Colaborarea dietetician-psiholog în oncologie: aplicabilitate practică și beneficii documentate

Introducere

Oncologia modernă susține abordarea bio-psiho-socială, în care pacientul este văzut în complexitatea sa emoțională, fizică și socială. Implicarea specialiștilor din domenii complementare este esențială pentru un parcurs terapeutic echilibrat⁽²⁾. Colaborarea dintre psiholog și dietetician devine un pilon central în sprijinirea pacientului oncologic, iar ghidurile actuale recomandă evaluări comune și intervenții integrate^(1,7).

Psihologul clinician specializat în psiho-oncologie evaluează starea emoțională, oferă consiliere adaptativă, sprijină familia și promovează reziliența⁽³⁾. Dieteticianul evaluează starea nutrițională prin instrumente validate precum MNA-SF și PG-SGA, recomandate de ESPEN⁽¹⁾, propune intervenții personalizate și colaborează cu echipa medicală. Împreună, cei doi profesioniști creează planuri integrative care susțin pacientul holistic⁽⁶⁾.

Printre modelele eficiente de lucru se numără evaluările comune, planurile de intervenție psiho-nutrițională și atelierele interdisciplinare⁽⁵⁾. Strategiile adaptate etapelor oncologice (diagnostic, tratament, remisiune, paliație) includ tehnici precum mindfulness, terapie centrată pe sens, planuri alimentare adaptate emoțional și educație integrativă⁽⁹⁾.

Scopul acestui articol este de a evidenția modul în care colaborarea dintre dietetician și psiholog contribuie la îmbunătățirea aderenței la tratament, la reducerea distresului psihologic și la creșterea calității vieții pacientului oncologic. De asemenea, se urmărește demonstrarea, printr-un caz clinic, a impactului practic al intervențiilor integrate.

Metodologie

Studiul de caz a fost realizat la o pacientă de 38 de ani, din orașul Târgu-Mureș, în 2025, diagnosticată recent cu cancer de sân, monitorizată timp de trei luni în cadrul unei echipe multidisciplinare, la Spitalul Medex Târgu-Mureș și la Centrul Integraviva Târgu-Mureș.

Instrumente utilizate

PG-SGA (Patient-Generated Subjective Global Assessment): chestionar validat pentru status nutrițional, cu scoruri de la A (stare bună) la C (malnutriție severă).

HADS (Hospital Anxiety and Depression Scale): 14 întrebări, șapte pentru anxietate și șapte pentru depresie; fiecare item are un scor de 0-3, scorurile peste 11 indicând simptomatologie clinic semnificativă.

QLQ-C30 (EORTC): chestionar standardizat pentru calitatea vieții, care evaluează funcționarea fizică, emoțională, cognitivă și socială.

Intervenția a constat în:

• șase ședințe comune psiholog-dietetician (1/săptămână, 60 de minute fiecare);
• educație nutrițională adaptată emoțional (materiale scrise și discuții interactive, 30 de minute din fiecare ședință);
• tehnici de mindfulness alimentar (exerciții ghidate, 10-15 min./ședință);
• suport familial activ (două întâlniri separate cu familia, 45 de minute fiecare, pentru instruire în sprijin emoțional și nutrițional).

Echipa implicată: un dietetician, un psiholog clinician, alături de pacientă și membrii familiei.

Calendarul aplicării: chestionarele au fost aplicate la momentul inițial (T0), după patru săptămâni (T1) și după 12 săptămâni (T2).

Rezultate

La momentul inițial (T0), pacienta prezenta refuz alimentar, anxietate severă (HADS-A=15), scor PG-SGA=B (risc moderat de malnutriție) și funcționalitate scăzută la QLQ-C30.

După patru săptămâni (T1):

• anxietatea s-a redus semnificativ (HADS-A=8);
• statusul nutrițional s-a îmbunătățit (PG-SGA: A);
• aderența alimentară a crescut (pacienta a raportat trei mese/zi echilibrate față de mai puţin de o masă pe zi la T0).

După trei luni (T2):

• scorurile QLQ-C30 au evidențiat îmbunătățiri privind dimensiunile fizică (+20%) și emoțională (+25%);
• greutatea corporală s-a stabilizat (+2 kg față de inițial).

Discuție

Acest caz demonstrează că intervenția integrată nutriționist-psiholog poate reduce anxietatea, stabiliza statusul nutrițional și îmbunătăți calitatea vieții pacientului oncologic. Rezultatele sunt în acord cu literatura, care evidențiază importanța suportului interdisciplinar^(4,10).

Un element esențial a fost implicarea familiei, care a crescut aderența la planul nutrițional și a redus distresul emoțional. De asemenea, utilizarea tehnicilor de mindfulness a contribuit la schimbarea relației pacientei cu alimentația.

Unele studii arată că pacienții oncologici care beneficiază de intervenții integrate raportează nu doar reducerea simptomelor de anxietate și depresie, ci și o mai bună toleranță la tratamentul oncologic^(1,6,8). În plus, colaborarea interdisciplinară optimizează comunicarea și eficiența echipei medicale, aspect confirmat și de prezentul caz.

Concluzii

Colaborarea dintre dietetician și psiholog este o componentă esențială a tratamentului oncologic modern.

Studiul de caz demonstrează că o abordare integrată îmbunătățește aderența la tratament, reduce distresul psihologic și, în plus, crește calitatea vieții pacientului.

Intervențiile integrate ar trebui să devină parte standard a practicii oncologice, oferind pacienților un suport holistic și validat științific.  

Autor corespondent: Liana Conțiu E-mail: liana.contiu@gmail.com

CONFLICT OF INTEREST: none declared.

FINANCIAL SUPPORT: none declared.

This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.