STUDII ORIGINALE

Date privind opiniile generale cu privire la vaccinare în judeţul Bacău

 Data on general views about vaccination in Bacău county

First published: 11 iulie 2017

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Inf.50.2.2017.906

Abstract

Vaccination is one of the best ways parents can protect their children against infectious diseases. Vaccine-preventable diseases can be very serious, may require hospitalization, or even be deadly. The impact of vaccination is undeniable because with the exception of safe water, no other modality, not even antibiotics, has had such a major effect on reducing mortality and life expectancy. Vaccination refusal represents a serious public health problem. Vaccination refusal leads to increased morbidity and mortality, increased hospitalization and costs of infectious diseases.

Keywords
vaccination, infectious diseases, public health

Rezumat

Vaccinarea reprezintă una dintre cele mai eficiente metode prin care părinții își pot proteja copiii față de bolile infecțioase. Bolile prevenibile prin vaccinare pot fi foarte serioase, pot necesita spitalizare sau pot fi fatale. Impactul vaccinării asupra sănătății publice este incontestabil, întrucât, cu excepția apei potabile, nicio altă modalitate, nici chiar antibioticele, nu a avut un răsunet atât de semnificativ în reducerea mortalității și creșterea speranței de viață. Refuzul vaccinării copiilor reprezintă o problemă importantă de sănătate publică: acesta conduce la creșterea morbidității și mortalității, la creșterea duratei de spitalizare și a costurilor pricinuite de bolile infecțioase.

Introducere

Vaccinul reprezintă un preparat biologic care îmbunătățește imunitatea față de o anumită boală infecțioasă, care conține un agent care seamănă cu microorganismul patogen al bolii respective, capabil să stimuleze sistemul imun al gazdei în vederea recunoașterii agentului patogen, al distrugerii acestuia și al memorării răspunsului imun(1,2). Acest lucru este realizat în așa fel încât, în cazul unui contact ulterior cu același agent patogen, sistemul imun este capabil să recunoască agentul cu ușurință și să-l distrugă mai rapid(1-3).

Vaccinarea are o istorie relativ scurtă, ca metodă de profilaxie împotriva bolilor infecțioase, raportându‑ne la secolele în care umanitatea s-a confruntat cu nenumărate epidemii și pandemii(1-3). Abia din secolul XX această practică a evoluat către vaccinarea de rutină a unor largi grupuri populaționale(2). În ciuda acestui timp relativ scurt de evoluție, din momentul introducerii vaccinului variolic de către Edward Jenner până în prezent, prin intermediul acestei practici s-a reușit ținerea sub control a 14 boli majore: variolă, difterie, tetanos, febră galbenă, tuse convulsivă, boala invazivă determinată de Haemophilus influenzae tip b, poliomielită, rubeolă, rujeolă, oreion, febră tifoidă, rabie, hepatită B, iar mai recent este vorba și despre infecția cu rotavirus(1-4). Variola reprezintă singura boală infecțioasă în cazul căreia s-a reușit performanța eradicării, ca urmare a eforturilor depuse de Organizația Mondială a Sănătății(2,5).

Printre argumentele antivaccinare sugerate de anumite surse se numără anumite idei care atunci când sunt propagate de la persoană la persoană nu fac decât să crească neîncrederea în personalul sanitar. Printre acestea sunt incluse următoarele: informația adecvată este suprimată pentru a ascunde adevărul, dovezile științifice și experții medicali împotriva imunizării există, dacă sunt căutați cu atenție, doctorii împreună cu guvernul și companiile farmaceutice lucrează împreună pentru a scoate profit din vânzarea vaccinurilor, vaccinurile sunt toxice și conțin numeroase componente indezirabile (aluminiul și mercurul sunt cele mai populare), numeroase boli cu etiologie necunoscută sunt cauzate de vaccinare, trecerea naturală prin boală este mai bună decât vaccinurile fabricate de om și un stil de viață sănătos poate înlătura necesitatea vaccinării(2,4,6).

Astfel de opinii legate de imunizare au existat încă de la introducerea vaccinului antivariolic în secolul al XVIII-lea. În ultimul secol au fost produse numeroase alte vaccinuri, iar cu fiecare generație apar alte concepții greșite legate de imunizare, care, în final, duc la privarea unor copii de o imunizare corectă. Astfel de concepții au avut tendința de a înflori atunci când a existat o cunoaștere limitată cu privire la dovezile științifice. De asemenea, diseminarea acestora a fost facilitată de dezvoltarea tehnologiei, cum ar fi internetul și mesageria text(2,4).

Materiale și metode

Această lucrare reprezintă un studiu descriptiv, observațional, realizat într-o manieră transversală. Grupul-țintă a fost reprezentat de un număr de 128 de persoane, cetățeni ai județului Bacău, iar intervalul de timp în care au fost aplicate chestionarele și au fost prelucrate datele a fost din luna decembrie 2016 până în luna februarie 2017.

În realizarea acestui studiu a fost utilizat un chestionar format din 21 de întrebări, dintre care șapte cu răspuns deschis, iar restul cu răspuns preformat, unic sau multiplu. În prima parte a chestionarului sunt puse o serie de întrebări cuprinzând câteva date demografice cu următoarele variabile: genul, vârsta, mediul de proveniență, numărul copiilor, ocupația și nivelul de pregătire al celor care au completat chestionarul.

Variabilele utilizate au fost de tip cantitativ (de exemplu, vârsta) și de tip calitativ (de exemplu, nivelul de pregătire, sursele de informare, atitudinea față de vaccinare etc.). Chestionarul a fost administrat persoanelor prin intermediul Google Forms, iar timpul necesar completării a fost de 5 minute.

În ceea ce privește analiza și prelucrarea datelor, conform metodologiei prezentate anterior, au fost colectate 128 de chestionare din județul Bacău. Nu a fost invalidat niciun chestionar, astfel încât volumul total al lotului a fost de 128 de persoane. Răspunsurile au fost introduse într-o bază de date, pentru prelucrarea statistică a fost utilizat programul Epi Info 7, iar pentru prezentarea rezultatelor, au fost utilizate grafice adecvate interpretării rezultatelor.

Rezultate și discuții

După prima parte a chestionarului în care au fost puse întrebări ce aveau scopul de obținere a unor date demografice, a urmat acea parte a chestionarului unde s-a evaluat opinia generală a cetățenilor cu privire la vaccinare. Prima întrebare la care aceștia au trebuit să răspundă se referea la cunoașterea beneficiilor vaccinării. Dintre cei 128 de participanți la studiu, cetățeni ai județului Bacău, 96,09% au spus că da, cunosc beneficiile vaccinării, 3,13% au spus că nu și o singură persoană a spus că nu știe (figura 1).
Figura 1. Frecvența persoanelor care cunosc beneficiile vaccinării

Următoarea întrebare adresată participanților, stipulată în chestionar, se referea la opinia acestora cu privire la siguranța vaccinării. Un procent de 45,31% a fost de părere că vaccinurile prezintă riscuri, 39,06% au fost de părere că vaccinurile sunt sigure, iar un procent de 15,63% nu a știut să răspundă la această întrebare (figura 2).
Figura 2. Frecvența persoanelor care sunt de părere că vaccinurile prezintă riscuri

Dat fiind faptul că majoritatea celor chestionați aveau copii, o întrebare firească pentru acest studiu a fost dacă aceștia au fost vaccinați conform Programului Național de Imunizări și dacă în urma vaccinării au apărut reacții adverse. Din totalul părinților care au răspuns la această întrebare, doar șapte persoane au relatat apariția reacțiilor adverse după vaccinare, însă doar trei persoane au putut preciza ce fel de reacții adverse au apărut (figura 3). Ca urmare a vaccinării, un copil a dezvoltat febră, unul scaune diareice și într-un caz s-a afirmat că s-ar fi manifestat sindromul Guillain-Barré.
Figura 3. Frecvența reacțiilor adverse apărute la copiii vaccinați

O altă întrebare, importantă pentru înțelegerea existenței unui număr atât de mare de oameni care nu sunt informați suficient cu privire la vaccinare, a fost aceea în care respondenții au fost rugați să menționeze dacă li s-a vorbit vreodată despre importanța imunizării copiilor în unitățile sanitare. Din totalul celor care au răspuns la acest chestionar, 81,25% au spus că li s-a vorbit despre acest subiect de către un cadru medical, 11,72% au infirmat acest lucru și 7,03% nu au știut să răspundă la această întrebare (figura 4).
Figura 4. Procentul persoanelor intervievate informate despre necesitatea vaccinării de către person

Având în vedere situația actuală din toată lumea, respectiv creșterea numărului de părinți care aleg să nu-și vaccineze copiii, a fost considerată utilă evaluarea opiniei cetățenilor cu privire la implementarea unor constrângeri pentru acele persoane care refuză imunizarea și pun în pericol imunitatea de grup. Din totalul de 128 de persoane care au răspuns la acest chestionar, 39% au considerat necesară implementarea de către autoritățile specializate a unor mijloace de constrângere pentru părinții care refuză vaccinarea. 30% dintre respondenți au fost de părere că astfel de măsuri nu sunt necesare și un procent semnificativ, de 31%, nu a fost hotărât în această privință (figura 5).
Figura 5. Distribuția cetățenilor în funcție de opinia cu privire la implementarea unor constrângeri

Cei care au considerat necesară implementarea unor mijloace de constrângere pentru cei care refuză vaccinarea au fost rugați să sugereze metodele pe care ei le-ar considera potrivite pentru a fi aplicate în astfel de circumstanțe. Cel mai frecvent întâlnită propunere s-a referit la metoda de constrângere financiară, respectiv amenda. 67% dintre cei care au răspuns la această întrebare au dat drept exemplu amenda, 19% au considerat că acei copii care nu au fost imunizați conform Programului Național de Imunizare nu ar mai trebui primiți în colectivitățile de copii, 12% au sugerat suportarea cheltuielilor pentru serviciile medicale în caz de îmbolnăvire, în timp ce 2% au sugerat munca în folosul comunității (figura 6).
Figura 6. Tipurile de sancțiuni sugerate de cetățeni din județul Bacău pentru cei care refuză vaccin

La finalul chestionarului, respondenții au fost rugați să ofere opinii cu privire la alternative la vaccinare, alternative pe care ei le-ar considera benefice și la fel de utile precum vaccinarea. Marea majoritate nu au oferit un răspuns la această întrebare. Din aceste considerente, vom presupune că acele persoane care nu au răspuns intră în aceeași categorie cu cele care au răspuns că nu cunosc alternative la vaccinare în ceea ce privește profilaxia bolilor infecțioase. Un procent de 9% dintre cetățeni a sugerat adoptarea unui stil de viață sănătos ca măsură de prevenție, 3% au sugerat o igienă corespunzătoare, 3% au sugerat campanii de informare, 2% au sugerat administrarea profilactică de antibiotice, alte 2 procente au sugerat imunostimulatoare, 2% au sugerat igiena în colectivități, 2% igiena corespunzătoare a mâinilor, 2% izolare și ultimii 2% au sugerat alte medicamente (figura 7).
Figura 7. Alternative la vaccinare, în opinia unor cetățeni ai județului Bacău

Concluzii

Refuzul vaccinării copiilor reprezintă o provocare a lumii contemporane, oamenii refuzând în multe cazuri părerile avizate și acceptând ca fiind adevărate părerile anumitor persoane publice sau unor susținători ai curentului antivaccinare. Sunt necesare o bună înțelegere a beneficiilor imunizării copiilor și implementarea unor programe de educare a părinților cu privire la acest aspect, precum și a unor programe de instruire a personalului sanitar cu privire la modul de abordare a pacienților care refuză vaccinarea. Având în vedere aceste considerente, studiul și-a propus identificarea opiniei generale cu privire la vaccinare a cetățenilor din județul Bacău.

În concluzie, studiul de față a arătat că, în ciuda accesului larg la diferite surse de informare, opiniile cu privire la vaccinare ale unui grup semnificativ de oameni sunt în contradicție cu datele care au rezultat din cercetări științifice extensive desfășurate de-a lungul mai multor ani. De asemenea, rezultatele obținute sugerează necesitatea unor programe de instruire a cetățenilor cu privire la importanța imunizării și chiar a introducerii unor ore de educație sanitară în școli cu scopul educării copiilor de la vârste mici în legătură cu importanța imunizării. Este strict necesară implicarea autorităților de sănătate publică.

Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests.

Bibliografie

  1. Centers for Disease Control and Prevention. For Parents: Vaccines for your children. CDC. Available at https://www.cdc.gov/vaccines/parents/indde exemplu,html. Accesat: 12/05/2017. 
  2. Plotkin, S.A., Orenstein, W.A. and Offit, P.A. - Vaccines. 6th edn. Philadelphia, PA: Saunders (W.B.) Co. 2013; 1:29.
  3. Vaccines. Available at: http://www.who.int/topics/vaccines/en/. Accesat: 12/05/2017. 
  4. Immunisation Handbook 2017. Available at: http://www.health.govt.nz/system/files/documents/publications/immunisation-handbook-2017-may17-v2.pdf.
  5. Global Commission for the Certification of Smallpox Eradication: The Achievement of the Global Eradication of Smallpox. Geneva, Switzerland, World Health Organization, 1979. 
  6. Questions and answers on immunization and vaccine safety. Available at: http://www.who.int/features/qa/84/en/. Accesat: 13/05/2017. 

Articole din ediţiile anterioare

SINTEZE | Ediţia 3 55 / 2018

O scurtă istorie a descoperirii antibioticelor şi a evoluţiei rezistenţei la antibacteriene

Vasilica Ungureanu

Antibioticele, descoperirea revoluţionară a secolului XX, reprezintă în continuare principalul instrument în lupta împotriva infecţiilor bacteriene...

31 octombrie 2018
JOURNAL CLUB | Ediţia 2 54 / 2018

Pericolul scutirilor nemedicale influenţate de atitudini contra vaccinării

Oana Talpoş

Creşterea numărului de copii nevaccinaţi din Statele Unite ale Americii creşte riscul focarelor de boli infecţioase care ar putea să fie prevenite ...

26 iunie 2018
SĂNĂTATE PUBLICĂ | Ediţia 3 / 2016

Date privind prevenirea și controlul gripei la debutul unui nou sezon

Mădălina Preda, Andreea- Daniela Gheorghe, Gabriela-Loredana Popa, Mircea Ioan Popa

Infecțiile acute ale căilor respiratorii sunt cauzate, de obicei, de virusuri, mai rar de bacterii, fiind diagnosticate mai frecvent la copii(1). A...

16 iulie 2016
JOURNAL CLUB | Ediţia 2 54 / 2018

Modificări ale cerinţelor de vaccinare antigripală pentru personalul medical din SUA

Silvia-Andreea Taftă

Anual, gripa este responsabilă de o morbiditate şi mortalitate îngrijorătoare. Vaccinarea anuală este recomandată întregului personal medical, pent...

26 iunie 2018