ARTICOL ORIGINAL

Evaluarea riscului de malnutriţie la pacienţii oncologici în timpul tratamentului de radioterapie

 Assessing the risk of malnutrition in cancer patients during radiotherapy

First published: 20 decembrie 2023

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Diet.4.4.2023.9094

Abstract

Radiotherapy is considered one of the most effective curative therapies for cancer, but it has multiple side effects, especially when the irradiation is on the oral or abdominal area of the body, with a negative impact on nutrition in terms of quantity and quality, as well as the way nutrients are assimilated in the body. The objective of this study was to assess the risk of malnutrition in cancer patients during radiotherapy. The methodology was based on the use of the NRS-2002 screening tool and a set of questions extracted from the EORTC QLQ-C30 questionnaire related to the patient quality of life of a group of patients during radiationtreatment between September and December 2022. Results. From the group of 46 participants, 56.52% of the patients were identified with a moderate risk of malnutrition, and 92.30% of them benefited from personalized nutritional counseling. Weight change for the total group registered an average decrease of 0.71-0.77 kg. Symptoms such as decreased appetite were found in 23.91% of participants. According to the responses of the participants, the evaluation of the general state of health had an average score of 5.17 (out of 7), and the general quality of life had an average of 4.48 (out of 7). Following the dietary survey, all participants received general dietary recommendations, according to the ESPEN guidelines, and patients identified at risk of malnutrition received personalized nutritional counseling and indications for enteral nutrition (oral or gastrostomy solutions) to meet the caloric needs. In conclusion, the study proved the importance of early identification of malnutrition and personalized nutritional intervention for reducing anxiety related to food, increasing food intake, maintaining body weight, respectively a better management of manifested adverse effects and a better compliance with medical therapy.
 

Keywords
diet, cancer, malnutrition, radiotherapy

Rezumat

Radioterapia este considerată cea mai eficientă terapie curativă a cancerului, însă are multiple efecte secundare, în special când iradierea este pe zona orală sau abdominală a organismului, cu impact negativ asupra alimentării din punct de vedere cantitativ şi calitativ, precum şi al modului de asimilare a nutrienţilor în organism. Obiectivul studiului a fost evaluarea riscului de malnutriţie la pacienţii oncologici în timpul tratamentului de radioterapie. Metodologia s-a bazat pe utilizarea instrumentului de screening NRS-2002, alături de un set de întrebări extrase din chestionarul EORTC QLQ-C30, legate de calitatea vieţii pacienţilor, la un lot de pacienţi în timpul tratamentului de radioterapie în perioada septembrie-decembrie 2022. Rezultate. Din grupul de 46 de participanţi, au fost identificaţi cu un risc moderat de malnutriţie 56,52% dintre pacienţi, iar 92,30% dintre aceştia au beneficiat de consiliere nutriţională personalizată. La nivelului întregului grup, a fost constatată o scădere în greutate cu o medie de 0,71-0,77 kg. Simptome precum scăderea apetitului alimentar s-au regăsit la 23,91% dintre participanţi. Conform răspunsurilor acestora evaluarea stării generale de sănătate a avut o medie a notelor de 5,17 (din 7), iar calitatea generală a vieţii a avut o medie de 4,48 (din 7). În urma anchetei alimentare, toţi participanţii incluşi au primit recomandări generale legate de alimentaţie, conform ghidurilor ESPEN, iar pacienţii identificaţi cu risc de malnutriţie au primit consiliere nutriţională personalizată şi indicaţii de nutriţie enterală (soluţii cu administrare orală sau pe gastrostomă) pentru atingerea necesarului caloric. În concluzie, studiul a dovedit importanţa identificării precoce a malnutriţiei şi intervenţiei nutriţionale personalizate pentru reducerea anxietăţii legate de mâncare, creşterea aportului alimentar, menţinerea greutăţii corporale, respectiv o gestionare mai bună a efectelor adverse manifestate şi o complianţă mai bună la terapia medicală. 
 

Cuvinte cheie

Bibliografie

  1. NIH. National Cancer Institute, at https://www.cancer.gov/ 
  2. Zuniga AS, Castro-Equiluz D, Aqiuar-Ponce JL, Pena-Riuz A, Castro-Guitierrez V, River S, et al. Epidemiological data on the nutritional status of cancer patients receiving chemotherapy, radiotherapy or sequential chemoradiotherapy to the abdominopelvic area. Rev Inves Clin. 2018;70(3):117-120. 
  3. Hebuterne X, Lemarie E, Michallet M, Beauvillain C, Schneider SM, Godwasser F. Prevalence of malnutrition and current use of nutrition support in patients with cancer. JPEN J Parenter Enteral Nutr. 2014;38(2):196-204.
  4. Roman L, Guerrero B, Luna G, Fuster O. Dietoterapia, nutrició clínica y metabolismo. Tercera edición. 2017, pp. 635-705.
  5. Reber E, Gomez F, Vasiloglou MF, Schuetz P, Stanga Z. Nutritional Risk Screening and Assessment. J Clin Med. 2019;8(7):1065.
  6. Aaronson NK, Ahmedzai S, Bergman B, Bullinger M, Cull A, Duez NJ, et al. The European Organisation for Research and Treatment of Cancer QLQ-C30: A quality-of-life instrument for use in international clinical trials in oncology. Journal of the National Cancer Institute. 1993;85:365-376.
  7. Husson O, Rooij BH, Kieffer J, Oerlemans S, Mols F, Arons NK, et al. The EORTC QLQ-C30 Summary Score as Prognostic Factor for Survival of Patients with Cancer in the “Real-World”: Results from the Population-Based PROFILES Registry. The Oncologist. 2020;25(4):e722-e732.
  8. Powrozek T, Dziwota J, Małecka-Massalska T. Nutritional Deficiencies in Radiotherapy-Treated Head and Neck Cancer Patients. J Clin Med. 2021;10(4):574.
  9. Arends J, Strasser F, Gonella S, et al. Cancer cachexia in adult patients: ESMO Clinical Practice Guidelines☆. ESMO Open. 2021;6(3):100092.
  10. Taltavull LJ, Mercadal OG, Afonzo GS. Improved nutritional status and quality of life of cancer patients through evaluation protocol and nutritional intervention. Nutr Hosp. 2018;35:606-611.

Articole din ediţiile anterioare

ARTICOL ORIGINAL | Ediţia 2 2 / 2023

Nutriţie comunitară de intervenţie în regiunea Munţii Rwenzori din Uganda

John Casillas, Karen Salazar Ledezma

Grupurile de oameni care trăiesc în Munţii Rwenzori sunt lăsate în urmă privind dezvoltarea nutriţională şi de securitate alimentară internaţională...

30 iunie 2023
ARTICOLE ORIGINALE | Ediţia 1 1 / 2023

Alternative terapeutice în epilepsie

Emese Orban, Remus Şipoş

Epilepsia, fiind una din cele mai frecvente boli neurologice, cu o distribuţie bimodală la grupele de vârstă afectate (5-9 ani şi în jurul vârstei ...

28 aprilie 2023
CERCETARE | Ediţia 1 1 / 2023

Hrana ancestrală în vremea trendurilor alimentare

Mihaela Ţăpescu

Evoluţia ştiinţifică şi accesul la informaţie au facilitat în ultimele două decenii răspândirea în lume a diferitelor trenduri alimentare şi au reu...

28 aprilie 2023
STUDIU DE CAZ | Ediţia 2 2 / 2023

Efectele intervenţiei nutriţionale în cazul unui pacient cu sindrom metabolic

Alexandra-Cornelia Vlad

Acest studiu de caz raportează etapele de intervenţie dietetică la o pacientă de 57 de ani cu un istoric de artralgii, dispnee, astenie, fatigabili...

30 iunie 2023