Sănătatea mintală, privită până nu demult ca o ramură „sensibilă“ a sănătății publice, a fost în centrul dezvoltării unui cadru legislativ având la bază doi piloni importanți: protecția pacientului și protecția întregii populații.
Având în vedere dezvoltarea cunoscută de sănătatea mintală de-a lungul timpului în România, cadrul legislativ a evoluat pornind de la Decretul 313 din 1980 și a continuat cu Legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, cu normele, modificările și completările ulterioare.
1. Identificați, vă rog, în tabelul cu litere, câteva dintre cuvintele-cheie din Legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002: pacient, drepturi, consimțământ, confidențialitate, voluntar, nevoluntar, recuperare, reabilitare, protecție, îngrijire.
2. Orice persoană care suferă de o tulburare psihică beneficiază de toate drepturile civile, politice, economice, sociale și culturale recunoscute în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum și în alte convenţii și tratate internaţionale în materie, la care România a aderat sau este parte. Având în vedere cadrul legislativ actual și Legea nr. 46/2003, actualizată în 2016, privind drepturile pacientului, vă rog să alegeți informațiile corecte din tabelul următor.
3. Progresele terapiei medicamentoase actuale reprezintă rezultatul unor eforturi susţinute, constante și intense în domeniile cercetării fundamentale și cercetării clinice. Înaintea introducerii pe piață a unui medicament nou, acesta trebuie să parcurgă câteva etape ale studiilor de cercetare preclinică (studii efectuate pe animale de laborator) și clinică (fazele I, II, III, IV). Studiile de fază I reprezintă prima administrare la om și evaluează siguranța și toleranța medicamentului. Studiile de fază II precizează eficacitatea optimală și efectele secundare frecvente. Doar 30% din medicamente trec de primele două etape. Studiile de fază III sunt de mare amploare și evaluează eficacitatea produsului prin studii extinse, randomizate. După ce medicația a fost introdusă pe piață, prin studiile de fază IV se pot stabili noi indicații terapeutice, efecte pe termen lung și se pot identifica efecte adverse nou apărute.
În România, studiile clinice sunt efectuate în conformitate cu Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii și impun aprobarea Comisiei Naționale de Bioetică a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale. Pentru introducerea pe piață a unui medicament nou este necesară aprobarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale. Vă rog să descoperiți drumul unui medicament parcurs prin labirint până la introducerea sa pe piață
Având în vedere dezvoltarea cunoscută de sănătatea mintală de-a lungul timpului în România, cadrul legislativ a evoluat pornind de la Decretul 313 din 1980 și a continuat cu Legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, cu normele, modificările și completările ulterioare.
1. Identificați, vă rog, în tabelul cu litere, câteva dintre cuvintele-cheie din Legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002: pacient, drepturi, consimțământ, confidențialitate, voluntar, nevoluntar, recuperare, reabilitare, protecție, îngrijire.
2. Orice persoană care suferă de o tulburare psihică beneficiază de toate drepturile civile, politice, economice, sociale și culturale recunoscute în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum și în alte convenţii și tratate internaţionale în materie, la care România a aderat sau este parte. Având în vedere cadrul legislativ actual și Legea nr. 46/2003, actualizată în 2016, privind drepturile pacientului, vă rog să alegeți informațiile corecte din tabelul următor.
3. Progresele terapiei medicamentoase actuale reprezintă rezultatul unor eforturi susţinute, constante și intense în domeniile cercetării fundamentale și cercetării clinice. Înaintea introducerii pe piață a unui medicament nou, acesta trebuie să parcurgă câteva etape ale studiilor de cercetare preclinică (studii efectuate pe animale de laborator) și clinică (fazele I, II, III, IV). Studiile de fază I reprezintă prima administrare la om și evaluează siguranța și toleranța medicamentului. Studiile de fază II precizează eficacitatea optimală și efectele secundare frecvente. Doar 30% din medicamente trec de primele două etape. Studiile de fază III sunt de mare amploare și evaluează eficacitatea produsului prin studii extinse, randomizate. După ce medicația a fost introdusă pe piață, prin studiile de fază IV se pot stabili noi indicații terapeutice, efecte pe termen lung și se pot identifica efecte adverse nou apărute.
În România, studiile clinice sunt efectuate în conformitate cu Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii și impun aprobarea Comisiei Naționale de Bioetică a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale. Pentru introducerea pe piață a unui medicament nou este necesară aprobarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale. Vă rog să descoperiți drumul unui medicament parcurs prin labirint până la introducerea sa pe piață
Articole din ediția curentă
EDITORIAL
În România, lucrurile bune și utile au devenit treptat anormale și, în consecinţă, ilegale. Acum le redescoperim!
Cătălina Tudose
În timpul rezidențiatului meu remarcasem o preocupare deosebită pentru reintegrarea pacientului psihic în mediul profesional și social. Astfel că existau în țară multe centre de reabilitare, cu servic...
DIAGNOSTIC MODERN
Un diagnostic funcţional al tulburărilor depresive
Dragoș Cîrneci, Stanca Pleș, Gabriela Cătău
Pe măsură ce neuroștiinţele află tot mai multe despre creier, se apropie momentul în care diagnosticul se va baza mai degrabă pe scanarea creierului decât pe simptomele relevate de anamneză sau de chestionare. Se știe că există circuite în creier care determină anumite tipuri de comportamente și anumite tipur...
IPOTEZE
O abordare bio-psiho-socială a conceptului de crimă urmată de sinucidere (Murder-Suicide)
Dana-Cristina Herţa
Fenomenul suicidar este abordat ca problemă de sănătate mintală; pe de altă parte, homicidul ca formă extremă de manifestare a comportamentului agresiv are în primul rând implicații juridice și etico-morale. Ca teme de c...Articole din edițiile anterioare
SKEPSYS
Nucleii bazali
Raluca Tipa
Vă mulțumim pentru interesul acordat rubricii noastre de-a lungul timpului și sperăm să vă oferim în continuare momente plăcute de deconectare și informare, cu „jocuri“ din sfera psihiatrică. Începând cu acest număr, rubrica SkePSYs va fi concepută de dr. Raluca Tipa, medic rezident psihiatru, anul I, Spitalu...
SKEPSYS
Neurotransmiţătorii
Raluca Tipa
Primii paşi în înţelegerea cauzelor organice ale tulburărilor mintale s-au realizat prin intermediul studiilor de cercetare realizate de-a lungul timpului. Neurotransmițătorii (mediatorii chimici), elemente-cheie în afecțiunile mintale, au reprezentat o direcție importantă în cercetarea medicală....
SKEPSYS