Din aceeași categorie

Comunicate de presă

CMR, primul interesat de respectarea principiilor si normelor de etica in domeniul transplantului

Comunicate de presă

Sanofi si Boehringer Ingelheim confirma finalizarea procesului privind schimbul de active

Comunicate de presă

ARPIM despre scaderea pretului la medicamente: “Vor disparea aproximativ 123 de produse”

În 2021, timpul de aşteptare a crescut la o medie de peste 899 de zile, faţă de 883 de zile în 2020, se precizează într-un comunicat.

Inegalităţile în ceea ce priveşte timpul care le e necesar pacienţilor pentru a avea acces la medicamente noi în diferite state membre ale UE sunt în creştere, mai arată studiul.

Cea mai cuprinzătoare ediţie de până acum a sondajului anual WAIT arată că timpul mediu până la rambursare, pentru tratamente novatoare în ţările UE şi din Spaţiul Economic European (SEE), continuă să fie de aproximativ 511 zile.

Pacienţii din Germania aşteaptă în jur de 133 de zile pentru a avea acces la medicamente noi, în timp ce pacienţii din România sunt nevoiţi să suporte o aşteptare de peste 899 de zile, situându-se din nou pe ultimul loc în clasament.

Raportul subliniază inechităţile de acces la medicamentele novatoare. Există în continuare diferenţe semnificative între ţări, în ceea ce priveşte numărul de medicamente noi care sunt disponibile la un moment dat şi, de obicei, pacienţii din Europa Centrală şi de Est şi din statele membre mai mici aşteaptă cel mai mult pentru a avea acces la noi tratamente.

Referindu-se la raport, directorul general al EFPIA, Nathalie Moll, a declarat: „Pentru pacienţi şi pentru sistemele de sănătate, situaţia este de nesuportat. După ani de cercetare şi dezvoltare în domenii cu nevoi neacoperite, companiile dezvoltatoare doresc ca medicamentele să ajungă la pacienţi cât mai repede posibil. Credem că este timpul pentru schimbare”.

În ultimii doi ani, EFPIA a documentat cauzele inegalităţilor de acces, constatând că există 10 factori inter-relaţionaţi care explică indisponibilitatea unor medicamente şi întârzierea de acces la ele. O analiză realizată de compania Charles River Associates concluzionează că barierele şi întârzierile sunt înrădăcinate în sistemele şi procesele locale de acces la medicamente şi identifică impactul acestora asupra procesului decizional comercial.

„EFPIA consideră că un acces mai rapid şi mai echitabil în întreaga Europă este un obiectiv realizabil. Este nevoie de o înţelegere comună a barierelor şi a întârzierilor, precum şi de angajamente concrete din partea industriei, a UE şi a statelor membre pentru a facilita schimbarea în ceea ce priveşte parteneriatul”, se arată în comunicat.

Săptămâna viitoare, EFPIA va publica şi propuneri concrete, pentru a reduce inegalităţile şi a explora noi modele de acces, ca bază de discuţii cu autorităţile de reglementare din domeniul sănătăţii, pentru ca preţurile medicamentelor să reflecte mai bine atât valoarea pe care o oferă pacienţilor şi societăţii, cât şi condiţiile economice din fiecare ţară.

„Motivele pentru care pacienţii aşteaptă mai mult pentru a avea acces la noi medicamente în diferite ţări europene sunt multifactoriale, de aceea credem că numai lucrând împreună putem oferi pacienţilor un acces mai rapid şi mai echitabil în toată Europa”, se subliniază în document.

Concluziile studiului pentru România sunt următoarele:

• Din 160 de medicamente novatoare aprobate de Agenţia Europeană pentru Medicamente în perioada 2017-2020, doar 38 (unul din 4) au fost introduse pe lista celor compensate şi gratuite, până la 1 ianuarie 2022. Germania a introdus la compensare 147 de medicamente, Italia 127, Slovenia 78, Bulgaria 49, iar Ungaria 65. Rata de disponibilitate a medicamentelor de ultimă generaţie pentru pacienţii români, în sistem de compensare, este de doar 24%.
• Potrivit studiului, timpul de la aprobarea de punere pe piaţă dată de Agenţia Europeană pentru Medicamente până la accesul unui nou medicament pe piaţa din România în sistem de compensare este de aproximativ 30 de luni (899 zile), în creştere faţă de raportul anterior (883 de zile), în timp ce alţi europeni au acces imediat sau în câteva luni (Germania 133 de zile, Italia 429, Bulgaria 764).
• Principalele cauze ale întârzierilor sunt timpul de aşteptare până la depunerea dosarului de rambursare (aşteptarea ca alte ţări să decidă rambursarea), procesul fără termene clare al elaborării şi publicării Listei medicamentelor rambursate şi al protocoalelor terapeutice, un sistem de evaluare a medicamentelor care nu valorizează inovaţia şi resurse umane subdimensionate în departamentul responsabil din cadrul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), care fac faţă cu greu şi cu mult efort dosarelor depuse de companiile farmaceutice.

„Sistemul de acces din România este în continuare lipsit de predictibilitate. Compensarea medicamentelor noi depinde în continuare de o serie de paşi birocratici, dar şi de voinţa politică. Respectarea termenelor legale şi îmbunătăţirea cadrului legislativ actual prin introducere de termene clare pentru aprobarea listelor de molecule compensate ar fi paşi simpli dar eficienţi pentru rezolvarea situaţiei”, se mai arată în comunicat.