SKEPSYS

Abordarea dimensională a diagnosticului în tulburarea de personalitate

Dana-Cristina Herţa

08 Ianuarie 2018

Ceea ce definim ca trăsătură de personalitate reprezintă o serie de tendințe ale persoanei de a gândi, simți și acționa. Fiecare dintre aceste tendințe este relativ stabilă în timp și în diverse contexte situaționale în care se manifestă. Putem reprezenta fiecare trăsătură de personalitate ca dimensiune, adică trăsătură prezentă la toate persoanele, într-o măsură variabilă, pe un spectru situat între doi poli opuși de exprimare. Această abordare dimensională reflectă realitatea faptului că orice trăsătură se aplică tuturor în grade diferite, nu categorial (prezentă sau absentă). O dimensiune a personalității care descrie o arie mai largă de tendințe și comportamente se numește domeniu. O gamă mai specifică și restrânsă de comportamente din cadrul unui domeniu al personalității se numește fațetă(1).

Sistemul actual de diagnosticare a tulburărilor de personalitate are o serie de limitări. Astfel, există situații în care criteriile generale de tulburare de personalitate sunt întrunite, dar nu avem suficiente criterii pentru o categorie anume de tulburare de personalitate. Mai mult, persoanele care întrunesc criterii pentru o tulburare specifică de personalitate tind să întrunească suficiente criterii pentru alte tulburări de personalitate, diagnosticul diferențial devenind foarte dificil și tranșat în practică prin indicii generate de alianța terapeutică și contratransfer(2).

Modelul alternativ al tulburărilor de personalitate propune o serie de criterii, evaluate dimensional, printre care: nivelul de funcționare al personalității, trăsăturile individuale predominante, măsura în care acestea sunt patologice, pervazive și dezadaptative. Acest model își propune să conducă la o înțelegere în context developmental a tulburării de personalitate ca proces patologic(2,3).

Acest model descrie cinci domenii ale personalității, fiecare domeniu având un pol de severitate extremă a patologiei și unul de adaptare ideală. Polul patologic al domeniului Afectivitate negativă vs. Stabilitate emoțională reprezintă trăiri negative variate, frecvente și intense, exprimate comportamental în raport cu sine și cu ceilalți. Polul patologic al domeniului Detașare vs. Extroversie presupune evitarea experiențelor socioemoționale, restrângerea comportamentelor prosociale și a expresivității sociale a emoțiilor. Polul patologic al domeniului Animozitate vs. Caracter agreabil presupune comportamente manipulative, grandioase, ostile, care exprimă atitudinea de superioritate a persoanei și o plasează în contradicție cu ceilalți. Polul patologic al domeniului Dezinhibiție vs. Conștiinciozitate presupune orientare spre recompensa imediată și reacții impulsive, fără a lua în considerare experiențe trecute de învățare socială sau eventuale consecințe viitoare ale acestei orientări. Polul patologic al domeniului Psihoticism vs. Luciditate presupune o paletă largă de convingeri și comportamente ciudate, excentrice, incongruente cultural, sub aspectul atât al conținutului, cât și al exprimării lor(1,3).

În careul de litere de mai jos, vă invităm să identificați, pe orizontală, verticală sau diagonală, cei nouă termeni-cheie referitori la abordarea dimensională a tulburării de personalitate:
skepsys

Bibliografie


American Psychiatric Association. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition. Arlington, VA, American Psychiatric Association, 2013, p.761-781.
Krueger RF, Markon KE. The role of the DSM-5 personality trait model in moving toward a quantitative and empirically based approach to classifying personality and psychopathology. Annu Rev Clin Psychol. 2014;10:477-501.
Tanzilli A, Lingiardi V, Hilsenroth M. Patient SWAP-200 Personality Dimensions and FFM Traits: Do They Predict Therapist Responses? Personal Disord. 2017 Aug 24. doi: 10.1037/per0000260.
Articole din ediția curentă

OPINII

Istoria psihoterapiei (4)

Radu Vraşti
Povestea continuă cu dezvoltarea teoriei cognitivismului, care are în mijlocul ei ideea că mintea nu este numai un organ de procesare a informației, ci și un activ constructor cognitiv/lingvistic al realității....
OPINII

„Ferestre terapeutice“ în psihopatii

Rareș Ignat
În urmă cu 66 de ani, medicul psihiatru H.M. Cleckley publica cea mai influentă descriere a psihopatiei, care a stat la baza scalei Psychopathy Checklist, considerată mult timp standardul de aur în evaluarea psihopatiei....
CERCETARE

Factori sociodemografici implicaţi în evoluţia depresiei monitorizate în ambulatoriu

Daniela Glăvan, Bogdan Stănia, Mihail Cristian Pîrlog, Ion Udriștoiu
Tulburarea depresivă reprezintă azi una dintre cele mai importante patologii la nivel global, afectând nu doar sănătatea mintală a persoanei afectate, ci și statusul său social, precum și comunitatea din care aceasta pro...
Articole din edițiile anterioare

RESEARCH

Assessment of burnout and impostor phenomenon in international medical students

Dana-Cristina Herţa, Celine Pohl, Raluca Trifu, Bogdan Nemeş
Percepţia despre sine ca fiind un impostor, insuficient pregătit pentru cerinţe, cu succese nemeritate sau atribuite norocului, este răspândită la studenţii medicinişti şi la medicii începători. ...
REVIEW

Psihiatria dezastrelor

Horia Coman, Dana-Cristina Herţa
În morbiditatea psihiatrică au fost implicate două tipuri de dezastre: dezastrele naturale, respectiv dezastrele generate de om. În general, dezastrele provocate de om determină mai frecvent simptome şi tulburări psihiatrice persistente. Severitatea agenţilor cauzali ai dezastrelor şi gradul de expunere indiv...
ORIGINAL ARTICLE

Trauma – experienţa individuală, contextul şi trasee de dezvoltare

Dana-Cristina Herţa
Acest articol trece în revistă definiţiile furnizate de-a lungul timpului pentru unele concepte specifice asociate cu expunerea la adversităţi, precum: eveniment traumatizant, traumă, stres posttraumatic. De asemenea, articolul conceptualizează trauma ca proces, ca întâlnire dintre persoană, context şi evenim...