MEDICINĂ DE FAMILIE

Reflectarea nevoilor populaţiei prin utilizarea serviciilor de sănătate – perspectiva medicilor de familie

 Reflecting population’s needs using health services – the family physicians’ perspective

Sergiu Chirila, Beatrice Severin

First published: 26 mai 2018

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/MED.123.3.2018.1734

Abstract

According to the regulations of the Council of the Euro­pean Union, any healthcare system should be mainly based on the universal access to high quality health­care, in accordance with the population’s needs. These needs may be classified according to various in­di­ca­tors, such as: life expectancy, quality of life, mor­bi­dity and mortality. Pursuant to the statistical data, the Romanian healthcare system is dominated by the ex­ces­sive use of hospital services, while family doctor ser­vices are used in a low proportion, for prevention and the­ra­py. In this context, this study aims at identifying some of the population’s healthcare needs from the family doctors’ perspective, knowing that they involve both services and healthcare resources.

Keywords
medical services acces, family medicine, equity

Rezumat

Conform reglementărilor Consiliului Uniunii Europene, ori­­ce sis­tem de sănătate trebuie să se bazeze în primul rând pe ac­cesul uni­ver­sal la îngrijiri medicale de calitate, în con­cor­danţă cu nevoile po­pu­laţiei. Aceste nevoi pot fi eva­lua­te pe sea­ma unor indicatori, cum ar fi: speranţa de viaţă, ca­li­ta­tea vie­ţii, morbiditatea şi mortalitatea. Conform datelor sta­tis­tice, în România, sistemul de sănătate este dominat de uti­li­za­rea ex­ce­sivă a serviciilor spitaliceşti, în timp ce serviciile de me­di­cină de familie sunt utilizate într-o proporţie mică pen­tru pre­venţie şi terapie. În acest context, prezentul stu­diu ur­mă­reşte să identifice câteva dintre nevoile de sănătate ale popu­laţiei din perspectiva medicilor de familie, ştiind că ele im­plică atât servicii, cât şi resurse de sănătate.

Introducere

Conform reglementărilor Consiliului Uniunii Europene, orice sistem de sănătate trebuie să se bazeze în primul rând pe accesul universal la îngrijiri medicale de calitate, în concordanţă cu nevoile populaţiei. Aceste nevoi pot fi evaluate pe seama unor indicatori, cum ar fi: speranţa de viaţă, calitatea vieţii, morbiditatea, mortalitatea(1,2). Din păcate, în practică se constată faptul că atât în România, cât şi în alte state europene există nemulţumiri cu privire la modul de funcţionare al sistemelor de sănătate. În România, nemulţumirile vin şi din partea personalului medical şi a pacienţilor.

Referitor la personalul medical, sistemul românesc de sănătate se confruntă cu un deficit de medici şi asistente atât în mediul spitalicesc, cât şi în asistenţa primară. Salarizarea neatractivă, lipsa de materiale sanitare şi aparatură modernă sunt principalele cauze ale problemelor de personal.

Studiile privind satisfacţia pacienţilor evidenţiază faptul că populaţia este nemulţumită de toate serviciile oferite în cadrul sistemului de sănătate în pro­porţii ce variază între 7% şi 37%, în funcţie de na­tura serviciilor(3).

Conform datelor statistice, în România, sistemul de sănătate este dominat de folosirea excesivă a serviciilor spitaliceşti, în timp ce serviciile de medicină de familie sunt utilizate într-o proporţie mică pentru prevenţie şi terapie. Ca urmare, ţara noastră ocupă la nivel european locuri deloc onorante în ceea ce priveşte indicatorii stării de sănătate. La toată această situaţie contribuie deopotrivă subfinanţarea sistemului sanitar, accesul redus la servicii medicale de bază şi insuficienţa programelor de prevenţie.

Dacă nu se remediază aspectele privind finanţarea şi organizarea asistenţei primare şi a serviciilor spitaliceşti, România va continua să aibă unul dintre cele mai neperformante sisteme de sănătate, cu impact major asupra stării de sănătate a populaţiei.

Am decis realizarea acestui studiu la nivelul asis­tenţei medicale primare din România deoarece medicina de familie reprezintă punctul de prim contact al pacienţilor cu sistemul sanitar şi principalul punct de management al îngrijirilor acordate. Astfel, medicul de familie devine un bun observator al nevoilor existente la nivelul sistemului sanitar, având toate datele necesare pentru a putea aprecia modul în care nevoile populaţiei sunt reflectate în utilizarea serviciilor medicale.

În acest context, prezentul studiu urmăreşte să identifice câteva dintre nevoile de sănătate ale populaţiei din perspectiva medicilor de familie, ştiind că ele implică atât servicii, cât şi resurse de sănătate.

Materiale şi metodă

La realizarea studiului au participat 93 de cadre me­di­cale, medici de medicină de familie din România. Aceştia au completat un chestionar, aplicat utilizând me­todele electronice de comunicare, fapt ce a permis ob­ţi­nerea de rezultate de pe tot teritoriul ţării. Perioada de desfăşurare a studiului a fost 27.05.2017 – 1.06.2017. Vârsta medie a respondenţilor a fost de 50,9 ani (D.S.: 8,33 ani), aproximativ 60% având vârsta mai mare de 50 de ani şi cu o vechime medie de 24,71 ani (D.S.: 8,98 ani) în domeniul medical.

Chestionarul a fost diseminat în cadrul grupurilor de discuţii naţionale ale medicilor de familie, al grupurilor de discuţii ale liderilor asociaţiilor locale ale medicilor de familie şi ale altor grupuri de socializare destinate medicilor de familie.

Pentru realizarea chestionarului în format electronic am utilizat resursele oferite de Google, fiind reprezentat de Google Forms.

Pentru evaluarea obiectivelor acestui studiu, am analizat răspunsurile la întrebarea: „În ce măsură utilizarea serviciilor de sănătate şi a resurselor reflectă nevoile populaţiei”, pe următoarele niveluri:

  • Asistenţa medicală primară

  • Ambulatoriul medical de specialitate

  • Servicii de ambulanţă

  • Servicii spitaliceşti pentru acuţi

  • Servicii spitaliceşti pentru cronici şi de recuperare

  • Medicamente gratuite/compensate.

Pentru prelucrarea datelor am utilizat datele obţinute în formă tabelară cu ajutorul utilitarului IBS SPSS Statistics Ed. 24 în versiunea Trial şi utilitarului Microsoft Office Excel.

Rezultate

Asistenţa medicală primară

În cazul asistenţei medicale primare, 20% dintre respondenţi consideră că utilizarea serviciilor de sănătate şi a resurselor nu reflectă nevoile populaţiei, procentul celor care cred opusul fiind de doar 12% (iar restul procentelor fiind împărţite pe variantele intermediare).
 

Figura 1. Reflectarea nevoilor populaţiei în utilizarea serviciilor de sănătate şi a resurselor în asistenţa medicală primară
Figura 1. Reflectarea nevoilor populaţiei în utilizarea serviciilor de sănătate şi a resurselor în asistenţa medicală primară

Ambulatoriul medical de specialitate

Foarte puţini respondenţi (2%) consideră că utilizarea serviciilor de sănătate şi a resurselor în ambulatoriul medical de specialitate reflectă, în cea mai mare măsură, nevoile populaţiei.
 

Figura 2. Reflectarea nevoilor populaţiei în utilizarea serviciilor de sănătate şi a resurselor în ambulatoriul medical de specialitate
Figura 2. Reflectarea nevoilor populaţiei în utilizarea serviciilor de sănătate şi a resurselor în ambulatoriul medical de specialitate

Servicii de ambulanţă

În cazul serviciilor de ambulanţă, părerile majoritare (33%+32%+12%) sunt că utilizarea serviciilor de sănătate şi a resurselor reflectă nevoile populaţiei.
 

Figura 3. Reflectarea nevoilor populaţiei în utilizarea serviciilor de sănătate şi a resur­se­lor în serviciile de am­bu­lanţă
Figura 3. Reflectarea nevoilor populaţiei în utilizarea serviciilor de sănătate şi a resur­se­lor în serviciile de am­bu­lanţă

Servicii spitaliceşti pentru acuţi

În cazul serviciilor spitaliceşti pentru acuţi, cei mai mulţi respondenţi consideră că utilizarea serviciilor de sănătate şi a resurselor reflectă nevoile populaţiei.
 

Figura 4. Reflectarea nevoilor populaţiei în utilizarea serviciilor de sănătate şi a resurselor în serviciile spitaliceşti pentru acuţi
Figura 4. Reflectarea nevoilor populaţiei în utilizarea serviciilor de sănătate şi a resurselor în serviciile spitaliceşti pentru acuţi

Servicii spitaliceşti pentru cronici şi de recuperare

Utilizarea serviciilor de sănătate şi a resurselor în spitalele pentru cronici şi de recuperare este văzută de 36% dintre respondenţi ca reflectând, într-o mică măsură, nevoile populaţiei.
 

Figura 5. Reflectarea nevoilor populaţiei în utilizarea serviciilor de sănătate şi a resurselor în serviciile spitaliceşti pentru cronici şi recu­pe­rare
Figura 5. Reflectarea nevoilor populaţiei în utilizarea serviciilor de sănătate şi a resurselor în serviciile spitaliceşti pentru cronici şi recu­pe­rare

Medicamente gratuite/compensate

Din totalul respondenţilor, 35% sunt de părere că utilizarea serviciilor de sănătate şi a resurselor reflectă, într-o anumită măsură, nevoile populaţiei, din punctul de vedere al medicamentelor gratuite/compensate.
 

Figura 6. Reflectarea nevoilor populaţiei în utilizarea serviciilor de sănătate şi a resurselor pentru medicamente gratuite/compensate
Figura 6. Reflectarea nevoilor populaţiei în utilizarea serviciilor de sănătate şi a resurselor pentru medicamente gratuite/compensate

Discuţii

Referitor la asistenţa medicală primară, faptul că peste 50% dintre respondenţi consideră că utilizarea serviciilor de sănătate nu reflectă deloc sau doar în mică măsură nevoile populaţiei nu este surprinzător, având în vedere problemele cu care se confruntă acest compartiment al sistemului de sănătate: bugetul este insuficient (sub media Uniunii Europene), personalul, de asemenea (mai ales în mediul rural), iar infrastructura necesită multiple investiţii.

Situaţia nu e mai bună nici în cazul serviciilor de sănătate în ambulatoriul medical de specialitate sau în serviciile spitaliceşti pentru bolnavii cronici.

Statisticile arată că în România sunt tratate în spitale multe cazuri care ar putea fi rezolvate cu succes de medicii de familie sau de cei din ambulatoriu. Astfel, ţara noastră ajunge la o rată a internărilor mai mare decât în alte state europene. Însă acest aspect nu este benefic pentru satisfacerea nevoilor de sănătate ale populaţiei, deoarece cheltuielile din spitale cresc, personalul este deficitar, iar calitatea serviciilor este de multe ori contestată.

Ambulatoriul de specialitate este şi el nesatisfăcător pentru nevoile populaţiei, cel mai probabil din cauza faptului că este insuficient dezvoltat în multe localităţi ale ţării.

În ceea ce priveşte consumul de medicamente compensate şi gratuite, peste un sfert dintre participanţii la studiu consideră situaţia deloc satisfăcătoare sau în mică măsură satisfăcătoare pentru nevoile populaţiei. Acest aspect este explicat de faptul că România se situează mult sub media consumului din Uniunea Europeană: 22,8% în ţara noastră comparativ cu 48,6% la nivel european(4).

Deşi industria farmaceutică s-a dezvoltat în ultimii ani şi vânzările de medicamente au ajuns să depăşească 47 de miliarde de lei în 2017, în creştere cu aproape 10 miliarde de lei faţă de vânzările din 2012, consumul de medicamente în România nu este în concordanţă cu nevoile populaţiei, ci mai degrabă cu marketingul firmelor producătoare.

Situaţia e diferită doar pentru cazurile de urgenţă: opiniile respondenţilor indică faptul că utilizarea serviciilor de ambulanţă şi a celor spitaliceşti pentru acuţi corespunde, în mare parte, nevoilor populaţiei.

Concluzii

Ca urmare, putem spune că disfuncţionalităţile din sis­te­mul de sănătate limitează accesul pacienţilor la în­grijiri medicale de calitate, ceea ce nu va duce prea cu­rând la acoperirea nevoilor populaţiei şi la îm­bu­nă­tă­ţirea stării de sănătate a acesteia.

Pentru că aspectele financiare reprezintă o cauză importantă a acestor disfuncţionalităţi, autorităţile competente nu trebuie să piardă din vedere faptul că sumele alocate pentru sistemul sanitar nu reprezintă o simplă cheltuială, ci o investiţie majoră pentru viitor.  

Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests.

Bibliografie

  1. Council Conclusions on Common values and principles in European Union Health Systems - Official Journal of the European Union 2006/C 146/01, 2006.
  2. Vlădescu C. Sănătate publică şi management sanitar. Bucureşti: Cartea Universitară; 2004.
  3. Vlădescu C, Astărăstoae V, Scîntee SG. Un sistem sanitar centrat pe nevoile cetăţeanului. România. Analiză de situaţie (I). Revista Română de Bioetică. 2010;8(2):7-16.
  4. Eurostat. Self-reported use of prescribed medicines by sex, age and degree of urbanisation 2017 [updated 21.02.2017; cited 2018. Available from: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?wai=true&dataset=hlth_ehis_md1u.

Articole din ediţiile anterioare

TOPIC FIERBINTE | Ediţia 3 / 2016

Protestul medicilor de familie: Aşa nu se mai poate!

Emiliana Costiug

Protestul medicilor de familie a început în data de 24 martie 2016, cu marşul în faţa Ministerului Sănătăţii, când reprezentanţii medicilor de fami...

07 martie 2016
SUPLIMENT NEFROLOGIE | Ediţia 125 (5) / 2018

Abordarea pacientului vârstnic cu boală cronică de rinichi şi polimedicaţie prin prisma medicului de familie

Liliana-Ana Tuţă, Laura Condur, Alina Mihaela Stăniguţ, Camelia Pană

O particularitate esenţială a activităţii cotidiene în medicina de familie este sinteza de diagnostic şi tratament. Pentru pa­cien­ţii cu multiple ...

20 octombrie 2018
SUPLIMENT UROLOGIE | Ediţia 1 / 2016

Tratamentul și prevenirea infecţiilor de tract urinar la femei - implicaţii în practica medicilor de familie

Silvana-Adelina Gheorghe, Mădălina Preda, Mircea Ioan Popa

Infecțiile de tract urinar (ITU) au o prevalență crescută la nivel global. Deși nu reprezintă o patologie gravă în lipsa complicațiilor, gestionare...

06 ianuarie 2016
PERSPECTIVĂ MANAGERIALĂ | Ediţia 6 126 / 2018

Eşecul rolului de gatekeeper al medicinei de familie în România

Marius  Mărginean

Rolul de gatekeeper a fost şi rămâne un mecanism de reglare al accesului la servicii medicale, prin care medicul de familie autorizează accesul la ...

26 noiembrie 2018