EDITORIAL

Dragi colegi,

Carmen Panaitescu, Laura Haidar

31 Mai 2023

Dragi colegi,

Vă întâmpinăm cu al doilea număr din acest an al revistei Alergologia, chiar după încheierea congresului naţional al societăţii noastre, precum şi a Congresului EAACI 2023.

Vă propunem, din nou, articole interesante şi bine documentate, care sperăm să vă fie utile în practica clinică, şi vă prezentăm rezumatele acceptate la Congresul Naţional de Alergologie şi Imunologie Clinică din acest an.

Acest număr debutează cu două articole cuprinse în „Rubrica specialistului”. Primul articol, realizat de dr. Ancuţa-Mădălina Nedelcu şi colaboratorii, prezintă o abordare exhaustivă a alergiei la peşte, evidenţiind în special rolul esenţial al diagnosticului molecular, care aduce un beneficiu major în vederea unui management mai precis al acestei afecţiuni. Al doilea articol din această rubrică, elaborat de prof. dr. Roxana Bumbăcea şi colaboratorii, prezintă actualităţi privind potenţiali markeri de răspuns la tratamentul cu omalizumab în urticaria cronică spontană.

În continuare, puteţi regăsi informaţii utile în ceea ce priveşte selecţia haptenelor din produsele pentru testarea patch cu alergene de contact, care reprezintă standardul de aur în diagnosticul dermatitei de contact alergice. Această lucrare este elaborată de dr. Sandra‑Cristina Munthiu şi conf. dr. Elena‑Camelia Berghea.

Următorul articol atrage atenţia asupra unor noi ţinte terapeutice în imunologia aparatului respirator – chitina şi chitinazele. În această lucrare, elaborată de dr. Nicolae Demenciuc şi colaboratorii, se aduc în discuţie mecanismele imunologice care stau la baza interacţiunii dintre chitină şi aparatul respirator, rolul chitinei şi al chitinazelor în patologia pulmonară şi ultimele informaţii privind inhibitorii de chitinaze.

Rubrica de „Referate generale” se încheie cu un articol realizat de drd. biol. Maria-Roxana Buzan şi colaboratorii, în care se prezintă rolul profilinelor în alergii, acestea ridicând probleme importante în diagnosticul alergiilor, din cauza reactivităţii încrucişate.

Încheiem acest număr cu rezumatele lucrărilor acceptate la Congresul Naţional de Alergologie şi Imunologie Clinică, care s-a desfăşurat la Bucureşti, în perioada 4–6 mai 2023. Aceste rezumate abordează atât aspecte clinice, cât şi de cercetare alergologică, dovedind varietatea şi interdisciplinaritatea subiectelor care au fost abordate în această conferinţă. Tema acestui congres a fost  „Alergo­mica – extinderea frontierelor cunoaşterii”, promovând cele mai recente studii şi practici în managementul afecţiunilor alergice, pentru a dezvolta metode eficiente de prevenţie şi tratament. Congresul s-a deschis oficial pe 4 mai, în prezenţa acad. dr. Mircea Beuran, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale din România. Domnia sa le-a adresat un cuvânt de deschidere participanţilor congresului şi a acceptat Diploma de Excelenţă a SRAIC, conferită pentru contribuţia la promovarea cercetării ştiinţifice medicale româneşti. SRAIC le-a acordat diplome de excelenţă pentru întreaga activitate şi colegilor din conducerea EAACI. De asemenea, pentru prima dată în istoria SRAIC, i s-a acordat titlul de Preşedinte de Onoare prof. dr. Ioana Agache, de la Universitatea Transilvania din Braşov, în semn de recunoaştere a contribuţiei domniei sale în domeniul alergologiei şi imunologiei şi la creşterea vizibilităţii internaţionale a SRAIC.

La Congresul EAACI, care s-a desfăşurat în perioada 9–11 iunie 2023 la Hamburg, Germania, s-a prezentat noua viziune asupra clasificării bolilor alergice, care va marca începutul unei regândiri în diagnosticul şi tratamentul acestora, din perspectiva medicinei de precizie. Prof. dr. Ioana Agache, Chair EAACI Research and Outreach Committee, a propus o nouă clasificare a mecanismelor patogenetice ale bolilor alergice, în care reacţiile de hipersensibilitate sunt clasificate în reacţii de hipersensibilitate mediate imunologic prin anticorpi (tipurile I, II şi III), reacţii de hipersensibilitate mediate imunologic celular (tipurile IVa, IVb şi IVc – corespunzând profilului imunologic de tip T1, T2 şi T3) şi reacţii de hipersensibilitate mediate de ţesut (tipul V – defect al barierei epiteliale şi modificarea fenotipului celulelor rezidente, tipul VI – activare celulară directă ca răspuns la substanţe chimice şi tipul VII – disreglare imunologică mediată metabolic).

Dezvoltarea accelerată a instrumentelor medicinei de precizie (profilarea biochimică de tip „high throughput” la nivel proteic, metabolic şi transcripţional, diagnosticul molecular, editarea genetică şi epigenetică, imagistica, nanotehnologiile) a permis în ultima decadă înţelegerea aprofundată a mecanismelor implicate în bolile alergice – denumite endotip – care permit abordarea stratificată, bazată pe evaluarea posibilităţii de răspuns la intervenţia terapeutică – teratip. Este astfel necesară revizuirea taxonomiei şi nomenclaturii bolilor alergice, care să reflecte acest nou concept de management al bolilor alergice.

Articolul în care se prezintă pe larg această nouă abordare a mecanismelor bolilor alergice, al cărui prim autor este prof. dr. Ioana Agache, va fi publicat în curând în revista Allergy şi pe site-ul EAACI.

Vă dorim lectură plăcută şi ne bucurăm să vă fim alături, oriunde v-aţi găsi, la plajă, la munte sau la cafenea. 

 

Conflict de interese: niciunul declarat

Suport financiar: niciunul declarat

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.
sigla CC-BY

Articole din ediția curentă

REZUMATE

REZUMATE

Comitetul Ştiinţific al Conferinţei Naţionale SRAIC 2023...
REFERATE GENERALE

Relevanţa clinică a profilinelor în bolile alergice

Maria Roxana Buzan, Manuela Grijincu, Lauriana-Eunice Zbîrcea, Laura Haidar, Tudor Paul Tamaş, Monica Cotarcă, Carmen Panaitescu
Profilinele sunt proteine care leagă actina, având rol în organizarea citoscheletului. Acestea sunt prezente în citoplasma tuturor celulelor eucariote, atât din surse animale, cât şi din plante. Cu to...
REFERATE GENERALE

Chitina şi chitinazele – o nouă ţintă terapeutică în imunologia aparatului respirator

Nicolae Demenciuc, Paul Grama, Corina Ureche
Chitina este al doilea cel mai răspândit biopolimer pe glob, după celuloză. Acest polizaharid a fost pentru prima dată descoperit de Benecke în 1905, în urma izolării Bacillus chitinivorous(1). Chitina este un component ...
Articole din edițiile anterioare

RUBRICA SPECIALISTULUI

Biomarkerii în dermatita atopică – de la eterogenitate la medicina de precizie

Cristina Uța, Laura Haidar, Camelia‑Felicia Bănărescu, Sandra‑Iulia Moldovan, Carmen Panaitescu
Dermatita atopică (DA) reprezintă cea mai frecventă formă de inflamație cronică a pielii, cu variante clinice diverse. Din punct de vedere istoric, diverse fenotipuri de DA au fost grupate fără a se l...
REFERATE GENERALE

Impactul schimbărilor climatice asupra bolilor alergice

Maria-Roxana Buzan, Manuela Grijincu, Lauriana-Eunice Zbîrcea, Laura Haidar, Tudor-Paul Tamaș, Carmen Pitic, Virgil Păunescu, Carmen Panaitescu
Schimbările climatice au un impact puternic asupra sănătății umane, influențând semnificativ incidența și severitatea bolilor alergice. ...
REFERATE GENERALE

GINA 2025 în oglindă cu 2024 – noi paradigme terapeutice și alinierea cu recomandările EAACI în managementul astmului

Camelia‑Felicia Bănărescu, Cristina Uța, Laura Haidar, Sandra‑Iulia Moldovan, Carmen Panaitescu
Ghidul Inițiativei Globale pentru Astm (GINA) 2025 se remarcă printr-o analiză critică și rafinată a principiilor consacrate în GI...