EDITORIAL

Între numeroasele probleme de sănătate publică, tuberculoza rămâne prioritară

Mircea Ioan Popa

24 Aprilie 2018

Microbiota umană influenţează în numeroase moduri starea de sănătate, cercetările recente demonstrând tot mai multe implicaţii ale acesteia, de la bolile intestinale la diabet, dermatită atopică sau hidradenită supurativă. Infecţiile pot avea manifestări mai puţin specifice, cum este eritemul polimorf „în cocardă“ din infecţia cu Coxiella burnetti, iar în ultima vreme studiile au subliniat o legătură între unele infecţii şi alte patologii, cum sunt, de exemplu, endocardita infecţioasă produsă de Streptococcus gallolyticus şi riscul de cancer colorectal. Tratamentul infecţiilor bacteriene este, de cele mai multe ori, reprezentat de antibiotice, dar uneori decizia de a administra sau nu această terapie poate fi influenţată de mai mulţi factori, cum este în cazul otitei medii acute.

Prevenirea infecţiilor poate fi realizată în mai multe moduri, printre care imunizarea, şi unele foarte bine cunoscute, cum ar fi spălatul pe mâini. La finalul lunii aprilie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) organizează o campanie menită să sublinieze importanţa imunizării, iar la începutul lunii mai este celebrată „Ziua mâinilor curate“, anul acesta având mottoul „Its in your hands – prevent sepsis in health care“, sepsisul fiind în continuare o cauză importantă de deces.

Anul trecut a avut loc conferinţa OMS pentru eliminarea tuberculozei (TB). În cadrul acesteia, 75 de miniştri au semnat Declaraţia de la Moscova pentru „terminarea tuberculozei“. Desfăşurarea unor astfel de evenimente subliniază importanţa acestei boli. După vârful incidenţei atins în anul 1999, numărul de cazuri noi de tuberculoză a scăzut constant, cu o rată de 4,3% în ultimii 10 ani. Cu toate acestea, cazurile de tuberculoză rezistentă la două sau mai multe antibiotice dintre cele folosite în tratamentul acestei patologii sunt în continuare o problemă, nouă dintre cele treizeci de ţări cu cea mai mare incidenţă a acestor cazuri aflându-se în regiunea europeană OMS. Dorim să atragem atenţia şi asupra titlului unui articol publicat recent (27 martie 2018) pe platforma Medscape: „New York City Has Biggest Tuberculosis Spike in 26 Years; 14 Patients Have Multidrug-Resistant TB“.

 Detectarea cazurilor de tuberculoză a fost îmbunătăţită prin aplicarea tehnicilor de diagnostic rapid, crescând astfel rata de detecţie de la 33% la 73%. Problema acestei patologii este amplificată de creşterea numărului de cazuri de coinfecţie HIV/TB de la 13000 în 2007 la 34000 în 2016. Infecţia cu HIV reprezintă o problemă în special la anumite grupuri cu comportament la risc sau la cele în care evoluţia acesteia poate fi mai gravă, de exemplu prin asocierea altor infecţii.

Conform raportului publicat în 2018 de European Centre for Disease Prevention and Control, în România, în anul 2016, au fost 13617 cazuri de tuberculoză, dintre care 11523 de tuberculoză pulmonară. Între cazurile de tuberculoză pulmonară, peste 60% au avut rezultat pozitiv la examenul microscopic. Sunt necesare studii epidemiologice aprofundate şi întărirea sistemului de supraveghere, în ţara noastră. Problema supravegherii pentru sănătatea publică reprezintă, în opinia noastră, o prioritate. Sistemele de sănătate trebuie să se poată baza pe date concrete, relevante şi semnificative statistic.

Articole din ediția curentă

JOURNAL CLUB

Imunizarea împotriva varicelei: restabilirea importanţei acestei strategii

Raluca Elena Iurea
Varicela sau „vărsatul de vânt“ este una dintre „bolile copilăriei“, foarte contagioasă, cauzată de virusul varicelo-zosterian (VVZ). Este percepută drept o boală benignă, dar cu toate că în majoritatea cazurilor evoluţia nu este gravă, pot să apară şi forme severe care duc la spitalizări şi, în cazurile cele...
JOURNAL CLUB

Evaluarea siguranţei şi eficacităţii vaccinurilor ca profilaxie a infecţiilor cu Clostridium difficile

Ana-Maria Blănaru
Infecţiile cu Clostridium difficile (ICD) pot evolua ca severitate de la diaree inflamatorie uşoară la colită pseudomembranoasă, megacolon toxic, sepsis şi deces. Factorii de risc pentru ICD sunt repr...
JOURNAL CLUB

Eficienţa comparativă a diverselor metode de diagnostic în identificarea stafilococilor coagulază-negativi

Mădălina Preda
Mediul Mannitol Salt Agar (MSA) este utilizat în unele laboratoare în etapele de identificare a Staphylococcus spp. şi pentru diferenţierea Staphylococcus aureus de stafilococii coagulază-negativi. MS...
Articole din edițiile anterioare

Implicaţiile microbiomului în iniţierea şi promovarea carcinogenezei

Silvana-Adelina Gheorghe, Şerban Negru, Mădălina Preda, Mara Mădălina Mihai, Loredana Sabina Cornelia Manolescu, Mircea Ioan Popa, Dana Lucia Stănculeanu
În ultima perioadă, microbiomul a primit tot mai multă aten­ţie, fiind o temă de cercetare frecvent abordată în numeroase studii. ...
PREZENTARE DE CAZ

Eşecul strategiilor de prevenire a transmiterii HIV materno-fetale

Ruxandra Tritean, Simona Erscoiu, Andreia Florina Niță, Mircea Ioan Popa
În ciuda progreselor semnificative în ceea ce priveşte tratamentul antiretroviral (ARV) şi profilaxia infecţiei HIV, la nivel mondial sunt diagnosticaţi zilnic aproximativ 400 de copii, în majoritatea cazurilor transmite...
SINTEZE

Impactul infecţiei HIV asupra dezvoltării cancerelor cutanate

Cristina Iulia Mitran, Mădălina Irina Mitran, Maria Isabela Sârbu, Mircea Tampa, Simona Roxana Georgescu, Mircea Ioan Popa
Infecţia cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) continuă să reprezinte o importantă problemă de sănătate publică. Imunosupresia este responsabilă de dezvoltarea a numeroase comorbidităţi în rândul pa...