Specialişti din întreaga lume, precum şi autorităţile din domeniul sănătăţii au demontat miturile legate de ibuprofen şi alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), care au apărut odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19. Potrivit experţilor, nu există dovezi ştiinţifice despre legături între administrarea ibuprofenului şi agravarea simptomelor în cazul bolnavilor de COVID-19. Mai mult, specialiştii atrag atenţia că întreruperea tratamentului antiinflamator, mai ales la vârstnici, poate afecta grav calitatea vieţii.

Încă de la debutul pandemiei de COVID-19, au apărut informaţii potrivit cărora ibuprofenul ar contribui la agravarea bolii COVID-19, provocată de coronavirusul SARS-CoV-2. Părerile contradictorii şi datele eronate, care, evident, nu se bazează pe cercetări ştiinţifice, au dus la temeri mai ales în rândul pacienţilor.

Experţii şi autorităţile din domeniul sănătăţii au demontat, însă, rapid aceste „fake news” şi au transmis o serie de indicaţii atât pacienţilor, cât şi medicilor, cărora le recomandă să ia în considerare toate opţiunile disponibile de tratament, inclusiv ibuprofenul, pentru tratarea febrei şi durerilor pacienţilor cu COVID-19.

Şi asta, ţinând cont că ibuprofenul este un medicament testat, cu o experienţă îndelungată în piaţă, care a fost folosit în siguranţă, de mai bine de 30 de ani, pentru îngrijirea pacienţilor cu febră şi durere, inclusiv în bolile virale.
 

OMS: „Nu există dovezi cu privire la o corelaţie între utilizarea ibuprofenului şi agravarea simptomelor în cazul bolnavilor de COVID-19”

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a confirmat, încă din 18 martie, printr-o postare pe contul oficial de Twitter, că în prezent nu există dovezi cu privire la o corelaţie între utilizarea ibuprofenului şi agravarea simptomelor în cazul bolnavilor de COVID-19. Astfel, Organizaţia recomandă ca, la iniţierea tratamentului febrei sau durerii provocate de infecţia COVID-19, pacienţii şi medicii să aibă în vedere toate opţiunile de tratament avute la dispoziţie, inclusiv administrarea de medicamente AINS, precum ibuprofenul.

Mai mult, în 19 aprilie, OMS a publicat o analiză a 73 de studii deja existente. Dintre acestea, 28 au fost efectuate la adulţi şi 46, la copii. Toate cercetările au vizat infecţii respiratorii acute virale sau afecţiuni cauzate în mod obişnuit de virusuri respiratorii, dar niciunul nu a abordat în mod special COVID-19, SARS sau MERS.

Majoritatea studiilor raportează că nu au avut loc evenimente adverse severe şi că au fost observate doar reacţii adverse uşoare sau moderate. Nu a existat nicio dovadă cu privire la corelaţia dintre utilizarea AINS şi nevoia acută de asistenţă medicală, scăderea calităţii vieţii sau impactarea supravieţuirii pe termen lung.

De asemenea, nu a existat aproape nicio diferenţă între ibuprofen şi acetaminofen (paracetamol) la copiii cu febră, în ceea ce priveşte efectele asupra mortalităţii, spitalizării, insuficienţei renale acute şi a sângerării gastrointestinale acute.

Puteţi consulta textul integral al analizei realizate de OMS aici.
 

Indicaţiile Agenţiei Europene a Medicamentului privind utilizarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene în COVID-19

• În prezent, asocierea dintre ibuprofen şi agravarea COVID-19 nu este dovedită ştiinţific. EMA monitorizează atent situaţia, urmând să analizeze orice informaţii nou apărute în această problemă în contextul pandemic actual.
• La iniţierea tratamentului febrei sau durerii provocate de infecţia cu SARS-CoV-2, pacienţilor şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii li se recomandă să aibă în vedere toate opţiunile de tratament avute la dispoziţie, inclusiv administrarea de paracetamol şi medicamente AINS.
• Conform ghidurilor naţionale de tratament din statele membre UE, pacienţii şi profesioniştii din domeniul sănătăţii pot utiliza în continuare medicamentele AINS (de tipul ibuprofenului) conform Informaţiilor despre medicament aprobate.

Puteţi consulta în întregime lista recomandărilor EMA, preluate de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, aici.
 

Recomandările Colegiului Farmaciştilor din România privind utilizarea ibuprofenului în contextul COVID-19

• Pacienţii aflaţi în tratament cu ibuprofen sau alte medicamente AINS nu ar trebui să întrerupă tratamentul, lucru deosebit de important pentru tratarea unor boli cronice.
• Pacienţii pot utiliza medicamente cu statut OTC cum ar fi ibuprofen şi paracetamol pentru tratamentul simptomelor uşoare COVID-19, precum febra sau cefaleea.
• Pacienţii pot utiliza AINS cu statut OTC precum ibuprofen la recomandarea medicului sau farmacistului, în tratarea febrei şi durerii, fără legătură cu COVID-19, conform informaţiilor din prospectul medicamentului.

Consultaţi întregul comunicat al Colegiului Farmaciştilor din România aici.

Ce spun medicii despre folosirea ibuprofenului

Dr. Virgil Musta, medic primar boli infecţioase, Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” Timişoara:

„Nu s-a dovedit că ibuprofenul permite receptorilor pe care se fixează virusul în celulă să fie exprimaţi şi, astfel, ar favoriza această infecţie. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a dat un comunicat în care spune că nu este verificată, nu sunt dovezi ştiinţifice suficiente pentru această acţiune a ibuprofenului, motiv pentru care se poate da antiinflamatorul respectiv dacă este necesar, pentru terapia unui sindrom inflamator sau febril”.

Prof. dr. Cătălin Codreanu, medic primar reumatolog, Centrul Clinic de Boli Reumatismale „Dr. Ion Stoia” Bucureşti:

„Ibuprofenul, într-adevăr, a fost menţionat recent ca fiind un produs care, teoretic, ar putea să favorizeze infecţia cu virusul care produce COVID-19. Această atenţionare a apărut ca urmare a unor date experimentale, care sunt cunoscute de mai multă vreme şi care au arătat că acest preparat ar putea să crească la nivelul celulelor numărul unor receptori membranari care favorizează pătrunderea virusului în celule. Trebuie precizat cât mai clar că, pentru moment, nu există nicio dovadă ştiinţifică legată de faptul că aceste date experimentale se şi întâmplă în clinica umană şi că utilizarea ibuprofenului sau a altor antiinflamatoare nonsteroidiene ar putea să favorizeze infecţia cu SARS-CoV-2”.
 

Prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie:

„A fost o alertă oarecum controversată referitoare nu la ibuprofen, neapărat, ci la antiinflamatoarele nonsteroidiene. Asta a pus o serie întreagă de probleme, pentru că a determinat o parte dintre pacienţii care aveau diverse boli cronice să renunţe la această categorie de medicamente, ori acest lucru nu este normal. Chiar dacă sunt încă discuţii legate de utilitatea AINS în timpul infecţiei cu noul coronavirus, recomandarea este ca persoanele care au afecţiuni cronice tratate cu această categorie de substanţe să îşi continue tratamentul.”