Dragi colegi,
Vă întâmpinăm cu al doilea număr din acest an al revistei Alergologia, chiar după încheierea congresului naţional al societăţii noastre, precum şi a Congresului EAACI 2023.
Vă propunem, din nou, articole interesante şi bine documentate, care sperăm să vă fie utile în practica clinică, şi vă prezentăm rezumatele acceptate la Congresul Naţional de Alergologie şi Imunologie Clinică din acest an.
Acest număr debutează cu două articole cuprinse în „Rubrica specialistului”. Primul articol, realizat de dr. Ancuţa-Mădălina Nedelcu şi colaboratorii, prezintă o abordare exhaustivă a alergiei la peşte, evidenţiind în special rolul esenţial al diagnosticului molecular, care aduce un beneficiu major în vederea unui management mai precis al acestei afecţiuni. Al doilea articol din această rubrică, elaborat de prof. dr. Roxana Bumbăcea şi colaboratorii, prezintă actualităţi privind potenţiali markeri de răspuns la tratamentul cu omalizumab în urticaria cronică spontană.
În continuare, puteţi regăsi informaţii utile în ceea ce priveşte selecţia haptenelor din produsele pentru testarea patch cu alergene de contact, care reprezintă standardul de aur în diagnosticul dermatitei de contact alergice. Această lucrare este elaborată de dr. Sandra‑Cristina Munthiu şi conf. dr. Elena‑Camelia Berghea.
Următorul articol atrage atenţia asupra unor noi ţinte terapeutice în imunologia aparatului respirator – chitina şi chitinazele. În această lucrare, elaborată de dr. Nicolae Demenciuc şi colaboratorii, se aduc în discuţie mecanismele imunologice care stau la baza interacţiunii dintre chitină şi aparatul respirator, rolul chitinei şi al chitinazelor în patologia pulmonară şi ultimele informaţii privind inhibitorii de chitinaze.
Rubrica de „Referate generale” se încheie cu un articol realizat de drd. biol. Maria-Roxana Buzan şi colaboratorii, în care se prezintă rolul profilinelor în alergii, acestea ridicând probleme importante în diagnosticul alergiilor, din cauza reactivităţii încrucişate.
Încheiem acest număr cu rezumatele lucrărilor acceptate la Congresul Naţional de Alergologie şi Imunologie Clinică, care s-a desfăşurat la Bucureşti, în perioada 4–6 mai 2023. Aceste rezumate abordează atât aspecte clinice, cât şi de cercetare alergologică, dovedind varietatea şi interdisciplinaritatea subiectelor care au fost abordate în această conferinţă. Tema acestui congres a fost „Alergomica – extinderea frontierelor cunoaşterii”, promovând cele mai recente studii şi practici în managementul afecţiunilor alergice, pentru a dezvolta metode eficiente de prevenţie şi tratament. Congresul s-a deschis oficial pe 4 mai, în prezenţa acad. dr. Mircea Beuran, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale din România. Domnia sa le-a adresat un cuvânt de deschidere participanţilor congresului şi a acceptat Diploma de Excelenţă a SRAIC, conferită pentru contribuţia la promovarea cercetării ştiinţifice medicale româneşti. SRAIC le-a acordat diplome de excelenţă pentru întreaga activitate şi colegilor din conducerea EAACI. De asemenea, pentru prima dată în istoria SRAIC, i s-a acordat titlul de Preşedinte de Onoare prof. dr. Ioana Agache, de la Universitatea Transilvania din Braşov, în semn de recunoaştere a contribuţiei domniei sale în domeniul alergologiei şi imunologiei şi la creşterea vizibilităţii internaţionale a SRAIC.
La Congresul EAACI, care s-a desfăşurat în perioada 9–11 iunie 2023 la Hamburg, Germania, s-a prezentat noua viziune asupra clasificării bolilor alergice, care va marca începutul unei regândiri în diagnosticul şi tratamentul acestora, din perspectiva medicinei de precizie. Prof. dr. Ioana Agache, Chair EAACI Research and Outreach Committee, a propus o nouă clasificare a mecanismelor patogenetice ale bolilor alergice, în care reacţiile de hipersensibilitate sunt clasificate în reacţii de hipersensibilitate mediate imunologic prin anticorpi (tipurile I, II şi III), reacţii de hipersensibilitate mediate imunologic celular (tipurile IVa, IVb şi IVc – corespunzând profilului imunologic de tip T1, T2 şi T3) şi reacţii de hipersensibilitate mediate de ţesut (tipul V – defect al barierei epiteliale şi modificarea fenotipului celulelor rezidente, tipul VI – activare celulară directă ca răspuns la substanţe chimice şi tipul VII – disreglare imunologică mediată metabolic).
Dezvoltarea accelerată a instrumentelor medicinei de precizie (profilarea biochimică de tip „high throughput” la nivel proteic, metabolic şi transcripţional, diagnosticul molecular, editarea genetică şi epigenetică, imagistica, nanotehnologiile) a permis în ultima decadă înţelegerea aprofundată a mecanismelor implicate în bolile alergice – denumite endotip – care permit abordarea stratificată, bazată pe evaluarea posibilităţii de răspuns la intervenţia terapeutică – teratip. Este astfel necesară revizuirea taxonomiei şi nomenclaturii bolilor alergice, care să reflecte acest nou concept de management al bolilor alergice.
Articolul în care se prezintă pe larg această nouă abordare a mecanismelor bolilor alergice, al cărui prim autor este prof. dr. Ioana Agache, va fi publicat în curând în revista Allergy şi pe site-ul EAACI.
Vă dorim lectură plăcută şi ne bucurăm să vă fim alături, oriunde v-aţi găsi, la plajă, la munte sau la cafenea.
Conflict de interese: niciunul declarat
Suport financiar: niciunul declarat
Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.
