Cancerele ginecologice includ toate tipurile de cancer ale sistemului reproducător feminin - de col uterin, ovarian, endometrial, vaginal şi cel vulvar. Au o pondere de circa 20% din numărul de cazuri noi de cancer înregistrate anual în rândul femeilor din România. Ziua mondială de luptă împotriva cancerelor ginecologice (20 septembrie) e dedicată conştientizării factorilor de risc, simptomelor, detectării precoce şi prevenţiei.
Se estimează că peste 8000 de femei sunt diagnosticate anual în România cu un cancer ginecologic, se arată într-un comunicat. Cancerul de col uterin este cel mai frecvent tip de cancer ginecologic diagnosticat în România şi al treilea cel mai comun tip de cancer în rândul femeilor din ţara noastră, însa al doilea cel mai frecvent la vârsta de 15-44 ani. Virusul HPV este agentul cauzator pentru majoritatea covârşitoare a cazurilor de cancer de col uterin (99%), a leziunilor precanceroase şi a formelor incipiente de cancer al colului uterin, precum şi pentru majoritatea cancerelor vulvo-vaginale.
Circa 8 din 10 femei se infectează măcar o data la un moment dat în cursul vieţii cu Papilloma Virusul Uman (HPV). Deşi este cea mai frecventă infecţie cu transmitere sexuală la om, infecţia cu HPV este cel mai adesea asimptomatică, rămânând subdiagnoticată. În 9 din 10 cazuri, sistemul imunitar al organismului reuşeste să elimine infecţia cu HPV în circa 2 ani. Însă, infecţiile persistente cu anumite tipuri de HPV conduc la apariţia în 10-20 ani de la infecţia primară a unor cancere în zonele infectate.
Cancerul de col poate fi prevenit
Reducerea riscului de infecţie cu agentul cancerigen cauzator este cea mai eficientă soluţie de prevenire a cancerului de col uterin, aceasta putându-se realiza prin vaccinarea împotriva virusului HPV a fetelor, începând cu vârsta de 11 ani, dar şi a femeilor adulte active sexual care nu au beneficiat de vaccinare în adolescenţă. O a doua metodă eficace de reducere a consecintelor cancerului de col uterin în randul femeilor, precum şi a riscului de deces asociat este identificarea leziunilor precanceroase şi formelor incipiente, tratabile, de cancer de col uterin. Aceasta se poate realiza prin investigarea periodică, în regim de screening organizat, prin testare Babes-Papanicolau sau testare HPV. Depistarea precoce a leziunilor colului uterin permite tratamentul în stadii curabile.
„Cancerele determinate de infecţia HPV sunt printre puţinele malignităţi ce beneficiază de o soluţie eficace de prevenţie primară - prin vaccinarea anti-HPV- şi, în cazul cancerului de col uterin, prin tratarea leziunilor precanceroase şi canceroase depistate prin măsuri active de prevenţie secundară, anume prin screening. Implementarea sistematică a unor astfel de intervenţii de sănătate a condus la situaţia în care există actualmente mai multe naţiuni care se apropie de obiectiul de eliminare a cancerului de col uterin în rândul femeilor din ţările repective. Spre exemplu, în Marea Britanie studiile arată că programul de imunizare împotriva HPV aproape a eliminat cancerul de col uterin la femeile născute după 1 septembrie 1995 (care au fost vaccinate la vârsta de 12-13 ani). Incidenţa leziunilor CIN de tip avansat, care pot evolua ulterior în cancer a fost, de asemenea, redusă semnificativ . Nu mai vorbim despre Australia, ţara cea mai avansată din acest punct de vedere, ce aspiră să elimine cancerul de col uterin până în anii 2028-2035”, a spus prof. dr. Patriciu Achimaş-Cadariu, preşedintele Societăţii Române de Chirurgie şi Ginecologie Oncologică.
Vaccinuri mai accesibile
În prezent, în România, vaccinarea împotriva infecţiilor cu HPV este inclusă în Programul Naţional de Vaccinare, fiind gratuită pentru fetele din grupa de vârstă 11-18 ani. Vaccinarea se realizează de către medicul de familie, la solicitarea părinţilor. Conform datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică, peste 70.000 de doze de vaccin HPV au fost administrate în prima parte a acestui an. Printre judeţele care au reusit să protejeze prin vaccinarea anti-HPV cele mai multe fete se numara Bucureştiul, Clujul şi Braşovul.
La iniţiativa Ministerului Sănătăţii, începând cu luna decembrie 2023, vaccinul HPV va fi deveni mai accesibil şi pentru femeile între 19 şi 45 de ani care nu au beneficiat de vaccinare anti-HPV în adolescenţă, acestea putându-şi procura vaccinul anti-HPV în regim compensat.
„Politica de prevenţie in domeniul cancerului este o prioritate a Ministerului Sănătăţii, care a schimbat fundamental modul în care se realizează accesul la vaccinarea anti-HPV prin introducerea compensării integrale a vaccinului la fetele si băieţii cu vârsta cuprinsă între 11-19 ani şi prin introducerea compensării de 50% la femeile cu vârsta intre 19 si 45 de ani, a declarat Ministrul sănătăţii”, a spus prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii.
Imunoterapia, rezultate promiţătoare
La nivelul Uniunii Europene, România înregistrează cea mai mare incidenţă şi cea mai mare rată a mortalităţii. Incidenţa este de 2,5 ori mai mare decât media UE, iar rata mortalităţii de peste 4 ori mai mare. Astfel, în fiecare an, aproape 3.400 de femei din România primesc diagnosticul de cancer de col uterin şi 1.805 femei îşi pierd viaţa din cauza acestei afecţiuni.
Faptul ca este mai mare contribuţia cazurilor provenite din Romania la totalul deceselor din UE decat la totalul cazurilor noi de cancer de col uterin indica faptul că, pe lângă depistarea întarziată a bolii, pot exista şi dificultăţi şi chiar, inegalităţi legate de accesul la tratament. Rezultatele imunoterapiei sunt deja promiţătoare în tratarea formelor avasate de cancer de col uterin.
„Dintre cancerele ginecologice, cel de col uterin determină în România cea mai mare povară, atât din perspectiva impactului asupra pacientelor şi a familiilor lor, cât şi din perspectiva comunitară şi societală. Este esenţial pentru Sănătatea populaţiei din România să încurajăm prevenţia prin vaccinare a fetelor şi a băieţilor, participarea la programe de screening a femeilor, dar şi accesul la tratamente care creşc şansele de supravieţuire şi calitatea vieţii pacientelor diagnosticate cu cancer de col uterin”, a subliniat Mihaela Geoană, Preşedinte Fundaţia Renaşterea.
Recent, începând cu 2022, în arsenalul terapeutic european de primă linie a intrat şi imunoterapia, care pentru anumire tipuri de paciente cu cancer col uterin în forme metastatice a demonstrat îmbunătăţire în supravieţuirea generală.
