SUPLIMENT CARDIOLOGIE

Managementul riscului cardiovascular în sindromul ovarelor polichistice în practica medicului de familie

 Management of cardiovascular risk in polycystic ovarian syndrome in family doctor practice

First published: 18 septembrie 2017

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/MED.118.4.2017.1048

Abstract

Polycystic ovary syndrome (PCOS) is one of the most common hormonal disorders of women in reproductive period. Signs and symptoms often develop during puberty and it is important for the family doctor to recognize the first signs and to prevent complications and disease progression.
Women with PCOS have irregular periods, elevates levels of male hormone, excess facial and body hair, sometimes severe acne, male-pattern baldness and polycystic ovaries. Women with PCOS have an increased prevalence of cardiovascular risk factors. These include obesity, impaired glucose tolerance, diabetes, hypertension, altered lipid profile mood disorders and metabolic syndrome. Early diagnosis and treatment along with weight loss through a low-calorie diet combined with moderate exercise activities and the treatment of cardiovascular risk factors may reduce the risk of long-term complications such as type 2 diabetes and heart disease and improve the quality of life.

Keywords
polycystic ovarian syndrome, cardiovascular risk factors

Rezumat

Sindromul ovarului polichistic (SOPC) este una dintre cele mai frecvente tulburări hormonale ale femeilor în perioada de re­producere. Semnele și simptomele apar adesea în timpul pu­ber­tății, de aceea este important ca medicul de familie să recunoască primele semne și să prevină complicațiile și progresia bolii. Femeile cu SOPC au cicluri neregulate, niveluri crescute de androgeni, exces de păr facial și corporal (hirsutism), uneori acnee severă, chelie de tip masculin și ovare polichistice. Femeile cu SOPC au o prevalență crescută a factorilor de risc cardiovascular, și anume: obezitate, alterarea toleranței la glucoză, diabet zaharat, hipertensiune arterială, profilul lipidic modificat, sindrom metabolic și tulburări ale dispoziției. Diagnosticul precoce și tratamentul timpuriu prin scădere în greutate printr-o dietă cu conținut scăzut de calorii, combinată cu activități moderate de efort și tratamentul factorilor de risc cardiovascular pot reduce riscul complicațiilor pe termen lung, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2 și bolile cardiace, și să amelioreze calitatea vieții.

Sindromul ovarelor polichistice (SOPC) reprezintă cea mai frecventă afecțiune de cauză endocrinologică întâlnită la femeile de vârstă fertilă. Afecțiunea a fost descrisă pentru prima dată de către Stein și Leventhal, în 1935, la femei obeze cu amenoree, hirsutism și ovare mărite, chistice. Ulterior a fost definit ca o afecțiune endocrinologică eterogenă, caracterizată prin: menstre neregulate, oligo-/anovulație, semne clinice și paraclinice de hiperandrogenism, ovare polichistice (depistate ecografic).

Epidemiologie și importanța problemei

Deși există studii care arată că SOPC poate fi întâlnit la 15-20% dintre femeile la vârsta reproducătoare, menționând că au fost folosite pentru diagnostic criteriile Rotterdam, cele mai multe studii relevă totuși o incidență a afecțiunii de 6-10% la femei aflate în perioada de procreare, incidență ușor mai ridicată la femeile hispanice (13%). În SUA se consideră că o femeie din 10 poate avea SOPC, respectiv ar putea fi afectate peste 7 milioane de femei(1). Îngrijorător este însă că 70% dintre femeile cu SOPC nu sunt diagnosticate, acest fapt datorându-se, pe de o parte, neprezentării la medic a femeilor, pe de altă parte, lipsei de informații în rândul medicilor(2). Afecțiunea este importantă, constituind cea mai frecventă cauză de infertilitate la femei, cu un risc mare de a dezvolta diabet zaharat (DZ) la vârste tinere, sub 40 de ani, precum și risc cardiovascular mai ridicat decât la persoanele de aceeași vârstă.

Etiologie și factori de risc

Etiologia SOPC nu este pe deplin lămurită, dar s-au identificat mai mulți factori ce ar putea contribui la producerea acestui sindrom(3).

1. Existența unor defecte pe axa hipotalamo-hipofizară va determina producerea în exces de LH și cantități scăzute de FSH, dezechilibru hormonal care determină modificări secretorii la nivelul tecii interne a foliculilor ovarieni; acestea vor secreta hormoni androgenici în exces, responsabili de semnele clinice și paraclinice de hiperandrogenism. Excesul de androgeni exacerbează în timp insulinorezistența. De asemenea, secreția în exces de LH și deficitul de FSH vor determina maturarea incompletă a foliculilor ovarieni, cu apariția ulterioară a chisturilor ovariene, respectiv a ovarelor polichistice, și prezența ciclurilor anovulatorii.

2. Alterarea sensibilității receptorilor periferici la insulină, cu producerea unui hiperinsulinism compensator, constituie probabil cel mai important factor etiologic și patogenic în SOPC, lucru demonstrat și de asocierea frecventă cu alterarea toleranței la glucide, cu diabetul zaharat de tip 1 sau 2. De asemenea, diabetul zaharat gestațional poate fi întâlnit mai des la femei cu SOPC.

3. Se consideră că ereditatea joacă un rol important, deoarece istoricul familial de SOPC poate fi întâlnit în peste 70% din cazuri. Afecțiunea poate afecta în proporție mai mare rudele de gradul I, precum și gemenii monozigoți. S-a încercat identificare genelor care codifică boala (2p16.3, 2p21, 9q33.3.39), dar sunt necesare încă cercetări în domeniu. Modificări hormonale și clinice s-au descris și la bărbații care provin din mame cu SOPC; aceștia pot prezenta calviție prematură, niveluri crescute de dehidroepiandrosteron, precum și aberații în secreția sau sensibilitatea la insulină.

4. Alți factori care ar putea favoriza apariția SOPC, având însă un rol modest, ar fi: creșterea în greutate, greutatea mică la naștere a fetelor provenind din mame supraponderale, adrenarha precoce. Au fost incriminate și anumite medicamente (antiepileptice), dar sunt încă necesare studii. Factorii de mediu implicați în apariția SOPC ar putea fi dieta (fast-food, alimentația nesănătoasă) și recipientele de plastic, care prin bifesfenolii A din compoziție ar favoriza modificări hormonale(4).

Factorii care intervin în dezvoltarea SOPC au fost astfel clasificați în:

a) factori minori: antecedente heredocolaterale de SOPC, adrenarha precoce, insulinorezistența;

b) factori majori: greutate mică la naștere, expunere fetală la androgeni, obezitate, disfuncții endocrine determinate de factori de mediu (bifesfenol A).

Manifestări clinice

Debutul afecțiunii este frecvent peripubertar, dar trebuie precizat că, în cazul în care adolescenta folosește contraceptive orale, simptomele pot fi mascate până în momentul întreruperii medicației. Semnele clinice sunt determinate de excesul de androgeni, dezechilibru hormonal (hiperestrogenism, exces de LH, deficit de FSH) și insulinorezistență.

1. Tulburările ciclului menstrual sunt cele mai frecvente manifestări întâlnite, respectiv menstre neregulate (75% din cazuri) cu cicluri <21 de zile sau >35 de zile, oligo-/anovulație, oligomenoree, amenoree sau sângerare prelungită. Se consideră amenoree primară lipsa menstruației până la vârsta de 16 ani, iar pentru a considera oligo-/amenoreea (definite ca prezența <8 cicluri ovariene pe an) ca semne patologice trebuie să considerăm adolescenta la cel puțin 2-3 ani după menarhă, deoarece în primii ani tulburările de ciclu menstrual sunt frecvent întâlnite(6). Măsurarea temperaturii bazale înregistrează în cele mai multe cazuri o curbă plată, dovada lipsei ovulației. Literatura de specialitate menționează că în 25% din cazuri nu sunt prezente tulburări de ciclu menstrual, deci lipsa acestora nu infirmă existența SOPC.

2. Infertilitatea sau avortul spontan sunt adesea primele simptome care aduc pacientele la medic, ovarele polichistice constituind cea mai importantă cauză de infertilitate la femei. De asemenea, femeile cu SOPC sunt expuse riscului crescut de complicații în cursul sarcinii (preeclampsie, diabet zaharat gestațional).

3. Hirsutismul, unul dintre semnele cele mai evidente clinic, este prezent la 60-70% dintre femeile cu SOPC. Se caracterizează prin prezența în exces a unor fire de păr groase, hiperpigmentate la nivelul anumitor zone (buza superioară, bărbie, piept, linia albă, periombilical, brațe, coapse, torace posterior, fese), iar evaluarea afectării se face folosind scala Ferriman-Gallwey (figura 1); se evaluează pilozitatea la nivelul celor 9 zone, notate fiecare cu scoruri între 0 și 4; un scor final >8 semnifică prezența hirsutismului.

Figura 1. Scala Ferriman-Gallwey
Figura 1. Scala Ferriman-Gallwey

Părul de la nivelul scalpului devine subțire, friabil, se rupe ușor și poate apărea alopecia în 5% din cazuri, având dispoziție tipic masculină, adică apare la nivelul vertexului, cu păstrarea liniei frontale și a părților laterale (figura 2).

Figura 2. Alopecia în SOPC
Figura 2. Alopecia în SOPC

4. Acneea vulgaris este un semn mai puțin specific, ce poate fi întâlnit în 15-30% din cazuri, fiind vorba despre forme severe de acnee, din cauza nivelului crescut de dihidrotestosteron la nivelul foliculului pilos. Excesul de androgeni este responsabil și de hiperhidroza și/sau seboreea pe care le putem întâlni la persoanele cu SOPC.

5. Acanthosis nigricans este o leziune care se asociază frecvent cu hiperinsulinismul și alterarea toleranței la glucoză și se prezintă ca o hiperplazie cutanată brună sau gri catifelată, verucoasă, mai frecvent localizată la nivelul gâtului (figura 3), axilei, vulvei, coastelor, articulațiilor, submamar.

Figura 3. Acanthosis nigricans
Figura 3. Acanthosis nigricans

6. Excesul de estrogeni va determina hiperplazie endometrială și risc crescut de cancer de endometru.

7. Uneori pot fi asociate și alte endocrinopatii: sindrom Cushing, hiperprolactinemie, hiperplazie de suprarenale, disfuncții tiroidiene.

8. Frecvent, persoanele cu SOPC sunt obeze sau hiperponderale, dezvoltă timpuriu diabet zaharat și prezintă perturbare a metabolismului lipidic.

Examene paraclinice

1. Testosteronul total crescut și testosteronul liber crescut (parametru mai sensibil).

2. DHEAS (dehidroepiandrosteronul sulfat) este crescut.

3. Raportul LH/FSH >3 este sugestiv pentru diagnosticul SOPC; se efectuează pentru a diferenția amenoreea hipotalamică (nivel scăzut) de insuficiență ovariană (nivel ridicat).

4. Alte teste hormonale care se pot efectua: 17-hydroxiprogesteron >800 ng/dL (24 nmol/L) în hiperplazie adrenală; prolactina crescută poate indica prezența unui prolactinom, TSH crescut indică implicarea prezența unei afecțiuni concomitente tiroidiene.

5. Investigarea profilului glicemic se efectuează periodic în cazul femeilor cu SOPC (glicemie, test de toleranță la glucoză, HbA1c).

6. Profilul lipidic va fi investigat periodic (colesterol total, HDL, LDL, trigliceride).

7. Ecografia abdominală și ecografia transvaginală evidențiază elemente care contribuie la stabilirea diagnosticului de SOPC. Trebuie menționat însă că după vârsta de 40 de ani aspectul ecografic poate să nu fie atât de sugestiv pentru diagnostic cum este în cazul fetelor tinere. Imagistica decelează ovare mărite de volum (>10 mL) uni- sau bilateral, cu microchisturi în interior (figura 4). Pentru confirmarea diagnosticului se consideră necesară identificarea a minimum 12 microchisturi cu diametrul (2-9 mm) sub 10 mm, dispuse în periferia ovarului ca „mărgele înșirate” (tehnicile moderne sensibile trebuie să identifice ≥25 de microchisturi), absența foliculilor maturi la mijlocul ciclului. Având în vedere că 25% dintre femei pot avea ovare polichistice incidental și că la 20% dintre femeile cu SOPC nu se evidențiază ovare polichistice, sunt necesare și alte elemente clinice și paraclinice pentru diagnosticul SOPC. Dacă ecografia indică hiperplazia endometrială >5-7 mm, este necesară biopsia.

Figura 4. Imagine ecografică de ovar polichistic
Figura 4. Imagine ecografică de ovar polichistic

Există mai multe criterii de diagnostic pentru SOPC, bazându-se pe prezența semnelor de hiperandrogenism, anovulație și imaginea ecografică de ovare polichistice. Societatea de Endocrinologie recomandă în prezent utilizarea criteriilor Rotterdam și stabilirea diagnosticului de SOPC bazat pe prezența a minimum două din următoarele criterii: oligo-/anovulație cronică, semne de hiperandrogenism clinic sau biologic, ovare polichistice identificate imagistic(5).

Riscul cardiovascular în SOPC

Femeile cu SOPC prezintă o multitudine de factori care determină un risc cardiovascular crescut față de femeile de aceeași vârstă. Cele mai importante modificări se produc la nivelul metabolismului glucidelor, 60-80% dintre femeile cu SOPC prezintă toleranță alterată la glucoză, mai ales dacă asociază și obezitate. Mecanismele implicate în alterarea metabolismului glucidic ar fi scăderea sensibilității la insulină, în mare parte din cauza excesului de androgeni, precum și apariția insulinorezistenței (50-70%) independent de obezitate (are loc mutația unei gene pe receptorul periferic și scăderea fosforilării receptorului pentru insulină). Femeile cu SOPC au risc de a dezvolta diabet zaharat gestațional și risc de diabet zaharat de 3 ori mai mare față de alte femei, efect care se manifestă independent de obezitate. Dacă SOPC apare în adolescență, pacientele prezintă risc de a dezvolta diabet zaharat la vârste foarte tinere, respectiv în decada a patra, cu dezvoltarea timpurie de complicații micro- și macrovasculare. Asocierea alterării toleranței la glucoză cu sindromul metabolic reprezintă predictori pentru apariția diabetului zaharat și predictori de mortalitate cardiovasculară.

Obezitatea este frecvent prezentă la 30-80% din femeile cu SOPC, constituind un factor de risc adițional important, fiind vorba cel mai adesea de obezitate de tip central, cu creșterea predominantă a circumferinței taliei (obezitate de tip android). De asemenea, crește riscul de sindrom metabolic de 2-3 ori față de femeile fără SOPC(9).

O altă particularitate importantă, influențată și de excesul de androgeni, este alterarea cantitativă și calitativă a metabolismului lipidic, cu creșterea nivelului de trigliceride și LDL colesterol, scăderea HDL colesterolului, rezultând dislipidemie de tip aterogen. Aceste modificări ale metabolismului lipidic creează premisele aterosclerozei precoce și modificărilor vasculare importante ce cresc semnificativ riscul cardiovascular la aceste femei(9). De asemenea, este prezentă și steatoza hepatică, iar markerii de inflamație sunt crescuți (PCR, endotelina 1), confirmând alterarea precoce a funcției endoteliale(9).

Alți factori de risc sunt reprezentați de dieta frecvent necorespunzătoare, consum de grăsimi nesaturate, alimente fast-food, sucuri, obiceiuri întâlnite la adolescenți. De asemenea, fumatul poate fi practicat de tinerele fete, din pricina anturajului, adăugând un risc suplimentar. Din cauza supraponderabilității, adesea, aceste adolescente sunt sedentare, nu practică exercițiul fizic și, astfel, cercul vicios al obezității se închide. Poate să se manifeste în 20-45% din cazuri și apneea de somn, ca factor de prognostic cardiovascular, fiind necesară în aceste cazuri obiectivarea prin polisomnografie. Din cauza aspectului fizic virilizat, cu obezitate și hirsutism, apar frecvent tulburări psihice (depresie, anxietate, izolare socială, tulburări de somn, schimbarea apetitului), care constituie un factor independent de risc cardiovascular.

Studiile și metaanalizele efectuate au demonstrat faptul că riscul cardiovascular este crescut în cazul femeilor cu SOPC față de celelalte femei de aceeași vârstă, rămânând de stabilit dacă și evenimentele cardiovasculare sunt mai frecvente. Afectarea vasculară precoce a fost demonstrată prin creșterea IMT la femeile cu SOPC. De asemenea, scorul coronarian de calciu a fost găsit în unele studii crescut, independent de IMC și vârstă. Studiul WISE a arătat că femeile cu SOPC au boală multivasculară, leziunile fiind corelate cu nivelul de testosteron; acest studiu a confirmat, de asemenea, asocierea dintre SOPC și riscul crescut de AVC non-fatal, corelație rezultată și din alte studii asemănătoare. Nu s-a demonstrat însă asocierea SOPC cu riscul de IMA, deși afectarea coronariană a fost demonstrată ca fiind prezentă la aceste femei mult mai timpuriu, efect pus pe seama dislipidemiei aterogene, a HTA, dar și a profilului hormonal specific. Este demonstrat prin studii că femeile cu SOPC prezintă risc de boală cardiovasculară independent de IMC și de adipozitatea abdominală. HTA apare la vârste tinere, iar afectarea de organ apare mult mai precoce comparativ cu grupul de vârstă corespunzător.

Evaluarea riscului cardiovascular în cadrul SOPC se face ținând cont de recomandările ghidurilor, care împart femeile în două categorii: femei cu risc și femei cu risc înalt (tabelul 1).

Categorii de risc
Categorii de risc

Monitorizare și tratament

Pentru medicul de familie este important să recunoască SOPC pe baza semnelor clinice și paraclinice prezentate și să efectueze screeningul pentru riscul cardiovascular, cu urmărirea periodică a parametrilor clinici și paraclinici. Diagnosticul trebuie pus cât mai precoce, fiind o boală care apare la adolescente, prevenția având valoare mare, întârziind complicațiile ce pot apărea în evoluția bolii. Se vor monitoriza cu atenție greutatea, IMC, măsurarea taliei (efectuată deasupra crestelor iliare, în expir) cel puțin o dată pe an, sau de câte ori se constată o creștere în greutate semnificativă. Un raport talie/șold >0,85 este sugestiv pentru a putea prezice insulinorezistența. Monitorizarea periodică impun și măsurarea TA, examenul cordului și al vaselor periferice. Tratarea HTA are ca valori-țintă menținea sub 140/90 mmHg, iar dacă este vorba despre adolescente, chiar sub 120/80 mmHg. De câte ori este nevoie, pacientele cu probleme psihice vor fi trimise spre evaluare la medicul psihiatru sau psiholog, fiind foarte importantă menținerea unui echilibru psihologic care să asigure calitatea vieții, precum și menținerea vieții sociale.

Profilul lipidic se monitorizează la 2 ani dacă este vorba de adolescente normoponderale, respectiv anual la obeze și hiperponderale, sau de câte ori se constată o creștere în greutate semnificativă(10). Tratamentul dislipidemiei este în primul rând igienodietetic, prin promovarea exercițiului fizic regulat și a dietei sănătoase. Țintele terapeutice sunt diferite, în funcție de prezența factorilor de risc adiționali (tabelul 2).

Țintele terapeutice la femeile cu SOPC
Țintele terapeutice la femeile cu SOPC

Utilizarea statinelor este recomandată dacă după 3 luni de dietă și după schimbarea stilului de viață nu se obține niciun rezultat. Studiile au arătat că statinele, pe lângă efectele de amelioare a metabolismului lipidic, au și alte efecte pleiotrope - ameliorează funcția endotelială, scad inflamația, și s-a constatat chiar și reducerea nivelului de testosteron total și liber prin inhibarea proliferării celulelor tecale ovariene. Sunt necesare studii pentru a evalua utilizarea statinelor pentru ameliorarea simptomatologiei legate de excesul de androgeni, mai ales în cazul tinerelor fete, unde ar trebui utilizate perioade lungi(10,11,12,13).

Profilul glucidic se monitorizează periodic prin determinarea glicemiei, HbA1c (ținta <6,5%) și TTGO efectuat la 2 ani sau anual dacă există toleranță alterată la glucoză(10).

Tratamentul începe cu modificarea stilului de viață și este cu atât mai eficient, cu cât este început mai precoce. Educarea adolescentelor privind dieta, scăderea ponderală și controlul greutății, renunțarea la fumat și promovarea exercițiului fizic regulat, 150 de minute/săptămână sau 30 de minute/zi sunt măsuri considerate de Societatea SOPC și a Excesului de Androgeni ca primă linie de tratament. Studii din literatură au arătat că parametrii metabolici și endocrini se pot ameliora în 4-12 săptămâni prin dietă și exercițiu fizic și în 30% din cazuri se poate obține reducerea hirsutismului, a acneei și chiar pot apărea cicluri ovulatorii, efecte explicate prin scăderea testosteronului.

Utilizarea contraceptivelor orale combinate sau a progesteronului 10-14 zile pe lună este tratamentul cel mai utilizat pentru reglarea ciclurilor menstruale și diminuarea simptomelor (acnee, hirsutism) și pentru reducerea riscului de cancer endometrial(9). Pe de altă parte, contraceptivele combinate cresc riscul de tromboembolie, pot crește tensiunea arterială, iar unele dintre ele pot determina creștere în greutate, insulinorezistență, creșterea LDL colesterolului și a trigliceridelor. De aceea se preferă contraceptivele cu doze reduse de hormoni, iar parametrii metabolici vor fi monitorizați periodic. Contraceptivele nu se vor administra în anumite situații sau se vor administra cu precauție (tabelul 3).

Administrarea contraceptivelor
Administrarea contraceptivelor

Metformin s-a utilizat cu succes în cazul femeilor cu SOPC, fiind considerat medicament de linia I în cazul pacientelor care asociază diabet zaharat sau intoleranță la glucoză și de linia a II-a în cazul femeilor cu SOPC care nu pot lua contraceptive orale. Efectele metforminului sunt determinate de ameliorarea rezistenței la insulină și scăderea hiperinsulinemiei, ameliorarea sensibilității la insulină în periferie, scăderea gluconeogenezei hepatice și a efectului antilipolitic. Astfel, pe lângă controlul metabolismului glucidic, se obține și scădere în greutate, iar studiile au arătat chiar normalizarea menstrelor în 50% din cazuri și a manifestărilor cutanate. Administrat pe termen lung, determină apariția ciclurilor ovulatorii și a fertilității, de aceea femeile care primesc metformin vor fi atenționate să folosească o metodă contraceptivă dacă nu doresc sarcină(12). Metforminul scade riscul de diabet zaharat gestațional și complicațiile sarcinii, iar în cazul femeilor care vor face fertilizare in vitro, poate fi folosit ca terapie adjuvantă pentru a preveni hiperstimularea ovariană. În timpul administrării de metformin se produc și îmbunătățirea profilului lipidic (scad trigliceridele, crește HDL) și ameliorarea funcției endoteliale, cu scăderea markerilor de inflamație și reducerea IMT ecografic(9). Dozele de metformin sunt diferite, în funcție de greutate; se începe cu doze mici, progresiv crescânde până la atingerea dozei-țintă: 850 mg/zi la normoponderale, respectiv 1.500-2.000 mg/zi la hiperponderale și obeze. Metformin va fi întrerupt cu o zi înaintea oricărei intervenții chirurgicale sau a administrării unei substanțe de contrast. Alte antidiabetice de tipul tiazolidindionelor nu sunt indicate în cazul SOPC, deoarece pot determina creștere în greutate și creșterea riscului de complicații cardiovasculare.

Antiandrogenicele pot fi utilizate pe termen scurt, deoarece în timp pot diminua masa osoasă. Spironolactona este cel mai folosit blocant de receptor androgenic pentru efectul favorabil asupra hirsutismului și acneei. Dozele utilizate sunt 100-200 mg/zi, timp de 14 zile, apoi 25-50 mg/zi, timp de 6 luni. Necesită monitorizarea K seric, a TA (hTA posturală) și atenționare specială pentru femeile care doresc sarcină asupra efectului teratogen și de feminizare a fătului mascul. Finasterida se poate utiliza când contraceptivele și spironolactona sunt ineficiente, iar dutasterida este de preferat când există alopecie.

Medicamentele utilizate pentru scăderea în greutate nu sunt recomandate de ghiduri în cazul SOPC. Chirurgia bariatrică este indicată atunci când IMC >40 kg/m2, putându-se obține scăderea greutății chiar cu 60%; de asemenea, s-a observat ameliorarea diabetului zaharat, a dislipidemiei și HTA, ca efect al reducerii ponderale, iar uneori se pot obține reglarea ciclurilor menstruale și reducerea semnelor de hiperandrogenism.

Pentru tratarea HTA, pe lângă măsurile igienodietetice bine cunoscute (dietă, exercițiu fizic, reducerea consumului de sare, tutun), se pot folosi de preferat medicamente care interferează cu sistemul renină-angiotensină (IEC, sartani, antialdosteronice).

Există studii care încearcă să coreleze aportul de vitamine D, B12 și folat cu ameliorarea insulinorezistenței, profilului lipidic și cu un posibil efect pe ovulație, dar sunt necesare alte evaluări.

Femeile cu SOPC vor fi monitorizate și de către ginecolog, clinic și prin ecografii periodice, și supravegheate în vederea depistării cancerului de endometru, ovar sau sân la care sunt expuse aceste persoane. Se pot face intervenții chirurgicale asupra ovarelor, clasic sau laparascopic, de ablație a chisturilor ovariene, intervenții cu laser (drilling ovarian) sau de electrocauterizare (diatermia ovariană).

În concluzie, SOPC poate afecta o femeie din zece, de cele mai multe ori debutul este în adolescență, iar diagnosticul precoce este important atât pentru prevenirea și tratarea simptomelor legate de boală, cât și pentru prevenirea și tratarea riscului cardiovascular și a afectării cardiovasculare precoce. Evaluarea pacientelor se face la fiecare 3 luni inițial, iar după stabilizare se poate face la fiecare 6 luni. Obligatoriu se monitorizează riscul cardiovascular. Se evaluează răspunsul și reacțiile adverse la medicamente. Este necesar consultul la diabetolog și nutriționist în vederea stabilirii unei diete cât mai adecvate, uneori consiliere psihologică în cazurile cu simptome psihice importante. Cardiologul poate ajuta în supravegherea afectării vasculare și cardiace, iar endocrinologul și ginecologul vor supraveghea evoluția hormonală și a aparatului genital. Medicul de familie este cel de la care trebuie să pornească suspiciunea de diagnostic, în urma unei anamneze atente și a unui examen clinic complet și, de asemenea, el va supraveghea împreună cu ceilalți medici evoluția. Printr-un management corect și un tratament corect și complet, boala poate regresa, dar pacientele vor fi atenționate că simptomele pot recidiva dacă se întrerupe terapia sau tratamentul este discontinuu. 

Bibliografie

1. Susan M. Sirmans and Kristen A. Pate - Epidemiology, diagnosis, and management of polycystic ovary syndrome, Clin Epidemiol. 2014; 6:1-13.
2. Alexander C.J., Tangchitnob E.P., Lepor N.E. Polycystic ovary syndrome: a major unrecognized cardiovascular risk factor in women. Rev Obstet Gynecol. 2009;2(4):232-239.
3. Abdallah M.A., Awwad J. The pathophysiology of polycystic ovary syndrome. In: Allahbadia G.N., Agrawal R., editors. Polycystic Ovary Syndrome. Kent, UK: Anshan, Ltd; 2007. pp. 93-101.
4. Kandaraki J., et al - Endocrine disruptors and polycystic ovary syndrome (PCOS): elevated serum levels of bisphenol A in women with PCOS; J Clin Endocrinol Metab. 2011 Mar; 96(3).
5. B.M.J., 2009 - Definirea sindromului de ovare polichistice.
6. Anamaria Cârstea, L. Popovici, Monica Cârstoiu – Diagnosticul sindromului de ovare polichistice la adolescente, Ginecologie, anul II, Nr. 6(4/2016);22-25.
7. Pirwany I.R., Fleming R., Greer I.A., Packard C.J., Sattar N. Lipids and lipoprotein subfractions in women with PCOS: relationship to metabolic and endocrine parameters. Clin Endocrinol (Oxf) 2001;54(4):447-453.
8. Badawy A., Elnashar A. Treatment options for polycystic ovary syndrome. Int J Womens Health. 2011;3:25–35.
9. Bargiota A., Diamanti-Kandarakis E. The effects of old, new, and emerging medicines on metabolic aberrations in PCOS. Ther Adv Endocrinol Metab. 2012;3(1):27–47.
10. Rodica Cristian, R. Vlădăreanu, C. Ionescu, Alexandra Munteanu – Statina, o nouă perspectivă în tratamentul sindromului ovarelor polichistice – Ginecologia.ro, anul II, nr. 5(3/204).
11. Amit D. Raval, Tamara Hunter, et al. - Statins for women with polycystic ovary syndrome not actively trying to conceive; Cochrane 5 oct 2011.
12. Bednarska S., Siejka A. - The pathogenesis and treatment of polycystic ovary syndrome: What’s new?, Adv Clin Exp Med. 2017 Mar-Apr; 26(2):359-367.
13. Cassidy-Vu L., Joe E., Kirk J.K. - Role of Statin Drugs for Polycystic Ovary Syndrome, J Family Reprod Health. 2016.

Articole din ediţiile anterioare

TEMA EDIŢIEI | Ediţia 4 160 / 2024

Sindromul ovarelor polichistice: o abordare multisistemică a disfuncţiilor metabolice – review

Elena Popa, Ana-Aurelia Chiş-Şerban, Mihaela Poroch, Andrei-Emilian Popa, Raluca-Ioana Avram, Adorata-Elena Coman

Sindromul ovarelor polichistice (SOPC) este o endocrinopatie complexă şi multifactorială, predominantă la femeile aflate în premenopauză, caracteri...

20 septembrie 2024
SUPLIMENT CARDIOLOGIE | Ediţia 5 131 / 2019

Aspecte actuale în profilaxia primară a bolilor cardiovasculare

Loredana Piloff

Determinanţii sociali sunt cei mai importanţi markeri ai stă­rii de sănătate. Identificarea factorilor de risc şi intervenţia stan­dar­dizată asupr...

28 octombrie 2019
TEMA EDITIEI | Ediţia 1 151 / 2023

Sindromul ovarelor polichistice (SOPC) – rolul inflamaţiei cronice în exprimarea fenotipului dismetabolic

Elena Popa, Ana-Aurelia Chiş-Şerban, Adorata-Elena Coman

Sindromul ovarelor polichistice (SOPC) este o afec­ţiu­ne ale cărei definiţie şi diagnostic au evoluat de-a lungul timpului, de când Stein şi Leven...

24 martie 2023