Deşi interesul populaţiei pentru acest domeniu este ridicat, doar 27% dintre români afirmă că îşi pot aminti măsuri propuse de guvernele din ultimii ani privind sănătatea. Din cei 27%, 58% îşi amintesc măsurile legate de gestionarea pandemiei şi doar 9,2% dintre cei menţionaţi mai sus îşi amintesc de alte tipuri de campanii pentru sănătatea publică - programe de screening, de prevenire a anumitor boli etc.

Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) şi Centrul de Cercetări Sociologice LARICS (CCSLARICS), în patreneriat cu Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) au lansat, sub egida Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române, a treia ediţia a Barometrului de sănătate publică din România.

Moderat de acad. prof. dr. Victor Voicu, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române, evenimentul de lansare a avut loc în Aula Academiei Române în prezenţa invităţilor: dr. Cecilia Radu - preşedinte ARPIM, Dan Zaharescu - director Executiv ARPIM, prof. univ. dr. Dan Dungaciu - director ISPRI, conf. univ. Darie Cristea - director CCSL, se arată într-un comunicat.

A treia ediţie a Barometrului analizează percepţiile românilor referitoare la poziţionarea sănătăţii că domeniu de interes, raportarea publicului la politicile privind sănătatea, vaccinarea, telemedicină, sursele de informaţii, spitalele private vs spitalele publice, accesul la medicamente inovatoare, studii clinice, încrederea în asigurările de sănătate.

Datele pentru realizarea Barometrului au fost culese, verificate şi analizate în perioada 9 iunie – 23 iunie în Bucureşti şi în toate judeţele României pe baza unui chestionar telefonic.

Interpretarea sociologică a datelor

• Poziţionarea sănătăţii ca domeniu de interes pentru populaţie

Publicul a avut de ierarhizat cinci domenii de interes, de la 1 la 5 (1 cel mai important/ 5 cel mai puţin important). Ulterior s-au făcut statistici privind selecţiile subiecţilor pentru fiecare poziţionare. Procentele corespunzătoare locului 1 arată în continuare o prioritate clară acordată sănătăţii (41,5%). La studiul anterior, cel din 2021 – al doilea an de pandemie - , 64,3% dintre români considerau sănătatea ca prioritate absolută. Acum, 30,1% consideră educaţia drept prioritate absolută, faţă de 19,8% în 2021. Faptul că sănătatea apare mult mai jos în clasamentele de la locurile 2,3,4,5 este rezultatul faptului că majoritatea subiecţilor o identifică drept top priority, se arată în comunicat.

• Raportarea publicului la măsurile/politicile privind sănătatea

Doar 27% dintre cetăţeni afirmă că îşi pot aminti măsuri propuse de guvernele din ultimii ani privind Sănătatea. Dintre aceşti 27%, cei mai mulţi subiecţi îşi amintesc măsurile legate de gestionarea pandemiei (aprox. 58%). De exemplu, doar 9,2% dintre cei menţionaţi mai sus îşi amintesc de alte tipuri de campanii pentru sănătatea publică, programe de screening, de prevenire a anumitor boli etc.

• Vaccinarea

Una dintre întrebările de termen lung rămase în urma pandemiei este aceea dacă şi cum efortul de vaccinare din timpul perioadei pandemice (2020-2021, dar şi 2022) şi-a pus amprenta asupra raportării publicului din România la vaccinare în general (nu doar la vaccinarea anti-COVID). Dintre cei chestionaţi, 55,6% dintre români spun că au încredere în vaccinuri în general, 44% au puţină şi foarte puţină încredere.

Principala sursă de informaţii privind vaccinul rămâne medicul de familie (72,2%). Cabinetul medicului de familie este cea mai apreciată locaţie pentru o eventuală vaccinare (73,5%). Circa 45% dintre români consideră că nu ar fi bine să se poată face vaccinarea în farmacie.

De asemenea, se observă că notorietatea principalelor tipuri de vaccinuri este mult mai mare decât în 2020, vaccinul gripal fiind de departe cel mai cunoscut dintre vaccinurile uzuale.

• Telemedicina

Dintre cetăţeni, 17,5% spun că au beneficiat de consultaţii de tip telemedicină în ultimii doi ani. În 2021, 39,5% spuneau că au beneficiat, ei sau membrii familiei, de consultaţii online sau la telefon de la începutul pandemiei (respondenţii au inclus şi interacţiuni cu medicul de familie).

Publicul este încă  ataşat de ideea consultaţiei din cabinetul medicului şi eliminarea restricţiilor impuse de pandemie a redus apelul la telemedicină.

• Surse de informare privind medicamentele/bolile

Întrebarea permite mai multe selecţii, nu doar cea mai importantă sursă de informare - deci totalul va depăşi 100%), se precizează în comunicat.

Peste 70% din  se informează de la medic (de familie sau specialist). Între 25-30% din public se informează (şi) din diferite surse de pe internet (siteuri generaliste, siteuri oficiale, forumuri, reţele sociale).

• Spitale de stat sau spitale private

În general, publicul tinde să considere spitalele private ca fiind superioare celor de stat. Sunt însă două dimensiuni-cheie care reduc acest decalaj de imagine: singura dimensiune la care nu se înregistrează o diferenţă mare la comparaţia dintre cele două este legată de profesionalismul medicilor, apreciat ca existând la ambele tipuri de spital. Iar singura dimensiune la care spitalele de stat sunt văzute de mai mulţi subiecţi ca fiind mai bune decât cele private este cea legată de capacitatea de a trata cazuri grave (53,5% consideră că spitalele de stat sunt mai bune la acest aspect, 43% că spitalele private sunt mai bune).

• Cea mai mare problemă a sistemului medical românesc

În 2021 observam că, legat de cele mai mari probleme ale sistemului medical din România, răspunsurile care trimiteau la interacţiunea cu spitalul (birocraţia, comportamentul medicilor), deci surse tradiţionale de nemulţumire pentru public, erau plasate mai jos ca probleme decât îngrijorări generate de elemente obiective: lipsa echipamentelor, finanţarea sistemului, costul tratamentelor bune.

Continuă tendinţa de a identifica în primul rând probleme obiective. La sondajul de anul acesta, principala problemă indicată de public, la mare distanţă de altele, este personalul medical insuficient (indicată de 32,5% într-o listă cu opt probleme posibile).

• Accesul la medicamentele novatoare

La fel ca în sondajul din 2021, două treimi din populaţie (67%) a ales în sondajul de anul acesta variantele care cer medicamente novatoare: o primă variantă, care arată credinţa că medicamentele novatoare sunt eficiente, şi o a doua variantă, care confirmă ideea că românii trebuie să aibă acces la ce e mai nou în materie de tratamente.

Varianta conservatoare (merg şi medicamentele vechi) plus cea centrată pe cost (important e să avem medicamente ieftine) şi cea sceptică (neîncrederea în medicamente noi) adună împreună o treime din opţiunile publicului (32%).

• Studii clinice

În continuare, românii nu agreează participarea la studii clinice. Cel mai probabil nu sunt obişnuiţi cu ideea de studiu clinic şi o asociază cu un experiment medical şi cu ideea de medicamente periculoase. Observăm însă o uşoară creştere a disponibilităţii, faţă de anii trecuţi.

33,1% dintre români (faţă de 28,7% în 2021) spun clar că ar participa la un studiu clinic.

• Neîncrederea în asigurările de sănătate private/abonamentele la clinici private

Deşi clinicile private sunt mai bine văzute decât spitalele de stat, costurile asociate cu acestea sunt o nemulţumire majoră a populaţiei.

Românii care declară anul acesta că nu au abonament/asigurări de sănătate privată spun că:

-Asigurările medicale plătite la stat sunt suficiente (38,8%, faţă de 47% în 2021)

-Ar plăti asigurări private dar nu îşi permit (36,6%, faţă de 29% în 2021)

-Nu au încredere în asigurările private (18,3%, faţă de 15,1% în 2021).

Un instrument complex de evaluare

„Barometrul de sănătate publică este un instrument anual complex de evaluare şi analiză ce îşi propune să măsoare percepţii, atitudini şi viziuni legate de politică de sănătate publică a României, dar fără a se limita la acestea. Şi anul acesta, observăm un interes major din partea populaţiei pentru sănătatea publică: procentele corespunzătoare locului 1 arată în continuare o prioritate clară acordată sănătăţii (41,5%). Acest lucru înseamnă că, în pofida discursului public sau al agendei politice, agenda cetăţeanului are alte priorităţi. Sănătatea bate de departe securitatea în agenda cetăţeanului, ceea ce indică o carenţă majoră a discursului politic - comunicatorii oficiali şi instituţionali par lipsiţi de credibilitate publică în acest moment. Sociologic vorbind, suntem într-o schizofrenie comunicaţională”, a afirmat Dan Dungaciu, Director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, la evenimentul de lansare al Barometrului.

Barometrul de Sănătate Publică reprezintă un studiu de importanţă majoră cu privire la modul în care percep românii sistemul de sănătate, serviciile de sănătate şi tratamentele la care au acces, consideră  Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM.

„Este este o onoare pentru noi să fim parteneri pentru a treia oară la realizarea acestui studiu. Înaintea celui mai intens şi important an electoral din ultimii 20 de ani este cu atât mai important să ne întoarcem la vocea oamenilor, a pacienţilor şi să prioritizăm sănătatea şi accesul la medicamente de ultimă generaţie. Acest studiu poate constitui baza pentru a înţelege şi pentru a găşi împreună măsuri pe termen mediu şi lung, în beneficiul pacienţilor români”, a declarat Dan Zaharescu.