Banca de celule stem Cord Blood Center anunţă o creştere de peste 285% a numărului de unităţi eliberate în 2023 la nivelul întregului grup, faţă de 2022. O mare parte din unităţi au fost eliberate pentru a fi folosite în tratarea tulburărilor de spectru autist, dar şi pentru AVC, boli hemato-oncologice, paralizie cerebrală, leziuni ale creierului sau ale coloanei.

Copiii sunt principalii pacienţi trataţi - 56% dintre toate unităţile eliberate, se arată într-un comunicat.

Celulele stem recoltate la naştere din placentă, sânge şi ţesut ombilical au indicaţie standardizată de utilizare, în prezent, pentru peste 85 de boli grave, printre care anumite leucemii, limfoame sau mieloame, scleroza multiplă, anumite tulburări metabolice, sau anemii. Aceste celule au şi un puternic efect regenerativ, motiv pentru care în 2023 pacienţii le-au utilizat pentru afecţuni precum AVC, boli hemoto-oncologice, paralizie cerebrală, leziuni ale creierului sau ale coloanei, scleroza laterală amiotrofică, dar şi Alzheimer sau tumori cerebrale, se subliniază.

Cord Blood Center, care în 2024 aniversează 18 ani în România, este banca de celule stem care a eliberat cele mai multe probe din ţara noastră, majoritatea pentru a ameliora simptomele tulburărilor de spectru autist. Copiii au beneficiat de aceste tratamente în cadrul unui studiu clinic desfăşurat la o clinică privată din Bucureşti, iar potrivit investigatorilor, majoritatea participanţilor la studiu au înregistrat progrese şi îmbunătăţiri comportamentale.

În fiecare an cresc şi indicaţiile de tratament pentru care sunt eliberate probele.

„Anul 2023 este al doilea an consecutiv în care cererea de terapii cu celule stem recoltate la naştere a crescut exponenţial. Până în acest moment, peste 85 de afecţiuni sunt deja tratate cu succes folosind celule stem recoltate la naştere din placentă, sânge şi cordonul ombilical. Sunt peste 1.000 de studii clinice în desfăşurare pentru a explora potenţialul terapeutic al acestor celule în cazul altor afecţiuni, iar medicii estimează că, până în 2030, FDA ar putea aproba între 30 şi 50 de noi terapii celulare”, a explicat dr. Bogdan Coltor, reprezentant medical al băncii de celule stem.

Interesul crescut al cercetătorilor pentru a explora potenţialul terapeutic al acestor celule este dat de uşurinţa obţinerii lor, cantitatea disponibilă, dar şi caracteristicile lor unice.

Placenta conţine cea mai mare cantitate şi varietate de celule stem, iar acest lucru este un factor esenţialîn administrarea terapeutică cu succes. Acest organ temporar conţine inclusiv celule imuno-evazive, cu exprimare redusă sau chiar zero a markerilor de compatibilitate HLA, facilitând astfel utilizarea lor pentru orice membru al familiei. 

„În ceea ce priveşte categoriile de vârstă de pacienţi pentru care au fost eliberate probe, cei mai mulţi dintre aceştia sunt copii – 56%. Apoi, 32% din unităţi au fost administrate adulţilor, 12% vârstnicilor. Vedem însă că probele sunt accesate şi în cazul rudelor copiilor de la care au fost recoltate, inclusiv adulţi, datorită beneficiilor oferite de celulele imuno-evazive”, a precizat dr. Bogdan Coltor.

În prezent, părinţii din România sunt printre puţinii din Europa, alături de cei din Germania, Marea Britanie, Cehia şi Slovacia, care pot beneficia de cantitatea maximă de celule stem disponibilă la naştere prin recoltarea placentei în întregime, alături de sângele şi ţesutul ombilical.