Din aceeași categorie
CMR, primul interesat de respectarea principiilor si normelor de etica in domeniul transplantului
În contextul semnalelor de alarmă transmise din ultima perioadă, cu privire la riscurile unei noi crize a imunoglobulinelor care ar putea-o depăşi ca intensitate pe cea din perioada 2017-2018 şi pe fondul unui deficit global, cele două asociaţii fac apel la autorităţile sanitare.
Ele solicită luarea unor măsuri imediate, care să prevină o eventuală criză a stocurilor de imunoglobuline începând din această toamnă, cu efecte negative asupra sănătăţii pacienţilor români.
„Pandemia COVID-19 a afectat grav colectarea de plasmă la nivel global – de la debutul pandemiei înregistrându-se o scădere de peste 30% a colectării plasmei umane, materia primă din care se fabrică imunoglobulina. Această situaţie are loc în condiţiile unei creşteri continue a cererii de imunoglobuline în lume, cu atât mai mult cu cât, odată cu debutul pandemiei, în multe ţări ea a fost inclusă în schema de tratament pentru COVID-19”, se arată în memoriu.
Tratamentele cu derivate din plasmă sunt folosite atât în tratamentul pacienţilor cu imunodeficienţe primare şi afecţiuni autoimune, cât şi în cazul unor condiţii critice precum arsuri grave, leucemie şi HIV pediatric, hepatite. Sunt utilizate şi în tratamentul cancerului sau pentru tratarea unor imunodeficienţe secundare.
„Drept urmare, este absolut necesar ca sa putem asigura tratamentul cu imunoglubuline pentru toţi aceşti pacienţi”, mai arată Rozalina Lăpădatu şi Otilia Stanga, reprezentantele celor două asociaţii.
Recent, şi în România a fost aprobată lista medicamentelor esenţiale, care include categoria imunoglobulinelor - însă ţara noastră se confruntă cu probleme sistemice, de la lipsa centralizării necesarului de medicamente derivate din plasmă pentru pacienţi, la lipsa spaţiilor de depozitare şi a infrastructurii de valorificare, se mai arată în document.
„România nu dispune de posibilitatea de a fracţiona plasma, cu toate că, la finalul anului 2019 Comisia Naţională pentru Strategie şi Prognoză a publicat un studiu de fundamentare pentru construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem. Nici în 2021 România nu are centre de colectare a plasmei pentru fracţionare, însă consumă anual produse derivate echivalentul a 200.000 litri de plasmă, care provin exclusiv din import. Aceste aspecte generează vulnerabilităţi şi riscuri care, în final, se răsfrâng asupra pacienţilor”, se subliniază în memoriu.
Al patrulea val pandemic ar putea genera o nouă scădere a donării de plasmă. În acest context, România riscă să nu mai poată asigura necesarul de tratament şi să achiziţioneze cantităţi insuficiente pentru bolnavi.
„Acest lucru este alimentat şi de faptul că prin politica de preţuri, România aplică pentru imunoglobuline media celor mai mici trei preţuri din Uniunea Europeană, fapt care descurajează livrările”, se mai arată în memoriu.
Ministrul Sănătăţii s-a întâlnit cu reprezentanţii mai multor asociaţii de pacienţi
Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila s-a întâlnit cu reprezentanţi ai mai multor asociaţii de pacienţi care au solicitat intervenţia Ministerului Sănătăţii pentru asigurarea fondurilor necesare CNAS în vederea decontării me...
Bolnavii cronici protestează faţă de închiderea spitalelor
Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC) este revoltată de faptul că autorităţile au decis să blocheze internarea pacienţilor cronici. Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA s...