Influenţa consumului de etanol asupra dinamicii sociale în rândul elevilor și studenţilor

Introducere

Dependența de etanol poate avea cauze genetice sau poate fi determinată de situațiile sociale sau de mediu, fiind considerată o patologie cronică dificilă⁽¹⁾. Dependența de alcool este marcată de o incapacitate de a limita consumul și de obiceiul de a continua consumul, chiar și atunci când dăunează sănătății și activităților zilnice⁽²⁾. Cantitatea de alcool consumată poate fi diferită în funcție de gen și, conform mai multor studii, bărbații sunt cei care încep consumul de băuturi alcoolice mai devreme decât femeile. Mai mult, bărbații au comportamente asociate consumului problematic de alcool, precum episoadele frecvente de intoxicare sau dificultatea de a gestiona cantitatea consumată⁽³⁾. Momentul când se începe consumul este un aspect-cheie, deoarece persoanele care consumă alcool înainte de vârsta de 15 ani prezintă un risc semnificativ mai mare de a deveni dependente pe tot parcursul vieții lor⁽⁴⁾.

Se estimează că aproximativ 20% dintre persoanele diagnosticate cu tulburare de anxietate socială suferă și de o formă de tulburare legată de alcool⁽⁵⁾. Potrivit teoriei reducerii tensiunii, persoanele care suferă de tulburare de anxietate socială apelează la alcool ca la un mijloc de reducere a stresului și anxietății, ceea ce explică asocierea frecventă între fobia socială și utilizarea problematică a etanolului⁽⁶⁾. În mediile sociale, alcoolul poate oferi o senzație temporară de relaxare celor cu anxietate crescută, având ca scop facilitarea interacțiunilor⁽⁷⁾.

Literatura de specialitate arată că între 10% și 33% dintre studenți suferă de anxietate socială, iar numărul pare să crească odată cu trecerea timpului. Cea mai frecventă cauză este evaluarea socială cu care se confruntă aceștia în perioada facultății și care poate să le amplifice temerile și să le inducă panică în absența unui motiv rațional, astfel, generând frecvent anxietatea socială⁽⁸⁾. Cei afectați de această tulburare manifestă temeri puternice, preferând să evite atât interacțiunile sociale, cât și orice alte situații în care pot fi judecați de către alți oameni. Studenții cu fobie socială prezintă un comportament izolat, petrecând mai mult timp acasă sau în locuri retrase, în special în weekenduri. Așadar, ei își limitează activitățile sociale. De asemenea, sunt mai reținuți în exprimarea emoțiilor și au dificultăți în a dezvolta relații intime sau în a se deschide față de ceilalți⁽⁹⁾.

Prin urmare, atât cei care suferă de anxietate socială, cât și cei care au probleme legate de consumul excesiv de alcool afirmă că utilizează etanolul în scopuri sociale, în mod special pentru a facilita interacțiunea cu cei din jur. Pentru cei care percep mediile sociale ca fiind tensionate sau greu de gestionat, acest efect poate părea o soluție rapidă⁽¹⁰⁾.

Obiectiv

Scopul acestei lucrări este de a arăta dacă există o legătură între consumul de etanol și nivelul de anxietate socială, sociabilitate și dezinhibiție în rândul elevilor și studenților.

Ca ipoteză, putem presupune că un consum moderat de etanol este asociat cu o scădere a anxietății sociale și cu o creștere a sociabilității, curajului și dezinhibiției.

Metodologie

În această lucrare, am realizat un studiu observațional transversal care include un număr total de 214 elevi și studenți, din cadrul Colegiului Național ,,Mihai Eminescu’’, Toplița, respectiv din cadrul UMFST „G.E. Palade”, Târgu-Mureș, implicând cele două categorii de tineri, 110 elevi și 104 studenți. Datele au fost colectate în perioada 20.01.2025 – 01.05.2025. Elevii și studenții au participat în mod voluntar la acest studiu, sunt majori și li s-a aplicat, pe lângă chestionarul de date demografice, chestionarul CEOA (Comprehensive Effects of Alchool), care analizează ce așteptări are o persoană privind efectele alcoolului (așteptări pozitive, precum sociabilitate, dezinhibiție, sex, reducerea tensiunii, și expectații negative, precum riscul și agresiunea, autopercepția și deficitele comportamentale), chestionarul AUDIT (Alchool Use Disorders Identification Test), folosit pentru a identifica riscurile asociate consumului de alcool, și chestionarul SIAS (Social Interaction Anxiety Scale), care evaluează nivelul de anxietate socială în interacțiunile sociale. Acestea au fost distribuite prin intermediul Google Forms.

Pentru prelucrarea datelor am folosit Python, un limbaj de programare potrivit pentru analize statistice, iar în funcție de tipul datelor, am utilizat următoarele teste statistice: testul Shapiro-Wilk, pentru a vedea dacă valorile se distribuie normal, testul Chi², pentru a vedea dacă există o legătură între anumite categorii, și testul Mann-Whitney U, pe care l-am folosit pentru a compara grupurile atunci când distribuția nu este normală. De asemenea, corelațiile dintre variabile au fost analizate folosind coeficientul Spearman, util în situațiile în care datele nu respectă condițiile clasice. Atunci când valoarea p a fost mai mică de 0,05, rezultatele le-am considerat a fi semnificative statistic.

Rezultate

În vederea efectuării testelor statistice, subiecții au fost împărțiți în două grupuri. Astfel, un grup este reprezentat de elevii din cadrul Colegiului Național ,,Mihai Eminescu’’, Toplița, și studenți din cadrul UMFST „G.E. Palade”, Târgu-Mureș. Numărul liceenilor este ușor mai mare, 110 respondenți, care reprezintă 51,4% din total, comparativ cu 104 studenți, care reprezintă 48,6% din total. În ceea ce privește analiza demografică, în ambele grupuri studiate, subiecții de sex feminin se regăsesc într-un număr mai mare, 66,4% dintre liceeni și 57,7% dintre studenți. Din punctul de vedere al vârstei, majoritatea liceenilor au între 18 și 20 de ani (96,4%), în timp ce studenții se încadrează în general în categoria de vârstă de 21-29 de ani (85,6%). Când vine vorba de mediul de proveniență, cei mai mulți liceeni provin din zone rurale (59,1%), spre deosebire de studenți, care provin în majoritate din zone urbane (72,1%). În ambele grupuri, statusul civil dominant este ,,singur/ă’’ – 66,4% liceeni și 51,9% dintre studenți. În privința ocupației, niciun elev nu lucrează, pe când aproape o cincime dintre studenți (19,2%) au o ocupație (tabelul 1).

În urma rezultatelor scorului SIAS, în grupul liceenilor, 75 dintre ei (68,2%) nu prezintă simptome de anxietate socială, în timp ce 35 de elevi (31,8%) se încadrează în categoria celor afectați. La studenți, 73 (70,2%) nu manifestă anxietate socială, iar 31 (29,8%) au obținut scoruri care indică prezența acesteia. Așadar, în ambele grupuri, majoritatea nu se confruntă cu anxietate socială conform scorurilor obținute la testul SIAS, iar proporția celor afectați este relativ similară: puțin peste 30% în rândul liceenilor și aproape 30% în rândul studenților (figura 1). Prin aplicarea chestionarului AUDIT am obținut următoarele rezultate: în rândul liceenilor, 88 dintre participanți (80%) au un consum de alcool considerat neproblematic, în timp ce 22 (20%) se încadrează în zona consumului problematic. În ceea ce privește studenții, 76 (73,1%) au un consum moderat, fără riscuri semnificative, iar 22 dintre ei (26,9%) prezintă un consum de alcool care poate ridica probleme. Așadar, deși majoritatea respondenților din ambele grupuri consumă alcool într-un mod neproblematic, procentajul celor cu un consum riscant este mai mare în rândul studenților comparativ cu liceenii (figura 2).

În rândul participanților care au atât un consum problematic de alcool, cât și anxietate socială (N=9), majoritatea percep alcoolul ca având efecte pozitive în contexte sociale. Două treimi dintre ei (66,7%) cred că alcoolul îi ajută să devină mai sociabili (figura 3). Peste jumătate (55,6%) spun că băuturile alcoolice îi ajută să se relaxeze și să reducă stresul (figura 4). De asemenea, aproape toți (77,8%) asociază consumul de alcool cu o diminuare a inhibițiilor în interacțiunile sociale (figura 5).

În ceea ce privește nivelul de anxietate socială și consumul de etanol, cu ajutorul testului Chi² s-a evidențiat o asociere semnificativ statistică între cele două (c²=4,29; p=0,038) – figura 6.

Pentru a analiza diferențele dintre scorurile de sociabilitate în funcție de nivelul consumului de alcool, am aplicat testul nonparametric Mann-Whitney. În grupul liceenilor, rezultatul a fost U=799,5, p=0,209, iar în grupul studenților, U=819,0, p=0,073. Aceste rezultate arată că nu există diferențe semnificative statistic între scorurile de sociabilitate în funcție de interpretarea AUDIT în niciunul dintre grupuri (figurile 7 și 8). Mai departe, pentru a evalua diferențele privind scorurile de la subscala „Reducerea tensiunii” în funcție de nivelul consumului de alcool, a fost aplicat testul Mann-Whitney. În grupul liceenilor, rezultatul a fost U=769, p=0,135, iar în rândul studenților, U=805; p=0,056. Aceste rezultate indică faptul că nu există diferențe statistic semnificative între grupuri (figurile 9 și 10). În aceeași idee, folosind testul Mann-Whitney pentru a analiza scorurile la subscala „Dezinhibiție” din cadrul CEOA, s-a constatat că, în grupul liceenilor, există o diferență semnificativă statistic între categoriile de consum de alcool (U=664; p=0,023). Elevii care au un consum problematic au obținut scoruri semnificativ mai mari la această subscală, comparativ cu cei care nu au un consum problematic. În grupul studenților, rezultatul a fost U=825,5, p=0,080, ceea ce nu indică o diferență semnificativă din punct de vedere statistic (figurile 11 și 12).

S-au identificat o serie de corelații care trebuie precizate în ceea ce privește consumul de etanol și așteptările consumatorului de etanol prin intermediul scalei CEOA pe cele trei așteptări pozitive (sociabilitate, reducerea tensiunii și dezinhibiție). Astfel, rezultatele indică o corelație pozitivă între consumul de etanol și sociabilitate (r=0,350; p<0,001). De asemenea, coeficientul de corelație Spearman indică o asociere pozitivă moderată semnificativă statistic între consumul de etanol și reducerea tensiunii (r=0,320; p<0,001). S-a identificat o corelație pozitivă și de intensitate moderată (r=0,370; p<0,001) între consumul de etanol și dezinhibiție (tabelul 2).

Discuție

Studiul de față ne aduce câteva aspecte importante privind influența consumului de etanol și dinamica socială în rândul elevilor și studenților. Studiul a inclus 214 tineri, elevi și studenți, iar drept caracteristici demografice importante de menționat sunt următoarele: la ambele două grupuri, sexul feminin a fost majoritar, liceeni provenind în cea mai mare parte din mediul rural, iar studenții provenind din zona urbană. Totodată, specific pentru grupul liceenilor, ca ocupație, toți sunt elevi, iar o cincime din studenți lucrează. Vârsta majoritară în grupul de liceu este între 18 și 20 de ani, iar la studenți, între 21 și 29 de ani, specifică pentru gradul educațional.

Studiul efectuat arată că aproximativ 30% dintre elevi și studenți suferă de anxietate socială, rezultat susținut și de literatura de specialitate. Conform unui studiu realizat de Jefferies și Ungar, având un lot reprezentativ de 6825 de tineri, cu vârste între 16 și 29 de ani, din șapte țări diferite, s-a evidențiat cu ajutorul Scalei de Anxietate Socială în Interacțiuni (SIAS) că mai mult de 36% dintre participanți prezentau simptome specifice tulburării de anxietate socială⁽¹¹⁾.

Acest studiu arată că elevii, atât din mediul rural, cât și din zona urbană, consumă mai puțin alcool comparativ cu studenții. Studiul efectuat de Marqués-Sánchez și colaboratorii săi subliniază impactul mediului de proveniență asupra obiceiurilor de consum de alcool în rândul tinerilor. Cercetarea derulată de aceștia arată o diferență semnificativă între tinerii din mediul rural și cei din mediul urban. Astfel, 58,48% dintre elevii din zona rurală au declarat consum de alcool, comparativ cu doar 49,52% dintre cei din mediul urban⁽¹²⁾.

Cercetarea a evidențiat faptul că sexul masculin are o frecvență mai mare a consumului problematic în comparație cu sexul feminin. În schimb, nu au existat diferențe semnificative între liceeni și studenți în ceea ce privește consumul problematic de etanol. În mod similar, studiul realizat de Li și colab. a analizat consumul de alcool în rândul adolescenților din 132 de școli, rezultatele confirmând că adolescenții consumă alcool mult mai frecvent decât adolescentele⁽¹³⁾.

În ceea ce privește nivelul de anxietate socială și consumul de etanol, s-a evidențiat o asociere pozitivă între cele două. Astfel, cei care prezintă un nivel mai crescut de anxietate sunt predispuși să consume mai mult etanol. Numeroase studii din literatura de specialitate susțin rezultatele noastre, conform cărora indivizii consumă alcool pentru a reduce starea de anxietate^(14,15).

Totodată, s-au observat corelații semnificative statistic între consumul de alcool și mai multe dimensiuni ale CEOA. Mai exact, tinerii care consumă alcool în mod problematic tind să asocieze acest comportament cu o sociabilitate crescută. Astfel, aceste persoane tind să consume alcoolul pentru a le fi mai ușor să relaționeze cu ceilalți⁽¹⁶⁾. De asemenea, a fost evidențiată o corelație semnificativă statistic între consumul de etanol și reducerea tensiunii. Persoanele care prezintă un consum mai crescut de alcool au tendința de a-l folosi ca metodă de a face față stresului sau pentru reducerea tensiunii⁽¹⁷⁾. Mai mult, a fost evidențiată și o corelație semnificativă statistic între consumul de etanol și scăderea inhibițiilor în contexte sociale. Astfel, cele enumerate anterior confirmă că alcoolul este privit de consumatori ca un beneficiu pentru a scăpa de problemele sociale⁽¹⁸⁾. Rezultatele studiului nostru sunt confirmate parțial de către Stamates și echipa sa, în 2023, prin faptul că studiul lor a demonstrat că așteptările pozitive legate de alcool modifică și comportamentul acestora pentru consumul de etanol. Conform rezultatelor, cei care credeau că alcoolul le sporește sociabilitatea aveau o probabilitate mai mare să consume alcool în acea zi, iar așteptările legate de reducerea stresului sau dezinhibiție nu au fost asociate cu un consum zilnic de alcool⁽¹⁹⁾.

Limitări

Limitele acestui studiu sunt reprezentate de numărul redus de elevi și studenți, cu un total de 214 participanți. Elevii provin de la un singur liceu, iar studenții, din cadrul unei singure universități, ceea ce nu poate fi generalizat pentru toată populația din aceste două categorii, deoarece afectează analiza statistică. Demografic, din punctul de vedere al genului, sexul feminin reprezintă majoritatea atât în grupul liceenilor, cât și în cel al studenților. Astfel, rezultatele nu pot fi generalizate nici după acest aspect. O altă limitare poate fi reprezentată de faptul că, fiind un chestionar autoadministrat, s-ar putea să existe răspunsuri distorsionate, întrucât nu au scale de validare internă.

Concluzii

S-a demonstrat că există o relație de asociere între anxietatea socială și consumul de alcool. De asemenea, datele sugerează că factori precum tipul de consum și motivațiile percepute pentru consum joacă un rol important. Consumul problematic de alcool este corelat cu așteptări pozitive legate de sociabilitate, reducerea tensiunii și scăderea inhibițiilor, de unde putem concluziona că tinerii percep alcoolul ca un mijloc de a face față situațiilor sociale dificile sau stresante.

Rolul medicinei de familie în ceea ce privește influența consumului de etanol asupra dinamicii sociale în rândul elevilor și al studenților este unul deosebit de important. Medicii de familie pot interveni prin sesiuni de informare și control al tinerilor asupra aspectelor negative și grave pe care le poate avea consumul de alcool în dezvoltarea psihică, fizică, dar și socială și educațională a acestora. Medicii de familie trebuie să ajute tinerii să înțeleagă legătura dintre cele două probleme și să le ofere soluții de relaxare sau intervenții de reducere a stresului, fără a depinde de alcool.

Autor corespondent: Andreea Sima-Comaniciu E-mail: andreea.comaniciu@umfst.ro

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.