Ziua de Conştientizare a Migrenei - Migraine Awareness Day 2023 - este marcată anual, la nivel european, pe 12 septembrie. Anul acesta, Asociaţia CREDU, în parteneriat cu Headache Society România, atrage atenţia asupra acestei afecţiuni neurologice subdiagnosticate şi subtratate în ţara noastră, cu un impact profund la nivel personal şi social.

Migrena este o afecţiune neurologică complexă, identificată la nivel mondial ca principala cauză a anilor trăiţi cu dizabilitate la persoanele sub 50 de ani, principala cauză de dizabilitate la tinerele femeile şi a doua cauză de dizabilitate în lume. Se estimează că 2,3 milioane de români adulţi trăiesc cu migrene de severitate diferită (1 din 7 persoane). Migrena începe adesea la pubertate şi afectează mai ales adulţii în anii lor productivi, dar poate fi prezentă şi la copii şi persoane vârstnice, se arată într-un comunicat.

„Migrena este o afecţiune dizabilitantă. Oamenii cu migrenă din ţara noastră caută ani de zile un răspuns la durerea lor, ani de zile pentru a avea acces la un diagnostic şi specialişti, ani de zile lipsiţi de a-şi trăi viaţa din plin. Dar cercetarea creierului a adus în ultimii ani clase noi de tratamente, unele dintre ele deja disponibile şi în România (...). Nu există un remediu pentru migrenă, dar severitatea unui atac poate fi redusă şi se pot lua măsuri pentru a preveni apariţia durerilor de cap, iar persoanele care suferă de migrenă trebuie să ştie acest lucru”, a declarat Oana Voicu, preşedinte Asociaţia Credu.

„Septembrie este o lună importantă pentru susţinerea migrenei! Anul acesta am realizat numeroase traininguri pentru neurologi şi medici de familie, am abordat subiectul în discuţiile cu factorii de decizie politică şi profesioniştii din domeniul sănătăţii, însă drumul pentru a depăşi barierele în calea accesului la un diagnostic şi tratament corect al migrenei nu este scurt”, a spus dr. Adina Roceanu, preşedinte Headache Society şi medic primar neurolog specializat în migrenă la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

„Am militat de-a lungul anilor la nivel naţional ca migrena să fie recunoscută şi considerată în percepţia generală drept o afecţiune neurologică. Până nu demult, şi nu de puţine ori, a fost considerată de familie si societate «un moft», dar migrena are impact substanţial în calitatea vieţii pacienţilor”, a precizat dr. Florina Antochi, medic primar neurolog, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

„Diagnosticul de migrenă cronică pare uşor la o primă citire, dar îţi schimbă viaţa aproape complet”, a povestit Daliana Bogioagă, 31 de ani, psiholog clinician şi psihoterapeut în formare, pacient cu migrenă. „Simţi durere severă, izolare, disperare, depresie, anxietate, lipsă de speranţă şi tot ce mai vine la pachet cu o astfel de afecţiune dizabilitantă. Kitul de supravieţuire a făcut parte de multe ori din viaţa mea. Clarificarea diagnosticului a durat 10 ani, a fost nevoie să trec prin diverse stadii, diagnostice, teste şi medici, iar după automonitorizare am înţeles cu ce mă confrunt şi să învăţ ce se poate gestiona. Familia a învăţat odată cu mine despre existenţa acestei boli şi despre manifestările şi impactului ei. Pot vedea neputinţa, neliniştea şi suferinţa cu care se confruntă şi ei de fiecare dată. La primele crize au apărut goluri în viaţa de zi cu zi, la nivel social, care nu sunt uşor de dus la o vârstă tânără. Din perspectiva jobului, consider că tocmai această boală îmi oferă posibilitatea de a fi mult mai empatică şi mai sensibilă la ceea ce se întâmplă în viaţa clienţilor mei, dându-mi încredere că sunt un psiholog mult mai bun”.

Gestionarea migrenei presupune în primul rând evitarea factorilor care favorizează apariţia atacurilor. Factorii declanşatori pot fi alimentaţia sau mesele neregulate, oboseala, lipsa de somn, infecţiile intercurente, stresul, anumite contraceptive orale, dereglările hormonale, anumite forme de mişcare, schimbări meteorologice etc. Nu există un remediu pentru migrenă, dar severitatea unui atac poate fi redusă şi se pot lua măsuri pentru a preveni apariţia durerilor de cap.

Tratamentul acut implică medicamente nespecifice (antiinflamatoare nesteroidiene şi antiemetice) sau medicamente specifice antimigrenoase – concepute pentru aceasta afectiune şi eliberate pe bază de prescripţie medicală, ca triptanii sau, mai nou, ditanii şi gepanţii.