Prof. univ. dr. Romulus Timar a fost desemnat viitorul președinte al Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM) la sfârșitul lunii mai. Pe lângă activitatea medicală de 35 de ani, prof. dr. Timar este decanul Facultăţii de Medicină a UMF „Victor Babeș” Timişoara începând cu 2016. Povestim cu dumnealui despre planurile pe care le are pentru viitorul mandat de președinte al SRDNBM, care va începe în primăvara anului 2018.

MedicHub: Sunteți viitorul președinte al SRDNBM. În ce moment al vieții dvs. vă găsește această veste?

Prof. dr. Romulus Timar: Alegerea în funcția de președinte al SRDNBM, prin votul care mi-a fost acordat de către colegii membri ai Societății, vine ca o recunoaștere a activității mele desfășurată în aria terapeutică a Diabetului Zaharat, activitate căreia i-am dedicat o parte importantă a vieții mele. Sper ca în timpul mandatului meu de Președinte al Societății să reușesc să duc la bun sfârșit planurile pe care le-am prezentat odată cu depunerea candidaturii, realizările dedicându-le în totalitate celor care mi-au acordat încrederea lor pentru investirea în această funcție.

MedicHub: Ce v-a determinat să alegeți profesia de medic și specializarea diabet și boli metabolice?

Prof. dr. Romulus Timar: Alegerea atât a profesiei de medic cât și a specialității de diabet și boli de nutriție au fost sprijinite pe trei principale coloane: caracterul umanist al profesiunii de medic, modelul oferit de către profesorii și antecesorii mei prin virtuțile de care au dat dovadă în practicarea artei medicinei și, nu în ultimul rând, convingerea că pot ajuta, aducând o rază de lumină în lupta cu o boală cu potențial devastator pentru cel care suferă de ea, dar care, pe de altă parte, are un prognostic bun în condițiile unui management corespunzător.

MedicHub: Ce v-aţi propus să realizaţi în viitorul mandat de preşedinte al SRDNBM?

Prof. dr. Romulus Timar: Viitorul mandat începe practic din primăvara anului 2018. Direcțiile de acțiune pe care mi le-am propus vizează trei domenii principale: creșterea calității îngrijirii pacientului cu Diabet Zaharat și prevenția afecțiunii, dezvoltarea activității științifice sprijinite de către SRDNBM precum și implementarea unor activități de diseminare a educației medicale specifice Diabetului Zaharat pacienților care suferă de această afecțiune. În vederea creșterii calității îngrijirii pacientului cu Diabet Zaharat, un rol aparte, specific într-o oarecare măsură sistemului de îngrijire al sănătății din țara noastră, este reprezentat de sublinierea importanței menținerii independenței specialității de Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice – particularitățile existente făcând astfel imperios necesară acordarea asistenței medicale acestor pacienți într-o maniera individuală în raport cu alte specialități. Referitor la activitatea științifică specifică specialității noastre, ne propunem să lansăm o serie de competiții de programe de cercetare finanțate prin intermediul SRDNBM care să vizeze aria terapeutică a specialității noastre; desigur alături de susținerea și dezvoltarea perpetuă a activităților deja existente la nivelul Societății: congresul anual, cursurile periodice (la care sunt invitați atât medici diabetologi, dar și din specialități conexe: medicina familiei, cardiologie, nefrologie, oftalmologie, neurologie – exemplele putând continua – sau Jurnalul Român de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice. O altă arie de intervenție vizată în următorul mandat este dezvoltarea unei campanii de educație terapeutică specifică pacientului cu Diabet Zaharat. Știm cu toții că și în cazul Diabetului Zaharat, ca de altfel în cazul multor afecțiuni cronice, în cadrul managementului global al afecțiunii o deosebită importanță îi revine auto-îngrijirii bolii de către pacient la domiciliu: în timpul consultației medicul îi transmite cunoștințele medicale precum și trasează direcțiile terapeutice de urmat rămânând ca aplicarea zilnică a acestora să revină în sarcina pacientului. Devine, astfel, evident că în lipsa unei educații terapeutice corespunzătoare, rezultatele implementării acestor măsuri de management terapeutic ar putea fi de multe ori îmbunătățite. În acest scop, îmi propun ca la nivelul SRDNBM să demarăm o serie de campanii la nivel național de informare și educare a pacientului cu Diabet Zaharat. Nu în ultimul rând, îmi propun ca prin acțiunile și campaniile demarate să reușim întărirea poziției și recunoașterii pe care o are SRDNBM la nivelul forurilor științifice internaționale precum și la nivelul forurilor decizionale naționale și europene.

MedicHub:  Ce părere aveți despre modul în care pacienții de diabet sunt îngrijiți și tratați în România? Ce s-ar putea îmbunătății în acest domeniu?

Prof. dr. Romulus Timar: Din punct de vedere al accesului la medicația antidiabetică, România are un statut privilegiat: avem acces la medicație antidiabetică 100% gratuit, din toate clasele terapeutice existente în acest moment inclusiv insuline de ultimă generație (analogi de insulină) sau clase de medicație ce vizează tratamentul DZ tip 2 considerate inovatoare (inhibitori ai DPP-4, agoniști de receptori ai GLP-1 sau inhibitori SGLT2) care în acest moment pot fi prescrise de către medicul diabetolog (desigur, în conformitate cu protocoalele terapeutice întocmite de către CNAS împreună cu Ministerul Sănătății) direct pe rețeta pacientului, fără complicații birocratice deosebite; lucru care, în cele mai multe state din arealul geografic al Europei Centrale și de Sud-Est nu este posibil. Dintre posibilele îmbunătățiri pe care le-am identificat consider că cel mai important impact l-ar avea asigurarea accesului gratuit la o automonitorizare intensivă a valorilor glicemice (făcând aici referire în special la pacienții cu DZ tip 1), fie prin creșterea numărului de teste glicemice oferite pacienților, fie prin asigurarea unui acces susținut la sisteme de monitorizare continuă a glicemiei.

MedicHub:  Ce notă de la 1 la 10 aţi da funcţionării sistemului medical din România în prezent? Și de ce?

Prof. dr. Romulus Timar:  Cu siguranță un punctaj mai mare decât în urmă cu 5-10 ani si cu speranță un punctaj mai mic decât cel ce va fi obținut peste 5-10 ani...

MedicHub: România este pe locul doi în Europa ca număr de pacienți diabetici. Care credeți că sunt factorii care contribuie la declanșarea diabetului la români?

Prof. dr. Romulus Timar: Incidența bolilor cronice în general, a diabetului si bolilor metabolice în special, este invers proporțională cu nivelul social și economic. Cu atât mai mult este de subliniat efortul corpului medical romanesc în a depista și trata această „epidemie” de boli cronice la care asistăm azi, în condițiile în care trăim suficient de mult ca să ne expunem riscului de a dezvolta aceste afecțiuni.

MedicHub: Cât de mare este rolul pe care îl joacă nutriția în prevenirea, dar și ameliorarea, diabetului? Cum anume să ne hrănim ca să ne menținem sănătatea?

Prof. dr. Romulus Timar: În zilele noastre, sintagma ”Ești ceea ce mănânci” este cât se poate de actuală, nu doar în ceea ce-l privește pe pacientul cu DZ, ci și la un nivel general pentru întreaga populație. O alimentație sănătoasă, de calitate, este cu atât mai importantă în cazul pacienților cu DZ. Este cunoscut că unul din factorii principali care pot duce direct sau indirect (mediat, spre exemplu, de prezența obezității) este o alimentație nesănătoasă. Ca și în cazul altor situații, medicale dar nu numai, atunci când apare o problemă e firesc să încercăm să-i identificăm cauza urmând a acționa cât de aproape se poate în raport cu factorul ce-i stă la baza genezei sale: așadar, una dintre intervențiile firești și, de altfel, cât se poate de importante în DZ este intervenția prin optimizarea stilului de viață, optimizare care are drept una din componentele esențiale intervenția pe plan dietetico-nutrițional.

MedicHub : Cât de importantă este comunicarea dintre medicul de familie și medicul specialist în prevenția și tratarea diabetului?

Prof. dr. Romulus Timar: Comunicarea dintre medicul de familie și medicul specialist diabetolog are un rol crucial atât în ceea ce privește managementul, cât și prevenția și depistarea precoce a Diabetului Zaharat. Această colaborare interdisciplinară este singura posibilitate de a asigura o intervenție coerentă și sustenabilă în favoarea pacientului nostru comun. Aș dori să menționez că în momentul de față, atât în ceea ce privește județul Timiș, județ în care îmi desfășor activitatea, dar și din informațiile pe care le primesc de la colegi din țară, într-o majoritate covârșitoare de cazuri colaborarea dintre medicii din cele două specialități (medicină de familie și DZNBM) este una foarte bună.

Referitor la particularitățile acestei colaborări, subliniez două aspecte:

1. În varianta actuală de organizare a sistemului medical din România, medicii de familie au un rol definitoriu atât în ceea ce privește diseminarea cunoștințelor necesare prevenției diabetului, precum și un rol activ în depistarea precoce a unui eventual caz nou de DZ aplicând în cabinet metode facile și pro-active de screening populațional (de exemplu, efectuarea de rutină a unei glicemii a jeun sau recomandarea efectuării periodice a unei HbA1c la pacienții din grupe cu risc crescut de DZ). Cu toții știm că o depistare cât mai precoce a acestor tulburări de metabolism se asociază cu un prognostic ulterior mult îmbunătățit al afecțiunii, precum și cu posibilitatea adoptării unor măsuri de management ale bolii mai facile, cu o aderență a pacientului mai bună și cu o rată de succes terapeutic mai crescută.
2. O a doua particularitate a colaborării între cele două specialități este dată de faptul că în scenariul actual, în cazul pacienților stabili din punct de vedere al măsurilor terapeutice ce vizează diabetul, există posibilitatea ca, la recomandarea medicului diabetolog, aceștia să revină la control la un interval de 6 luni de zile, perioadă în care există posibilitatea ca medicul de familie să elibereze o prescripție intermediară (după 3 luni de la control) odată cu prescrierea medicației non-diabetice asociate. Devine evident că în această situație, colaborarea dintre cele două specialități are o deosebită importanță din cel puțin două puncte de vedere: 
   • Continuarea terapiei inițiate de medicul diabetolog.
   • Poate cel mai important aspect - identificarea unor posibile schimbări ale stării de sănătate a pacientului survenită de la ultima consultație a diabetologului, ce ar putea duce la necesitatea schimbării conduitei terapeutice cu privire la managementului diabetului și astfel la modificarea în dinamică a planului de monitorizare al pacientului.

Cred că prin prisma acestor argumente, mai înainte enunțate, devine evident că un succes terapeutic nu poate fi obținut în lipsa unei colaborări reușite între medicul diabetolog și medicul de familie, dar nu numai. Nu trebuie să pierdem din vedere că, cel mai adesea, pacientul cu DZ este un pacient complex, care prezintă patologii din diverse specialități (exemplificând, fără a avea pretenția de a fi exhaustivi: nefrologia, cardiologia, neurologia sau chirurgia vasculară), așadar, înspre binele pacientului nostru o colaborare fructuoasă cu toți acești colegi devine imperios necesară.

MedicHub: Ce sfaturi le-ați da medicilor diabetologi?

Prof. dr. Romulus Timar: Să studieze și să se dedice oferirii unei asistențe medicale de cel mai înalt nivel.

Să cerceteze si să nu ezite în a disemina rezultatele muncii lor de cercetare.

Să fie exemple de comportament în comunitățile în care trăiesc.

MedicHub: Sunteți decanul Facultăţii de Medicină a UMF Timişoara. Din perspectiva dvs, cum arată viitorul lumii medicale românești?

Prof. dr. Romulus Timar: Sunt o persoană care crede cu tărie în valorile școlii românești, așadar viitorul lumii medicale îl văd într-o lumină pozitivă. În același timp, cred cu tărie că în ceea ce privește învățământul medical românesc și viitorul lumii medicale trebuie acționat cu fermitate în vederea adaptării la specificul nostru a noilor cerințe educaționale europene precum și în vederea valorificării resurselor umane: student, medic, doctorand și, nu în ultimul rând, cadru didactic.

MedicHub: Aveți un motto după care vă ghidați în carieră? Dar în viață?

Prof. dr. Romulus Timar: Poți eșua în două moduri:

1. Să nu îți atingi ținta propusă
2. Să îți atingi ținta propusă, dar care, din păcate, este insignifiantă

Obiectivul meu în carieră și în viață este să previn ca cei din jurul meu să eșueze în cel de-al doilea mod...