NUTRITIE

Nutriţia şi stilul de viaţă sănătos, în contextul pandemiei de COVID-19

 Nutrition and healthy lifestyle in the context of the COVID-19 pandemic

First published: 23 noiembrie 2020

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Farm.197.6.2020.4529

Abstract

A healthy lifestyle should be based on the following aspects: a healthy and balanced diet accompanied by the habit of physical activity along with emotional and spiritual well-being and combating risk factors that endanger health. Neglecting these basic rules, in combination with practicing unhealthy habits such as smoking, regular alcohol consumption, drugs or drug abuse, leads to an unhealthy lifestyle. Eating habits and changing lifestyle can threaten people’s health, therefore maintaining a proper state of nutrition is crucial, especially at a time when the immune system must be strong to combat the effects of viral infections and especially of SARS-CoV-2.
 

Keywords
SARS-CoV-2, healthy lifestyle, healthy diet

Rezumat

Un stil de viaţă sănătos trebuie să fie bazat pe următoarele aspecte: o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată, însoţită de obiceiul de a practica activităţi fizice, alături de bunăstare emoţională şi spirituală şi de combaterea factorilor de risc care periclitează sănătatea. Neglijarea acestor reguli de bază, în combinaţie cu practicarea unor obiceiuri nesănătoase, precum fumatul, consumul regulat de alcool, abuzul de droguri sau medicamente, conduce la un stil de viaţă nesănătos. Obiceiurile alimentare şi modificarea stilului de viaţă pot ameninţa sănătatea oamenilor, de aceea menţinerea unei stări corecte de nutriţie este crucială, mai ales într-o perioadă în care sistemul imunitar trebuie să fie puternic, pentru a putea combate efectele infecţiilor virale şi în special efectele infecţiei cu SARS-CoV-2.
 

Introducere

Ca urmare a ritmului de viaţă alert şi stresant, asociat cu o alimentaţie neglijentă, plină de chimicale şi lipsită de nutrienţi, tot mai mulţi oameni ajung să sufere de diverse boli cronice sau acute, de dureri sau de depresie.

Obiceiurile alimentare şi stilul de viaţă sunt elemente esenţiale în definirea şi păstrarea echilibrului alimentar. Obiceiurile alimentare, atât individuale, cât şi ale unei populaţii, depind de mai mulţi factori: culturali, sociali, economici.

Menţinerea unei greutăţi corporale în limite normale este principalul scop al unei diete sănătoase, care trebuie să fie însoţită şi de un stil de viaţă activ. Sunt recomandate minimum 30 de minute de exerciţii fizice pe zi sau 150 de minute pe săptămână, dar creşterea timpului sau a intensităţii acestora sunt de preferat. Se încearcă reducerea timpului petrecut în faţa calculatorului sau a televizorului, cu creşterea timpului petrecut în aer liber sau în mişcare. Renunţarea la obiceiurile dăunătoare, precum fumatul sau consumul în exces al băuturilor alcoolice, este, de asemenea, foarte importantă.

Factorii care intervin în menţinerea unui stil de viaţă sănătos

Echilibrul psihic

Echilibrul psihic începe cu odihna fizică (somnul). Contează atât calitatea, cât şi cantitatea somnului. În funcţie de organismul fiecăruia, este recomandat să se doarmă 6-8 ore pe noapte, ideal între orele 22:00 şi 06:00. Dacă se doarme prea puţin, organismul nu va putea face faţă stresului de a doua zi, iar orele de somn pierdute nu se pot recupera.

Stresul este supranumit „ucigaşul din umbră al omului modern”. Efectele negative ale stresului se resimt atât fizic, cât şi emoţional – de la dezechilibrul sistemului imunitar, problemele cardiace şi digestive, agravarea astmului şi a diabetului, îmbătrânirea prematură şi până la depresie, atacuri de panică şi izolare socială.

Stresul este mult mai mult decât o simplă senzaţie, reprezintă un răspuns fiziologic care apare în situaţiile în care ne simţim ameninţaţi şi care produce o creştere rapidă a pulsului şi a tensiunii arteriale, a ritmului respiraţiei şi inundă corpul cu hormoni, cum ar fi cortizolul sau adrenalina.

Atât alimentaţia, cât şi mişcarea contribuie la reducerea stresului, însă de cele mai multe ori trebuie să preluăm controlul asupra gândurilor şi emoţiilor noastre, asupra mediului de lucru şi al celui familial, pentru a restabili echilibrul psihic. Modul cum gândim are un impact extrem de mare asupra sănătăţii noastre. Cei care gândesc pozitiv şi văd partea plină a paharului şi care zâmbesc mai mult îmbătrânesc mai încet şi sunt o companie plăcută pentru cei din jur. Totodată, cei care zâmbesc sunt şi mai relaxaţi şi mai puţin stresaţi. O atitudine pozitivă ne va ajuta să trecem mai uşor peste momentele dificile. Cercetătorii spun că cei care râd în fiecare zi au o inimă mai sănătoasă.

Dezvoltarea unor relaţii puternice cu cei din jur este recomandată nu doar din punctul de vedere al socializării, ci şi din punctul de vedere al evitării stării de singurătate. Singurătatea poate duce la depresie care, la rândul ei, poate evolua către afecţiuni mult mai grave.

Exerciţiile fizice

Corpul uman are nevoie de mişcare, lipsa acesteia ducând, pe termen scurt şi lung, la o multitudine de probleme. Exerciţiul fizic ne ajută să ne menţinem în formă inima şi sistemul circulator, dar şi plămânii, să ne protejăm articulaţiile dezvoltând musculatura sau să ardem caloriile în exces. Un alt beneficiu este eliberarea de endorfine, care, printre multe altele, reduc percepţia durerii. Starea generală de bine şi reducerea riscului de depresie sunt induse şi de întărirea respectului de sine sau de socializare. În linii mari, ar trebui să facem mişcare circa 30 de minute în fiecare zi.

Fumatul

În cazul fumatului, una dintre cele mai eficiente măsuri pentru a pune bazele unui stil de viaţă sănătos o reprezintă renunţarea la acest viciu. Fumatul creşte semnificativ riscul de apariţie a unui număr mare de boli, de la afecţiuni cardiovasculare, atacuri cerebrale şi până la numeroase tipuri de cancer. Se poate apela la un grup de suport sau la sfatul medicului în cazul în care nu poţi să scapi de acest viciu.

Băuturile alcoolice

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), alcoolul este al treilea factor de risc pentru boală şi moarte prematură. Este urmat, în această ierarhie, de obiceiul de a fuma şi de hipertensiunea arterială. Alcoolul este implicat în producerea a peste 200 de afecţiuni, între care: tulburări neuropsihiatrice (epilepsie, depresie, anxietate), boli digestive (ciroză hepatică alcoolică, pancreatită acută şi cronică, gastropatie alcoolică), cancere (de tub digestiv şi de sân), boli cardiovasculare (ischemice, hemoragice, hipertensiune arterială), sindrom alcoolic fetal, diabet zaharat, boli infecţioase (pneumonie, tuberculoză şi altele), traumatisme (suicid, omor, intoxicaţii accidentale, accidente rutiere, domestice sau profesionale).

Consumul excesiv de alcool poate avea consecinţe sociale dramatice, determinând apariţia de probleme relaţionale (deteriorarea relaţiilor familiale, separare, divorţ, abuzul şi neglijarea copiilor), pierderea prietenilor, dificultăţi materiale, pierderea locului de muncă, pierderea locuinţei, excludere socială, probleme legale (amenzi, închisoare), comportament sexual nepotrivit (sex neprotejat, viol, sarcină nedorită).

Specialiştii recomandă un consum moderat de alcool, ceea ce presupune un aport de maximum 20 de grame de alcool pe zi în cazul bărbaţilor şi 10 grame de alcool zilnic în cazul femeilor. Aceasta se traduce, de exemplu, astfel: o bere de 330 de mililitri cu un conţinut de 3,8% alcool sau un pahar cu 100 de mililitri de vin (13% alcool), în cazul femeilor, şi două beri sau două pahare cu vin în cazul bărbaţilor.

Alimentaţia sănătoasă

Alimentaţia este esenţială, rolul ei în traiul de zi cu zi s-a amplificat de-a lungul timpului, iar dacă în trecut aceasta era un mod de a asigura supravieţuirea, astăzi a depăşit cu siguranţă acest statut, având un obiectiv mult mai amplu, care cuprinde mai multe aspecte ale existenţei. Una dintre aceste funcţii este asigurarea şi menţinerea stării de sănătate, a echilibrului dintre aportul nutriţional şi nevoile energetice ale organismului de-a lungul tuturor etapelor parcurse de acesta şi în strânsă relaţie cu activitatea fizică. De multe ori, echilibrul respectiv nu este respectat, aportul nutriţional fiind ori prea mare, ori prea mic.

În timp, alimentaţia zilnică a început să conţină cantităţi tot mai mari de produse rafinate şi concentrate, cu o densitate nutriţională şi energetică mărită. Se constată o tendinţă descrescătoare în utilizarea de surse de hrană vegetală şi animală în alimentaţia zilnică a omului modern, fapt care poate determina dezvoltarea unor deficite cronice de nutrienţi.

O alimentaţie sănătoasă permite creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copilului, menţinerea sănătăţii, activităţii, creativităţii adultului, supravieţuirea vârstnicului şi scăderea riscului de boli cronice care se produc în relaţie cu alimentaţia. Aceasta trebuie să asigure aportul unei cantităţi suficiente de macro- şi micronutrienţi, pentru a face faţă necesităţilor fiziologice ale organismului, care diferă pentru fiecare individ în parte, în funcţie de sex, vârstă, stare fizio­logică, activitatea fizică şi de metabolism.

Prin dietă sănătoasă se înţelege un aport scăzut de grăsimi saturate şi de tip trans şi unul crescut de fructe, fibre şi legume. Acest lucru este greu de realizat, deoarece alimentele bogate în grăsimi sunt mult mai uşor de procurat şi mai ieftine faţă de fructe şi legume. O alimentaţie sănătoasă trebuie să fie variată, echilibrată, adecvată activităţii fizice, vârstei şi sexului individului şi însoţită de adoptarea unui stil de viaţă sănătos.

Nu există niciun aliment care să conţină toţi nutrienţii şi de aceea există necesitatea unui consum variat al alimentelor din toate grupele, în cantităţi adecvate. Diverse studii clinice sugerează necesitatea unui consum a 20-30 de tipuri diferite de alimente într-o săptămână, în particular de origine vegetală. Diversitatea alimentară compensează deficitul unor nutrienţi şi reduce efectul toxic pe care îl poate avea ingestia în exces a unor compuşi naturali sau prelucraţi din alimente. Aportul de proteine, glucide, lipide, vitamine şi elemente minerale trebuie să acopere necesarul energetic şi structural al organismului. Sursele cele mai importante de aminoacizi esenţiali (proteine complete) sunt laptele, carnea, ouăle şi brânzeturile.

Porţia alimentelor trebuie modificată pentru a favoriza varietatea alimentară, cu scopul de a acoperi necesităţile alimentare ale individului. Pentru a îndeplini statutul de dietă sănătoasă, aceasta trebuie să fie însoţită de un stil de viaţă sănătos.

O alimentaţie bogată în fructe şi legume are efecte benefice demonstrate asupra prevenirii afecţiunilor cronice. Argumentele redate mai jos susţin acest lucru.

Unii nutrienţi prezenţi în aceste alimente, precum folatul, potasiul, flavonoizii, fibrele, antioxidanţii (carotenoizi, vitamina C, vitamina E), reduc stresul oxidativ, dislipidemia, hipertensiunea arterială şi rezistenţa la insulină. Prin efectul modulator al baroreceptorilor, determină vasodilataţie arterială, ameliorând astfel circulaţia sangvină şi funcţia endotelială. Polifenolii (flavonoizii, taninurile şi acizii fenolici) cu acţiune antioxidantă se găsesc în special în fructe de pădure, prune, cireşe, struguri, dar şi în sfecla roşie, vinete, pătrunjel, ceapă, ţelină, varză, mazăre, fasole şi soia.

Consumul de legume şi fructe este asociat şi cu o reducere a mortalităţii provocate de afecţiunile cardiovasculare cu până la 4%, mai ales dacă acestea sunt consumate crude. Numeroase studii clinice au evidenţiat relaţia dintre consumul de legume crucifere (varză, conopidă, broccoli) şi scăderea riscului afecţiunilor cardiovasculare cu 15%. Legumele crucifere au un conţinut ridicat de folat, antioxidanţi (betacaroten, vitamina C, vitamina E), fibre, calciu, vitamina K şi captează acizii graşi biliari, cu scăderea absorbţiei intestinale a grăsimilor.

Prin conţinutul lor, legumele contribuie la hidratarea organismului, stimulează activitatea sistemului muscular prin aportul de glucide uşor solubile, asigură aprovizionarea cu aminoacizi esenţiali (lizină, tritofon, lencină, izoleucină etc.), stimulează pofta de mâncare, stimulează activitatea glandelor interne, reglează metabolismul datorită aportului de vitamine şi minerale etc.

Valoarea energetică a legumelor este mai scăzută comparativ cu a altor alimente de bază (carnea, brânzeturile, derivatele din cereale şi grăsimile). Dintre legume, valoarea energetică cea mai ridicată o au fasolea boabe şi cartoful, iar dintre fructe, cele oleaginoase (nucile, alunele etc.).

Numeroase studii clinice au arătat că un aport adecvat de fructe şi legume constituie o parte importantă a unei diete sănătoase, iar consumul redus de fructe şi legume constituie un factor de risc pentru boli cronice, cum ar fi cancerul, bolile cardiace coronariene, accidentul vascular cerebral şi formarea cataractei. Fructele şi legumele nu aduc de-a gata antioxidanţi care să combată stresul oxidativ, ci stimulează producţia naturală de antioxidanţi şi a altor substanţe cu rol protector, esenţiale în biochimia organismului. De aceea, se recomandă consumul acestora în detrimentul suplimentelor alimentare.

De asemenea, capacitatea antioxidantă a legumelor şi fructelor este diferită, însă este bine să existe o diversitate în consum şi oamenii să nu se limiteze la consumul celor cu activitate antioxidantă mare.

Studiile clinice au evidenţiat faptul că un consum de alimente integrale este mult mai bun decât consumul componentelor izolate, cum sunt suplimente alimentare.

Legume şi fructe cu efect diuretic: pepenele, coacăzele, ceaiul verde, perele, lămâile, ananasul, cireşele, pătrunjelul, tomatele, anghinarea, hreanul, ţelina, varza, spanacul.

Legume şi fructe cu efect laxativ (cele bogate în fibre): bananele, merele, perele, prunele, curmalele, fructele de pădure, nucile, migdalele, tomatele, conopida, varza, fasolea, morcovi, sfecla, anghinarea.

Legume şi fructe bogate în antioxidanţi (vitaminele A, C, E, polifenoli, acizi graşi polinesaturaţi, antociani, licopen, flavone, β-coreten, Se): fructe de pădure (afine, coacăze, agrişe, mure, zmeură, căpşune), cireşe, citrice, mere, struguri, kiwi, migdale, broccoli, spanac, praz, varză creaţă, tomate.

Rolul fibrelor alimentare în organism:

  • stimulează masticaţia, fluxul salivar şi secreţia de suc gastric, determină senzaţia de saţietate prin mărirea volumului alimentelor ingerate datorată capacităţii de absorbţie şi legare a apei;

  • cresc volumul bolului fecal, scăzând presiunea intraluminală colonică, asigură un tranzit intestinal normal;

  • asigură substratul pentru fermentaţia colonică;

  • fibrele solubile întârzie evacuarea gastrică şi încetinesc rata de digestie şi de absorbţie;

  • fibrele solubile au efect hipoglicemiant şi hipocolesterolemiant prin acizii graşi cu lanţ scurt (acetic, propionic şi butiric) care se formează în urma degradării bacteriene din colon;

  • leagă acizii biliari fecali şi cresc excreţia de colesterol derivat din aceştia, reduc absorbţia de grăsimi alimentare şi de colesterol prin legare de acizii biliari şi de grăsimi.

Necesitatea unui aport scăzut de grăsimi saturate este demonstrată de diferitele studii clinice care au arătat legătura dintre aportul mare de grăsimi şi creşterea în greutate. Creşterea în greutate poate provoca mai multe afecţiuni, care la început pot fi mai greu de observat. Depunerea grăsimilor la nivelul abdomenului şi formarea acestor depozite adipoase conduc la secreţia în timp a hormonilor de tip steroli, printre care cortizol şi estrogeni, a citokinelor inflamatorii, care produc o stare de inflamaţie cronică, insulinorezistenţă şi o modificare a echilibrului coa­gulării şi a agregării trombocitare. Pe baza acestor modificări, se pot dezvolta următoarele afecţiuni: diabet zaharat de tip 2, obezitate, hipersecreţie de cortizol, cu complicaţii cardiovasculare, ateroscleroză, tromboză.

De asemenea, se recomandă reducerea consumului de dulciuri, care, prin depăşirea capacităţii insulinei, determină hiperglicemie şi glicozilarea proteinelor plasmatice care se pot depune la nivelul vaselor mici, ducând la instalarea diabetului zaharat de tip 2 şi a complicaţiilor acestuia.

O alimentaţie sănătoasă are la bază un consum diversificat de fructe şi legume (de minimum 5 ori pe zi), cereale integrale, grăsimi sănătoase (bogate în acizi graşi polinesaturaţi, printre care Omega-3 şi Omega-6) şi eventual carne slabă. Această combinaţie are rolul de a asigura o mare varietate de nutrienţi, păstrând nivelul de calorii redus, ceea ce duce la controlul greutăţii, al colesterolului şi al tensiunii arteriale. Este recomandat să evităm sau să reducem treptat consumul de alimente procesate, zahăr, sare şi grăsimi nesănătoase (saturate sau trans). De preferinţă, alimentele ar trebui consumate cât mai mult crude, preparate la abur, fierte sau coapte. Hrana prăjită este de evitat pe cât se poate de mult.

O alimentaţie sănătoasă are la bază următoarele recomandări:

Procentul de grăsimi saturate din alimentaţie să fie sub 10% din aportul energetic, restul să fie înlocuite cu grăsimi polinesaturate (uleiuri vegetale, fructe şi seminţe oleaginoase, lipide marine).

Consumul de grăsimi trans să fie cât mai redus, preferabil să lipsească din alimentele procesate şi sub 1% din aportul energetic pentru cele naturale.

Limitarea consumului de zahăr la maximum 6 linguriţe pe zi.

Consum de maximum 5 g sare/zi.

Aport de 30-45 g fibre/zi din cereale integrale, fructe şi legume.

Consum de 200 g fructe/zi (2-3 porţii).

Consum de 200 g legume/zi (2-3 porţii).

Consum de peşte cel puţin de 2 ori/săptămână, din care o dată peşte gras (ton, somn, somon).

Consumul de băuturi alcoolice trebuie limitat la 2 pahare/zi (20 g/zi) la bărbat şi 1 pahar/zi (10 g/zi) la femeie.

Hidratarea optimă a organismului prin consum zilnic de apă în cantităţi suficiente.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cumpărăturile excesive pot avea consecinţe negative atât asupra modificării preţurilor la produsele alimentare, cât şi asupra posibilităţii de distribuţie inegală a produselor. Este recomandat să se evite tendinţa suprastocării de alimente şi să se cumpere doar ce este necesar. Pentru a nu risipi alimentele, se recomandă să se consume mai întâi ingredientele proaspete (fructe, legume) şi cele care au un termen de valabilitate redus. De asemenea, se recomandă a se lua în considerare congelarea mâncării, pentru a o consuma în altă zi. Siguranţa alimentară este o condiţie necesară pentru o dietă sănătoasă şi este important să se respecte principiile-cheie de igienă alimentară, pentru a evita contaminarea ulterioară a alimentelor: menţinerea curată a mâinilor, a bucătăriei şi a ustensilelor, separarea produselor crude de cele gătite, în special carnea crudă de produsele proaspete, gătirea corectă a alimentelor, folosirea apei potabile.

OMS recomandă consumul a mai puţin de 5 g de sare pe zi. În schimb, pentru un plus de aromă se pot folosi ierburi aromatice şi condimente proaspete sau uscate. Se recomandă, de asemenea, limitarea consumului de zahăr la maximum 6 linguriţe pe zi şi ca variantă înlocuitoare se sugerează consumul de fructe proaspete, fructe congelate şi fructe din conserve (fără adaos de zahăr) sau de miere. Datorită compoziţiei sale complexe, mierea are o serie de proprietăţi benefice pentru organism: efect laxativ, remineralizant, energizant, emolient, antiinflamator, hidratant şi nutritiv la aplicare pe piele, imunostimulator. Mierea de pădure (mierea de mană) are un conţinut ridicat de antioxidanţi şi substanţe minerale, acestea având un rol esenţial în creşterea imunităţii, cu proprietăţi antibacteriene, calităţile acesteia fiind deseori comparate cu cele ale mierii de manuka. Conţinutul de minerale al mierii de mană este de 6 ori mai mare decât al mierii de salcâm, conţinând şi un număr foarte mare de antioxidanţi, dintre care fenoli şi flavonoizi, precum şi o cantitate mai mare de inhibină (un compus cu activitate antimicrobiană intensă).

Recomandări speciale pentru perioada pandemiei de COVID-19

Specialiştii din Organizaţia Mondială a Sănătăţii au elaborat un ghid cu un set de recomandări privind alimentaţia populaţiei pentru a menţine o stare de nutriţie adecvată în perioada de izolare şi carantinare în care se recomandă populaţiei să cumpere în special alimentele corespunzătoare unei diete sănătoase, alimente bogate în nutrienţi valoroşi (de exemplu, legume şi fructe proaspete variate), să evite pe cât posibil alimentele rafinate (grăsimile hidrogente, zahărul, alcoolul), să se hidrateze corespunzător, iar dimensiunile porţiilor alimentare să fie corespunzătoare necesarului energetic al organismului.

În ceea ce priveşte apa, o bună hidratare este esenţială pentru funcţionarea în condiţii optime a organismului şi pentru eliminarea toxinelor. OMS recomandă, de asemenea, să se menţină un nivel crescut de hidratare printr‑un consum zilnic de apă în cantităţi suficiente şi evitarea consumului unor cantităţi mari de cafea, ceai verde sau negru şi de băuturi răcoritoare şi cofeinizate, deoarece acestea pot duce la deshidratarea organismului şi pot afecta calitatea somnului. Apa este esenţială pentru viaţă, deoarece transportă în sânge nutrienţii, reglează temperatura corpului şi purifică organismul.

În privinţa alcoolului, se recomandă evitarea sau limitarea la minimum a consumului, deoarece acesta produce dependenţă şi slăbeşte sistemul imunitar. Consumul de alcool – în special consumul excesiv – afectează capacitatea corpului de a face faţă bolilor infecţioase, inclusiv infecţiei cu SARS-CoV-2. Consumul de alcool poate accentua simptomele depresiei, anxietăţii, fricii şi panicii, simptome care se pot intensifica în timpul izolării şi autocarantinei. Se recomandă evitarea alcoolului în general, dar mai ales în izolare, pentru că acesta afectează starea mentală şi luarea deciziilor la timp. OMS atrage atenţia că în niciun caz nu trebuie să se consume băuturi alcoolice ca măsură preventivă sau de tratament împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2.

OMS recomandă limitarea aportului total de grăsimi saturate şi trans prin reducerea consumului de carne grasă, unt, margarină, produse lactate grase, slănină şi untură, prin evitarea prăjelilor şi prin consumarea alimentelor bogate în grăsimi nesaturate, precum peşte, nuci sau alune. Etichetele nutriţionale de pe ambalajele produselor trebuie citite cu atenţie, pentru a evita consumul crescut de alimente care conţin uleiuri parţial hidrogenate (grăsimi trans). Se recomandă evitarea consumului de alimentele procesate şi prăjite (gogoşi, biscuiţi, cruste de plăcintă, pizza congelată, produse de patiserie etc.).

Până în prezent nu există dovezi că virusurile care determină boli respiratorii se pot transmite prin alimente sau ambalaje alimentare contaminate. Coronavirusurile nu se pot multiplica în alimente, deoarece au nevoie de un animal sau de o gazdă umană pentru a se multiplica. Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) precizează că nu există nicio dovadă care să ateste că produsele alimentare reprezintă un risc pentru sănătatea publică în ceea ce priveşte infecţia cu SARS-CoV-2. Principalul mod de transmitere a virusului este de la o persoană la alta, în principal prin stropii respiratori pe care persoanele infectate îi răspândesc când strănută, tuşesc sau expiră.

Cercetările efectuate de specialişti pentru a evalua supravieţuirea virusului SARS-CoV-2 pe suprafeţe diferite şi ambalaje au raportat că virusul poate rămâne viabil până la 72 de ore pe materialele plastice şi oţel inoxidabil, până la 4 ore pe cupru şi până la 24 de ore pe carton. Aceste cercetări au fost realizate în condiţii de laborator (temperatură şi umiditate relativă în mediu controlat) şi trebuie interpretate cu prudenţă într-un mediu de viaţă real. Rezultatele cercetărilor au dus la concluzia că nu există nicio dovadă că ambalajele contaminate, care au fost expuse la diferite condiţii de mediu şi temperatură, transmit infecţia. Cu toate acestea, este obligatoriu ca industria alimentară să consolideze măsurile de igienă personală şi să ofere o instruire actualizată cu privire la principiile de igienă a alimentelor pentru a elimina sau reduce riscul ca suprafeţele alimentelor şi materialele de ambalare a acestora să fie contaminate cu virusul de la angajaţii din unităţile de alimentaţie publică. Persoanele care manipulează ambalaje, inclusiv consumatorii, ar trebui să respecte îndrumările autorităţilor de sănătate publică referitoare la bunele practici de igienă, inclusiv spălarea regulată şi eficientă a mâinilor.

În primul rând, spălarea riguroasă a mâinilor cu săpun şi apă caldă înainte şi după cumpărături este deosebit de importantă. Este la fel de important să se aplice reguli stricte de igienă în bucătărie. Suprafeţele frigiderului şi ale bucătăriei, ustensilele de bucătărie (cuţite, farfurii etc.) trebuie curăţate periodic, cu o frecvenţă crescută. Depozitarea alimentelor şi a mâncării să se realizeze astfel încât orice contact între alimentele consumate crude şi alimentele gătite să fie evitat. Ambalajul exterior, înainte de depozitare (învelişul de carton în cazul în care există un pachet de plastic în interior), este recomandat să se îndepărteze păstrând în acelaşi timp evidenţa informaţiilor-cheie, cum ar fi data expirării sau cea recomandată pentru consum. Fructele şi legumele trebuie spălate sistematic cu apă curată, mai ales în cazul în care acestea nu vor fi fierte sau gătite (virusul SARS-CoV-2 nu supravieţuieşte la gătit).

Bibliografie

  1. Radulian G. Noţiuni de nutriţie şi igiena alimentaţiei. Editura Medicală. 2004

  2. Mihele D. Nutriţie, dietoterapie şi compoziţia alimentelor. Multi Press Internaţional. Bucureşti. 2004

  3. Savu C, Georgescu N. Siguranţa alimentelor – riscuri şi beneficii. Editura Semne. Bucureşti. 2004

  4. Mititelu M. Grăsimi alimentare. Note de curs. Ed. Printech. Bucureşti. 2017. ISBN 978-606-23-0752-3

  5. Mititelu M, Moroşan E, Udeanu D, Ioniţă E, Neacşu SM, Constantinescu SL. Valoarea nutritivă a unor grupe de alimente. Note de curs. Ed. Printech. Bucureşti. 2017. ISBN978-606-23-0753-0

  6. Loef M, Walach H. The combined effects of healthy lifestyle behaviors on all cause mortality: A systematic review and meta-analysis. Preventive Medicine. 2012 Sept; 55(3):163-170.

  7. WHO (2012). European action plan to reduce harmful use of alcohol 2012-2020, http://www.euro.who.int/ data/assets/pdf_file/0008/178163/E96726.pdf?ua=1

  8. WHO (2014). Alcohol and inequities. Guidance for addressing inequities in alcohol-related harm. 2014, http://www.euro.who.int/data/assets/pdf_file/0003/247629/Alcohol-and-Inequities.pdf?ua=1influence

  9. ESPAD Group (2016), ESPAD Report 2015: Results from the European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs, Publications Office of the European Union, Luxembourg. http://www.espad.org/sites/espad.org/files/TD0116475ENN.pdf

  10. Neacşu C. Compendiu de apiterapie. Ed. Tehnică. Bucureşti. 2002

  11. Basualdo C, Sgroy V, Finola MS, Juam M. Comparison of the antibacterial activity of honey from different provenance against bacteria usually isolated from skin wounds. Vet Microbiol. 2007;124:375-381;

  12. https://www.efsa.europa.eu/en/news/coronavirus-no-evidence-food-source-or-transmission-route

  13. https://www.nejm.org/doi/pdf/10.1056/NEJMc2004973?articleTools=true

  14. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/466 al Comisiei privind măsurile temporare pentru a minimiza riscurile pentru sănătatea umană, animală şi a plantelor şi bunăstarea animalelor în timpul anumitor perturbări grave ale sistemelor de control ale statelor membre din cauza bolii Coronavirus (COVID-19), JO L 98, 31.3.2020, pag. 30

  15. https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/Environmental-persistence-of-SARS_CoV_2-virus-Options-for-cleaning2020-03-26_0.pdf

  16. https://www.efsa.europa.eu/en/news/coronavirus-no-evidence-food-source-or-transmission-route

  17. https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/poster-effectice-hand-washing.

Articole din ediţiile anterioare

FARMACOLOGIE | Ediţia 1 198 / 2021

Vaccinarea anti-COVID-19

As. Univ Cristina Daniela Marineci, Andrei Văleanu, Prof. Dr. Farm. Simona Negreş, Prof. Dr. Farm. Cornel Chiriţă

Pandemia de COVID-19 este cea mai importantă provocare de sănătate publică cu care omenirea s-a confruntat în mileniul al treilea, până în prezent....

06 martie 2021
EPIDEMIOLOGIE | Ediţia 4 195 / 2020

Opţiuni terapeutice în infecţia cu SARS-CoV-2

Gabriela Mitea (Gegiu), Maria Bucur, Irina-Magdalena Dumitru, Sorin Rugina, Laura Bucur

Apariţia epidemiei cu SARS-CoV-2 în decembrie 2019 în Wuhan, provincia Hubei, China, şi extinderea acesteia la nivel pandemic, precum şi creşterea ...

02 septembrie 2020
STUDIU | Ediţia 4 195 / 2020

Iod povidona demonstrează activitate virucidă in vitro rapid instalată împotriva SARS-CoV-2, virusul responsabil de apariţia COVID-19

Danielle E. Anderson, Velraj Sivalingam, Adrian Eng Zheng Kang, Abhishek Anan­tha­nara­-Yanan, Harsha Arumugam, Timothy M. Jenkins, Yacine Hadjiat, Maren Eggers

Introducere. La data de 22 iunie 2020, SARS-CoV-2, ce determină COVID-19, a infectat mai mult de 8,95 milioane de oameni din întreaga lume, de­ter­...

02 septembrie 2020