Coronavirusul nu trebuie să ne îngrijoreze mai mult decât o face gripa sezonieră, a spus cercetătorul român Mihai Netea, de la Universitatea Radboud din Nijmegen, Olanda, într-o conferinţă la Ateneul Român, despre epidemia de coronavirus şi cum ne poate afecta din punct de vedere genetic.

„Suntem într-o situaţie în care omenirea se află constant de mii de ani, dacă nu de zeci de mii de ani practic, deci avem o situaţie care se întâmplă la 10, 20, 30 de ani şi care se va repeta şi în viitor. Înainte am avut gripă, gripă porcină, gripă aviară, după aceea am avut Ebola, după aceea am avut SARS şi acum avem coronavisul, COVID 2019. Deci, este o situaţie cu care ne întâlnim şi ne vom întâlni întotdeuna, trebuie să ne aşteptăm la lucrul ăsta şi nu este ceva neapărat de care să ne înspăimântăm din prima clipă”, a spus Mihai Netea, medic infecţionist şi profesor de biologie experimentală.

Fiind unul dintre cei mai importanţi cercetători din lume pe probleme de imunologie,  medicul consideră că noul coronavirus nu va duce la scenariul prin care se schimbă ADN-ul uman, aşa cum s-a întâmplat cu ciuma, de exemplu.

„Mortalitatea calculată în acest moment pentru COVID 2019 este între 1 şi 2% din populaţie. Eu, personal, cred că este chiar mai mic, pentru că mulţi oameni au deja infecţia şi nici nu ştiu că o au. Asta nu înseamnă că nu este o infecţie foarte serioasă. Dacă ne uităm la statistici, vedem că cine poate muri din noul coronavirus sunt persoanele care sunt foarte fragile, fie din cauza vârstei, fie din comorbiditate. Acelea nu fac parte din populaţiile care mai au copii în momentul acela ca să poată transforma o populaţie. Însă, aceasta este o boală la fel de gravă ca şi gripa sezonieră pe care o tratăm în fiecare an. Din păcate, sunt mii de oameni în toată lumea care mor din cauza gripei sezoniere, şi acelaşi lucru se întâmplă şi cu coronavirusul, dar nu este nici mai grav, nici mai puţin grav decât gripa, care este o infecţie serioasă, dar nu duce la o catastrofă la nivel mondial”, a mai spus Mihai Netea.

Acesta a explicat şi de ce COVID 2019 afectează mai mult persoanele în vârstă.

„Victimele sunt în special oameni care sunt fragili din punct de vedere al sănătăţii, fie din cauza vârstei foarte înaintate, fie din cauza unor comorbidităţi, le numim noi – oameni care au diabet foarte grav sau anumite boli respiratorii, aceia sunt mai susceptibili să facă formele mai grave ale bolii. O altă posibilă explicaţie este timpul de vaccinare, copiii fiind vaccinaţi în primii ani de viaţă, este mult mai aproape şi s-ar putea să fie o cross-reactivitate între perioada în care primesc vaccinurile şi acest coronavirus, şi din această cauză ei sunt încă protejaţi. Sunt încă în perioada de protecţie a vaccinurilor pe care le-au primit în primii ani de viaţă”, a mai spus medicul Netea.

Cercetătorul arată că în următoarea perioadă este foarte posibil să apară şi un vaccin pentru coronavirus.

„Sunt 12 universităţi şi companii care urmăresc ca în momentul acesta să dezvolte vaccinul, eu cred că cel puţin 2-3 vor să îl dezvolte. Asta e o mândrie pentru noi cercetătorii. Când, în istorie, am avut o infecţie care apare pentru prima dată în lume şi, în prima lună, noi ştim deja care este virusul şi am secvenţionat complet virusul şi, în primul an de după infecţie, noi avem un vaccin?”, a mai spus Netea.

Medicul arată că nu trebuie să credem în teoria conspiraţiei că acest nou virus a fost creat în laborator.

„Coronavirusul este un virus care provine de la un animal, la fel cum toate cele 80% au venit de la animale. Trebuie să fim un pic atenţi la interacţiunea cu animalele şi nu trebuie să mâncăm animale bolnave. Practic 80% din infecţiile pe care noi le avem, la un moment dat în istorie, au fost luate de la animale. Acesta este un nou exemplu şi vor fi multe exemple şi-n continuare. Acesta este un proces natural într-un fel, şi noi dăm virusuri şi infecţii animalelor, şi ele ne dau nouă”, a mai spus dr. Mihai Netea.

Medicul a explicat şi cum se schimbă ADN-ul uman în funcţie de ce se întâmplă în jur, inclusiv de la infecţiile care apar în anumite perioade.

„ADN-ul nostru se schimbă, în continuare, în funcţie de ce se întâmplă în jurul nostru. Infecţiile reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori care duc la schimbarea ADN-ului. De exemplu, în timpul perioadei medievale, când ciuma omora 30 - 40% din oameni, s-a produs o puternică influenţă asupra ADN-ului. Ce se întâmplă în timpul unui eveniment istoric critic precum o epidemie? Noi am comparat populaţiile din Europa cu populaţiile care trăiesc în Africa şi am studiat mai ales genele care sunt importante pentru anumite proteine de la suprafaţa globulelor albe din sânge. Acestea sunt foarte importante pentru apărarea imunitară împotriva infecţiilor şi sunt uşor diferite la populaţii din Europa şi din Africa. Un exemplu în acest sens este TLR 4, o proteină, un fel de antenă de la suprafaţa globulelor albe, care simte o bacterie sau un virus ce ne cauzează infecţii. Ceea ce am observat este că există variante diferite ale acestei proteine în Europa şi Africa. Astfel, TLR 4 întâlnită în Africa protejează populaţia de acolo contra malariei. În schimb, TLR 4 din Europa ne face să rezistăm mai bine în faţa septicemiei, care este foarte importantă în Europa. Astfel, bolile dintr-o anumită regiune geografică ne transformă uşor”, a explicat medicul.

Cercetătorul mai arată că istoria noastră, felul în care am migrat, infecţiile pe care le-am avut prin regiunile în care am trecut ca omenire reprezintă, de fapt, o istorie a genelor noastre şi influenţează rezistenţa noastră asupra infecţiilor.

„Este foarte bine cunoscut că populaţiile europene sunt mult mai rezistente la HIV/SIDA decât populaţiile care trăiesc în Africa. Cum am ajuns noi să fim mai rezistenţi în faţa HIV? Am ajuns aici, fiindcă aceleaşi mecanisme imunitare au fost importante şi pentru apărarea contra ciumei. Faptul că strămoşii noştri au murit din cauza ciumei şi au selectat anumite variante genetice, care ne apărau pe noi împotriva ciumei, ne ajută să ne apărăm mai bine contra HIV faţă de populaţiile africane”, a mai spus medicul.

Dr. Mihai Netea este unul dintre cei mai importanţi cercetători din lume pe probleme de imunologie. A primit cel mai important premiu de ştiinţă din Olanda, premiul Spinoza, în valoare de două milioane şi jumătate de euro pentru cercetările sale privind modul în care sistemul imunitar recunoaşte microorganismele. Este membru al Academiei Regale olandeze pentru Ştiinţe şi Arte.

Întreaga conferinţă poate fi ascultată aici: https://bit.ly/392kX5N