key antigen for early pregnancy detection. Clin Biochem 2003; 36(8): 647–655.
Cole LA, Khanlian SA, Sutton JM, Davies S, Rayburn WF. Accuracy of home pregnancy tests at the time of missed menses. Am J Obstet Gynecol. 2004; 190 (1): 100-105.
Nettleman MD, Brewer JR, Ayoola AB. Self-testing for pregnancy among women at risk: a randomized controlled trial. Am J Prev Med. 2009; 36(2): 150-153.
Cole LA. The utility of six over-the-counter (home) pregnancy tests. Clin Chem Lab Med. 2011;49(8):1317-1322.

Articole din ediţiile anterioare

OBSTRETICS | Ediţia 3 33 / 2021

Neoplasmul mamar – diagnostic şi abordare terapeutică în sarcină

George Pariza, Florina Păuleț, Carmen Mavrodin, Diana Cristina Secară, Alexandru Baroş, Crenguţa Şerboiu, Natalia Ţurcan, Gh. Turcan, Monica Mihaela Cîrstoiu

Sânul este un organ foarte plastic ce suferă numeroase mo­di­ficări de dezvoltare de-a lungul vieţii unei femei, schim­bări care sunt capabile să m...

28 septembrie 2021
OBSTETRICS | Ediţia 4 30 / 2020

Corelaţii anatomoclinice şi ecografice în hipertensiunea arterială indusă de sarcină

Boris Marinov Krâstev, Anca Daniela Brăila, Cristina Maria Pucă, Mihai Brăila

Hipertensiunea arterială indusă de sarcină este diagno­sti­­ca­tă prin creşterea tensiunii arteriale sistolice peste 140 mmHg şi a celei diastolice...

04 decembrie 2020
OBSTETRICĂ | Ediţia 5 (3) / 2014

Transmiterea materno-fetală a infecţiei HPV

Simona Vlădăreanu, Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, Andrei Chilianu

Mai multe studii au analizat transmiterea materno-fetală a infecţiei cu virusul papiloma uman (HPV). Aceasta se poate realiza în perioada periconce...

15 octombrie 2014
GINECOLOGIE | Ediţia 1 19 / 2018

Leziunile CIN de grad înalt în sarcină şi post-partum: o asociere rară. Noutăţi în abordare

Cristina Maier, Maria  Comănescu, Anca Potecă, Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, Prof. Dr. Elvira Brătilă

Scopul acestei lucrări este de a reevalua oportu­ni­ta­tea terapiei leziunilor CIN 2/3 diagnosticate în cursul sarcinii, pentru a evita progresia a...

22 martie 2018