STUDIU DE CAZ

Efectele intervenţiei nutriţionale în cazul unui pacient cu sindrom metabolic

 The effects of nutritional intervention in the case of a patient with metabolic syndrome

First published: 30 iunie 2023

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Diet.2.2.2023.8282

Abstract

The present case study reports a 57-year-old patient with a history of arthralgias, dyspnea, asthenia, fatigue and a diagnosis of metabolic syndrome. She requested a nutritional consultation with a dietician, wanting to lose weight. Biochemical profile had normal values, except for increased levels of blood sugar (111 mg/dl), uric acid (7.85 mg/dl) and 25-hydroxy-vitamin D (18.1 mg/ml). The case study aimed at weight loss, optimization of the lifestyle according to the metabolic syndrome, as well as the normalization of the biochemical profile. At the end, the patient lost 8 kg and the glycemia values normalized..

Keywords
metabolic syndrome, Mediterranean diet, lifestyle, weight loss

Rezumat

Acest studiu de caz raportează etapele de intervenţie dietetică la o pacientă de 57 de ani cu un istoric de artralgii, dispnee, astenie, fatigabilitate şi diagnostic de sindrom metabolic. Aceasta a solicitat un consult nutriţional cu un dietetician, dorind să scadă în greutate. Dozările biochimice au avut valori normale, cu excepţia valorilor glicemiei (111 mg/dl), uricemiei (7,85 mg/dl) şi 25-hidroxivitaminei D (18,1 ng/ml). Studiul de caz a urmărit scăderea ponderală, optimizarea stilului de viaţă cu ajutorul dietei mediteraneene, precum şi normalizarea parametrilor biochimici. La finalul celor două luni, obiectivul de a reduce greutatea cu 5-7% a fost atins, iar valorile glicemiei s-au normalizat.

Introducere

În condiţiile creşterii frecvenţei obezităţii şi a bolilor cronice aferente metabezităţii, intervenţia sistemului medical şi a expertizei în domeniul nutriţiei şi dieteticii este esenţială în iniţierea terapiei nutriţionale medicale personalizate pentru pacienţii cu obezitate şi patologii conexe, dar şi monitorizarea continuă, în vederea gestionării sindromului metabolic, evitării complicaţiilor şi creşterii calităţii vieţii.

În acest exemplu, am ales ca studiu de caz o pacientă în vârstă de 57 de ani care a solicitat un consult nutriţional la Centrul Medical Normed din Cluj-Napoca, în anul 2022, acuzând artralgii, dispnee, astenie şi fatigabilitate.

I s-a solicitat efectuarea următoarelor examene de laborator: hemoleucogramă, glicemie, profil lipidic (colesterol total, LDL, HDL, trigliceride), transaminaze (ALAT, ASAT), gama GT, calciu ionic, calciu total, magneziu, fier, creatinină, uree, acid uric, 25-hidroxivitamina D.

Dozările biochimice au avut valori normale, cu excepţia valorilor glicemiei (111 mg/dl, valori normale între 74 mg/dl şi 106 mg/dl), uricemiei (7,85 mg/dl, valori normale între 2,6 mg/dl şi 6 mg/dl) şi 25-hidroxivitaminei D (18,1 ng/ml, valori normale între 30 ng/ml şi 100 ng/ml).

În urma unor investigaţii suplimentare, diagnosticele de etapă au fost următoarele: glicemie bazală modificată, hipertensiune arterială de grad V cu risc adiţional crescut, dislipidemie mixtă, hiperuricemie, obezitate abdominală.

Date despre pacientă

În urma examenului obiectiv, s-au măsurat indicii antropometrici, plecând de la un indice de masă corporală (IMC) de 40,9 kg/m2 şi o circumferinţă abdominală de 124 cm. Cu ajutorul analizei impedanţei bioelectrice s-a măsurat ţesutul adipos subcutanat, acesta fiind de 48%.

Antecedente personale patologice

Pacienta a fost diagnosticată cu hipertensiune arterială de grad V cu risc crescut, cardiopatie ischemică, hipotiroidism primar autoimun (tiroidită Hashimoto), ateromatoză carotidiană bilaterală şi obezitate de grad III (severă). Conform Federaţiei Internaţionale de Diabet, pacienta a întrunit toate criteriile de diagnostic al sindromului metabolic(1).

Antecedente heredo-colaterale

Atât mama, cât şi tatăl au fost cunoscuţi cu patologie cardiovasculară. Mama a fost diagnosticată cu diabet zaharat de tip 2.

Condiţii de viaţă şi muncă

Pacienta provine din mediul urban, având un statut social mediu. Aceasta susţine că se simte suprasolicitată din cauza navetei pe care o face zilnic la locul de muncă din altă localitate faţă de cea de domiciliu. Neagă consumul de alcool şi substanţe ilicite şi nu fumează.

Istoric personal

În anul 2010, după instalarea menopauzei, pacienta a acuzat o creştere ponderală de 10 kg, într-un interval de şase luni.

În anul 2012, a suferit o procedură de angioplastie coronariană/intervenţie chirurgicală cardiacă în urma căreia i s-au montat patru stenturi, ca urmare a cardiopatiei ischemice.

În anul 2014, a fost diagnosticată cu hipotiroidism primar autoimun.

Medicaţia pacientei a fost: irbesartan 150 mg (1-0-1), aspenter 75 mg (0-1-0), trombex 75 mg (0-1-0), duplecor (0-0-1), gabaran 300 mg (0-0-1), indapamid 1,5 mg (1-0-0), euthyrox 0,25 mg (1-0-0).

Intervenţie nutriţională

În cadrul primului consult s-a efectuat anamneza şi am stabilit împreună obiectivele nutriţionale SMART. Ne-am propus ca acestea să fie mici, uşor de atins şi realizabile într-o anumită perioadă de timp(2). În decurs de două luni ne-am propus o scădere ponderală de 5-7% din greutate(3).

În urma anchetei alimentare, am identificat un consum redus de fructe, legume, cereale integrale şi peşte, pacienta neavând un program orar de mese.

Pe lângă scăderea în greutate recomandată, am stabilit şi alte obiective nutriţionale: creşterea numărului de porţii de legume şi fructe (trei porţii de legume, trei porţii de fructe pe zi), creşterea numărului de porţii de cereale integrale (trei-şase porţii pe zi), creşterea consumului de ulei de măsline (o porţie la fiecare masă principală), consum săptămânal (cel puţin două porţii) de peşte gras (somon, ton, macrou)(4).

De asemenea, ne-am propus un meniu format din cele trei mese principale, cu evitarea gustărilor dintre mese. Menţionez că pacienta nu avea un orar de mese, pe tot parcursul zilei mânca diverse gustări (covrigei, sărăţele, alune sărate, dulciuri), iar cea mai consistentă masă era cina.

După primul consult, i s-a trimis pacientei recomandările nutriţionale specifice în sindromul metabolic, precum şi un meniu individualizat, ţinând cont de indicii antropometrici, patologii asociate şi de preferinţele alimentare.

Consultaţiile de monitorizare s-au desfăşurat la cabinet, iar în cadrul acestora s-a investigat consumul alimentar prin jurnalul alimentar. I s-a cerut să îşi noteze ce mănâncă în decursul zilelor, dar şi alte aspecte: consum de lichide, identificarea senzaţiilor de foame, saţietate, poftă, modificări ale tranzitului intestinal.

De la o consultaţie la alta, s-au urmărit modificările compoziţiei corporale (ţesut adipos subcutanat, visceral, ţesut muscular, procentaj de apă).

Pe tot parcusul colaborării, pacienta a primit recomandări nutriţionale individualizate, sugestii de meniuri şi reţete care au fost pe gustul ei.

Discuţie

Consultaţiile de monitorizare s-au desfăşurat la cabinet, pacienta fiind aderentă la recomandările nutriţionale primite.

Conform literaturii de specialitate, principalul factor etiologic pentru sindromul metabolic este rezistenţa la insulină(5). Se recomandă un regim igieno-dietetic adaptat caloric, împreună cu activitate fizică(5). Nu există un regim alimentar sau un program de activitate fizică valabil pentru toţi pacienţii, din acest motiv recomandările nutriţionale sunt individualizate(5).

Pentru reducerea rezistenţei la insulină, literatura de specialitate recomandă o scădere de 5-10% din greutate în şase luni(5).

Specialiştii în domeniu recomandă dieta mediteraneeană ca o primă strategie de tratament în sindromul metabolic(1).

Am luat în considerare recomandările dietei mediteraneene şi i-am alcătuit pacientei meniuri şi reţete. Pentru prevenţia şi gestionarea sindromului metabolic, studiile recomandă creşterea aportului zilnic de alimente bogate în fibre şi cu indice glicemic scăzut(6). I s-au recomandat trei porţii de fructe şi legume în fiecare zi, de culori diferite, pentru a beneficia de o varietate de antioxidanţi(7). Cerealele şi produsele din cereale au fost incluse zilnic, cele integrale datorită aportului de fibre şi micronutrienţi. Am inclus săptămânal peştele gras bogat în omega-3 (somon, sardine, ton, macrou), iar carnea recomandată a fost cea de pui sau curcan.

Pentru aportul de acizi graşi mononesaturaţi, s-au adăugat zilnic ulei de măsline, fructe oleaginoase (nuci, migdale) şi seminţe, conform recomandărilor experţilor în domeniu(7).

Pacientei i s-a recomandat să consume mai des leguminoase (cel puţin două porţii de leguminoase pe săptămână), iar dintre lactate, să le aleagă pe cele cu un conţinut redus de grăsimi.

În concordanţă cu analizele de laborator, s-a indicat suplimentarea cu vitamina D pe o perioadă de două luni. De asemenea, aceasta a luat în considerare efectuarea şi monitorizarea activităţii fizice regulate. S-a recomandat mersul pe jos, cu o intensitate uşoară, timp de 60 de minute pe zi.

Concluzii

La finalul celor două luni, obiectivul de a reduce greutatea cu 5-7% a fost atins. Pacienta a avut o scădere de 8 kilograme, astfel indicele de masă corporală s-a redus de la 40,9 kg/m2 (obezitate severă) la 37,8 kg/m2 (obezitate de grad II), circumferinţa abdominală s-a redus de la 124 cm la 116 cm, ţesutul adipos subcutanat a scăzut de la 48% la 44,2%, iar valorile glicemiei s-au normalizat.

Pacienta a continuat să ţină cont de recomandările nutriţionale primite, fiind monitorizată în continuare.

În concluzie, subliniez importanţa iniţierii precoce a terapiei nutriţionale medicale în rândul pacienţilor cu obezitate şi patologii conexe, alături de monitorizarea continuă, în vederea gestionării sindromului metabolic, evitării complicaţiilor şi creşterii calităţii vieţii.   

 

 

 

Conflict de interese: niciunul declarat 

Suport financiar: niciunul declarat 

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY. 

 

A grey and black sign with a person in a circle

Description automatically generated

Bibliografie

  1. Castro-Barquero S, Ruiz-Leon AM, Sierra-Perez M, Estruch R, Casa R. Dietary Strategies for Metabolic Syndrome: A Comprehensive Review. Nutrients. 2020;12(2983):1-21.

  2. Bailey RR. Goal Setting and Action Planning for Health Behavior Change. Amer J Lifestyle Medicine. 2017;13(6):615-618.

  3. Dobrowolski P, Prejbisz A, Kurylowicz A. Metabolic syndrome-a new definition and management guidelines. Arch Med Sci. 2022;18(5):113-1156.

  4. Guasch-Ferre M, Willett WC. The Mediterranean diet and health: a comprehensive overview. J Intern Medicine. 2021;290:549-566.

  5. Hoyas I, Leon-Sanz M. Nutritional Challenges in Metabolic Syndrome. J Clin Med. 2019;8:1301.

  6. Angelico F, Baratta F, Coronati M, Ferro D. Diet and metabolic syndrome: a narrative review. Intern. Emerg Med. 2023;18(3):105-217.

  7. Bach-Faig A, Berry EM, Lairon D. Mediterranean diet pyramid today. Science and cultural updates. Public Health Nutrition. 2011;14(12A):2274-2284.

Articole din ediţiile anterioare

STUDIU DE CAZ | Ediţia 1 1 / 2023

Intervenţie nutriţională şi stil de viaţă în gută sau pseudogută

Camelia-Florina Ştefănescu

Studiul de caz de faţă raportează un pacient de 47 de ani cu un istoric de trei luni de altralgii, la început doar la glezna dreaptă, ulterior şi l...

28 aprilie 2023
REVIEW | Ediţia 1 1 / 2023

Sindromul de burnout – implicaţii dietetice şi de activitate fizică

Corina Aurelia Zugravu

Sindromul de burnout este un fenomen ocupaţional care interesează tot mai mulţi indivizi, începând încă de pe băncile şcolii. În acest articol, vom...

28 aprilie 2023
ORIGINAL ARTICLES | Ediţia 4 4 / 2023

Aderenţa la dieta mediteraneeană şi impactul său asupra greutăţii corporale şi a ciclului menstrual la femeile cu sindromul ovarelor polichistice

Narcisa-Anamaria Covataru

Studiul nostru a evaluat aderenţa la dieta mediteraneeană (DM) a pacientelor cu sindromul ovarelor polichistice (SOP) din judeţul Suceava, România,...

20 decembrie 2023