Dr. Horaţiu Albu este medic primar, consilier ştiintific în oncologie moleculară, intervenţie de lifestyle şi nutriţie oncologică, consilier în România pentru pacienţii Humanitas Cancer Center, Milano - Unitate Certificată şi Centru de Excelenţă pentru Pacienţii Internaţionali şi vicepreşedinte APCMC – Asociaţia pentru Combaterea Malnutriţiei în Cancer.


Când şi cum ai decis să te orientezi către studiul îngrijirii pacienţilor oncologici?

Dr. Horaţiu Albu: La jumătatea anilor ‘90, când am terminat eu facultatea, aspectele nutriţionale şi de modificare a stilului de viaţă, atât de necesare în managementul pe termen lung al diferitelor patologii cronice, erau foarte puţin cunoscute. Şi, chiar dacă existau deja cercetări şi unele aplicaţii în domeniu, în niciun caz nu se considerau a fi „vrednice” de a face parte din portofoliul de cunoştinţe pe care ar fi trebuit să le aibă un tânăr medic. Ca atare, la început, nici pe mine nu m-au preocupat astfel de aspecte.

Totuşi, ca tânăr medic stagiar la Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan”, am observat fenomenele oarecum spectaculoase ce păreau a avea loc la pacienţii de vârsta a 3-a, pe lângă terapiile necesare patologiilor lor, mai primeau, chiar şi pe termen scurt, dar în cantităţi importante, şi diferite combinaţii de micro nutrienţi. Încă de atunci, am început să studiez mai aprofundat această problematică. Tot în acea perioadă, ba chiar şi în aceeaşi sferă de interes, am aplicat pentru un post de cercetare la un laborator farmaceutic spaniol, care activa deja de un deceniu în domeniu. Le-au plăcut ideile mele şi astfel am devenit, cu timpul, „o parte importantă” din acel puternic colectiv. Această colaborare a continuat şi pe perioada rezidenţiatului şi a masterului meu şi nici acum nu pot spune că nu avem ţinte comune.

În cadrul activităţii de cercetare, desfăşurate pe parcursul unui timp îndelungat în acest colectiv, sarcinile mele variau de la design-ul şi coordonarea de trial-uri clinice uni- şi multicentrice, până la colectarea, analiza şi sinteza datelor provenite de la cele mai importante publicaţii şi clinici la care aveam acces şi se centrau în mod deosebit pe nevoile micronutriţionale ale pacienţilor cu câteva patologii grave, dar mai ales cancer.

Am ajuns la concluzia fermă că tratamentele medicale ar putea aduce beneficii mult mai mari şi pe termen îndelungat, dacă pacienţii ar fi îngrijiţi mai corect şi din punctul de vedere al stilului de viaţă, incluzând aici şi alimentaţia.

Astfel, am ajuns să studiez aceste elemente de aproape trei decenii şi am, ca arie principală de interes, patologia oncologică.


Au fost oamenii care ţi-au influenţat decizia?

Dr. Horaţiu Albu: Mi-am luat deciziile singur, ţinând cont de contextul european, de potenţialele oportunităţi de dezvoltare în domeniu, pe care le întrezărea la vremea respectivă şi fără să mă înregimenteze într-o instituţie tributară bugetelor statului.

Am învăţat în România, am făcut stagiu şi rezidenţiat tot aici, apoi mi-am continuat studiile şi o parte din slujbă la Madrid, iar, de ani buni, activez numai din România, dar în beneficiul pacienţilor care se tratează atât în ţară, cât şi în alte centre oncologice europene.


Cum şi de ce ai ales această nişă a oncologiei moleculare? Ce presupune acest tip de terapie? Care este impactul acesteia?

Dr. Horaţiu Albu: Oncologia moleculară este o ştiinţă medicală interdisciplinară, aflată la intersecţia dintre biochimie şi oncologie, care se ocupă de investigarea modificărilor chimice moleculare care apar la nivelul tumorilor. Scopurile ei sunt înţelegerea mecanismelor intime de apariţie, dezvoltare şi răspândire a tumorilor, descrierea de noi ţinte moleculare pentru tratamentele medicale şi nutriţionale utilizate în oncologie.

Uneori, această ştiinţă este aprofundată şi de către oncologul practician (dar sunt cazuri rare), dar de cele mai multe ori, ea este apanajul biochimiştilor sau medicilor de alte specialităţi, care au interese în cercetarea oncologică. Acesta din urma a fost şi cazul meu, un medic de altă specialitate decât oncologia, care la vremea respectivă lucra în cercetarea nutriţională oncologică. Astfel, pentru a înţelege la un nivel cu totul superior bazele moleculare ale cancerelor şi modalităţile în care nutrienţii (ca şi factori de transcripţie sau nu) sau alte componente provenite din mediul înconjurător, pot interveni în geneza, derularea şi dezvoltarea cancerului, m-am simţit obligat să urmez trei ani de cursuri postuniversitare în domeniu, sub egida CEB la CNIO (Centro Nacional de Investigaciones Oncologicas - Madrid). Când cunoşti mult mai aprofundat pe de o parte anumite mecanisme, iar pe de alta, mijloacele terapeutice pe care le ai la îndemână, aplicaţiile ştiinţifice şi clinice (fie medicale sau nutriţionale) pot fi mult mai des încununate de succes.

Spre exemplu, echipa noastră, care mai cuprinde un navigator medical, un dietetician licenţiat si un psihoterapeut care intervin acolo unde pacientul sau familia acestuia nu reuşesc să pună singuri în aplicare set-up-ul recomandat, pune la dispoziţia pacientului întregul plan de acţiune pentru intervenţia de lifestyle utilă în etapa de tratament în care se află. Totodată, medicul curant al pacientului primeşte un scurt referat care îi poate aduce informaţii adiţionale foarte importante pentru dânsul. Aşa procedăm cu pacienţii români care sunt trataţi de către profesorii Santoro şi De Vicenzo la centrul cu care colaborăm, unde statusul fizic al pacientului este considerat ca fiind important în victoria sa în lupta cu cancerul, cât şi la pacienţii români care se tratează în România sau altundeva în străinătate. Oricare pacient oncologic care nu are nevoie de alimentaţie parenterală poate beneficia de consilierea echipei noastre.

Când vine vorba despre impact, acesta poate fi semnificativ. Economia de timp şi de resurse este extrem de importantă pentru pacient şi de aceea orice moment de dezorientare, căutările în ritm de melc, aflarea lucrurilor din aproape în aproape şi „prin propria experienţă” nu sunt cele mai indicate.

În vreme ce noi facem corelaţii între informaţiile disponibile la un caz cu privire la patologia moleculară şi rutele de semnalizare celulară alterate în respectivele celule tumorale şi, adăugându-le la restul datelor despre caz, putem da sugestii importante atât oncologului curant (despre scorul de prognostic, monitorizarea riscului de malnutriţie, momentul în care ar fi oportună introducerea suplimentării nutriţionale orale şi tipul acesteia), cât şi dieteticianului în creionarea meniului pentru pacientul respectiv.

Acestuia, îi pot sugera modelul dietetic, parametrii energetici şi micronutriţionali ai meniului în funcţie de patologia moleculară şi de tratamentul urmat.


Ce ai vrea să le transmiţi românilor, care încă au nevoie de educaţie pentru prevenţie, care au rezerve de a merge la medic şi aşa mai departe? Care e schimbarea pe care doriţi să o aduceţi voi, cu alte cuvinte?

Dr. Horaţiu Albu: Mai întâi, m-aş adresa părţii mai afectate a baricadei: pacienţilor.

Sugerez celor interesaţi ca, încă de la vârstele de 35 - 40 de ani, să încerce un program de check-up-uri personalizate (controale complete) care, pornind de la vârstă, sex, antecedente medicale, simptomatologie şi stil de viaţă, pot ajuta extrem de mult şi în depistarea precoce a cancerului. Dacă el este depistat într-o astfel de fază precoce, şansele de a-l învinge sunt foarte mari în majoritatea cazurilor.

În situaţiile în care boala nu a fost descoperită într-un stadiu de început, atunci eficienţa luptei cu ea are la bază mai cu seamă rapiditatea intrării pe cea mai potrivită secvenţă de terapii, disponibile la nivel mondial pentru stadiul respectivului tip de cancer. Economia de timp şi de resurse este extrem de importantă pentru pacient şi de aceea dezorientarea, aflarea lucrurilor din aproape în aproape şi „prin propria experienţă” nu sunt cele mai indicate. Astfel, pentru eficienţă sporită în lupta cu cancerul aş sugera următorul algoritm:

  1. Suspiciune de cancer;
  2. Discuţia cu un navigator medical oncologic, care să vă dea rapid orientarea necesară;
  3. Confirmarea diagnosticului de cancer, inclusiv cu studii imuno-histochimice şi teste moleculare (dacă este cazul);
  4. Screening-ul onco-nutriţional şi debutul intervenţiei de lifestyle (inclusiv onco-nutriţie) dacă este cazul;
  5. Introducerea cât mai precoce a celei mai potrivite secvenţe de terapii oncologice multimodale (chirurgie, chimioterapie, terapii ţintite, imunoterapii, radioterapii de diverse tipuri etc.);
  6. Respectarea la timpul cuvenit a follow-up-urilor, conform ghidurilor în vigoare – ESMO, NCCN, ESPEN etc.

Pe de altă parte, pentru familie, pentru cei care îngrijesc bolnavii de cancer, aparţinători, dieteticieni, medici oncologi sau de alte specialităţi, am considerat că ar fi utilă o sinteză a cunoştinţelor mele dobândite în toţi aceşti ani de dezvoltare profesională. Astfel, în colaborare cu ACMC (Asociaţia pentru Combaterea Malnutriţiei în Cancer), am hotărât să creăm un număr de seminarii în care, într-o manieră concentrată, dar cu un limbaj accesibil, să discutăm despre ce reprezintă cancerul, care sunt motivele apariţiei lui şi cum poate fi preîntâmpinat, care sunt bazele ştiinţifice ale intervenţiei de lifestyle şi nutriţionale la pacientul cu această boală, în funcţie de stadiu, tratament, patologie moleculară, prognostic de supravieţuire şi ghiduri.


Oncolog