MOAŞE ŞI ASISTENŢI MEDICALI

Efectele consumului de alcool asupra sarcinii. Sindromul alcoolic fetal

 Effects of alcohol use during pregnancy. Alcoholic fetal syndrome

First published: 20 mai 2018

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Gine.20.2.2018.1719

Abstract

Often, pregnant women don’t realise the effects of alcohol use on the fetus. If the future mother drinks alcohol in the nine months of pregnancy, consequences on the fetal development can be extremely bad, leading to alcoholic fetal syndrome. Nowadays, as there doesn’t exist a method to determine the safe quantity of alcohol comsumption, doctors recommend that women should not drink any alcohol during pregnancy.

Keywords
pregnancy, alcohol, fetal alcoholic syndrome

Rezumat

De multe ori, femeile însărcinate trec cu vederea cât de periculos poate fi consumul de alcool pentru făt. Dacă viitoarea mamă bea alcool în cele nouă luni de sarcină, consecinţele asupra dezvoltării fătului pot fi extrem de grave şi poate apărea chiar sindromul de alcoolism fetal. În prezent, pentru că nu se poate stabili exact cantitatea de alcool ce poate fi consumată fără ca bebeluşul să fie afectat, medicii le recomandă viitoarelor mame să nu bea deloc alcool în timpul sarcinii.

Consumul de droguri sociale este în permanentă ascensiune atât în ţara noastră, cât şi în lume, în ceea ce priveşte nivelul şi incidenţa, constituind o cauză importantă a diverselor manifestări patologice la om. Patologia este evidentă atât la adulţi, cât şi la copii, la această a doua categorie populaţională simptomele fiind determinate de consumul de către mamă înainte sau în timpul sarcinii.

Alcoolul etilic

Se prezintă ca un lichid incolor, cu miros şi gust caracteristic, volatil, inflamabil. Se absoarbe în special la nivelul intestinului proximal (75%), restul fiind absorbit, în mai mică măsură, la nivelul cavităţii bucale şi, în special, în stomac, fiind prezent în sângele sistemic în circa 5 minute de la ingurgitare, atingând valoarea maximă în 30-90 de minute, în funcţie de o serie de factori (tăria băuturii, gradul de umplere al stomacului, tipul de alimente consumate etc.).

La femei şi la consumatorii cronici, valoarea maximă atinsă a alcoolemiei este mai mare, iar timpul de atingere a vârfului de concentraţie sanguină este mai scăzut (aspect pus pe seama unei concentraţii mai mici de alcooldehidrogenază prezentă în peretele gastric, dar şi a inhibării la bărbaţi a acestei enzime de către testosteron). La greutate egală şi consum identic, femeile au o alcoolemie superioară bărbaţilor, din cauza diferenţelor de metabolism şi de repartiţie a grăsimilor.

Complicaţiile consumului de alcool se traduc printr-o gamă largă de tulburări, majoritatea având drept substrat deturnarea căilor metabolice sau acţiunea toxică direct pe structurile tisulare, mai ales la nivel hepatic şi cerebral. O complicaţie redutabilă şi din păcate foarte frecvent întâlnită este sindromul alcoolic fetal (SAF) (Fetal Alcohol Syndrome; FAS), apărut la nou-născuţii din mame care au consumat constant alcool în perioada sarcinii. Placenta care hrăneşte fătul nu joacă, în cazul alcoolului, rolul de filtru. Alcoolul băut trece în sângele viitoarei mame în 45 de minute (sau 90 de minute dacă este absorbit în timpul unei mese). Moleculele de alcool fiind mici, trec foarte uşor bariera placentei. În câteva ore, concentraţia alcoolului în sângele fătului şi în lichidul amniotic este sensibil apropiată de cea a mamei.

Embrionul şi fetusul sunt conectaţi la mamă prin placentă, impermeabilă pentru produşi hidrosolubili şi permeabilă pentru produşii liposolubili.

Etanolul se înscrie printre substanţele capabile să afecteze embrionul şi fetusul în toate etapele lor de dezvoltare, cu apariţia malformaţiilor sau a eliminării premature. În 1973, Jones şi Smith din SUA au descoperit malformaţii morfologice, psihomotorii şi mintale la copiii din mame alcoolice, pe care le-au reunit sub numele de Fetal Alcohol Syndrome (SAF).

SAF este asociat cu:

  • malformaţii craniofaciale cu mici deficienţe ale feţei: ochi mici şi buza superioară subţire şi aplatizată;

  • întârzierea creşterii: copilul este mult mai mic decât alţii;

  • anomalii în sistemul nervos;

  • malformaţii ale organelor interne şi externe.

Fiindcă s-a dovedit că alcoolul are efecte nocive chiar şi în cantităţi mici, trebuie să renuntaţi la consumul de alcool de îndată ce bănuiţi că sunteţi gravidă. Mai mult chiar, femeile care încearcă să rămână însărcinate este bine să renunţe la consumul de alcool pe o perioadă cât mai lungă. În cazul în care doreşte să alăpteze copilul, este bine să ştie că mici cantităţi de alcool ajung şi în lapte şi de aici la bebeluş. Studiile de specialitate demonstrează că bebeluşii alăptaţi de femei care consumă alcool sunt mai înceţi în dezvoltarea aptitudinilor motorii (mersul în patru lăbuţe şi mersul în picioare) decât copiii care nu au fost expuşi la alcool. Cantităţi mai mari de alcool pot să interfereze cu expulzarea laptelui din sâni. Din această cauză, li se recomandă femeilor care alăptează să renunţe total la consumul de alcool în această perioadă. În 1973, medicul pediatru francez Paul Lemoine a semnalat, pentru prima dată, legătura între malformaţiile faciale ale nou-născuţilor şi faptul că aceştia sunt născuţi din mame alcoolice.

Acţionând într-un moment când neuronii copilului sunt foarte vulnerabili, alcoolul determină distrugerea celulelor receptoare, dar şi a fibrelor nervului auditiv. Acest copil, deşi normal din alte puncte de vedere, va avea auzul mai slab. Ca urmare, va învăţa greu sau nu va învăţa deloc să vorbească.

Mecanismele care stau la baza efectului nociv al consumului de alcool asupra dezvoltării embriofetale sunt incomplet cunoscute, dar sunt incriminaţi atât etanolul, cât şi metabolitul său, acetaldehida. Deşi concentraţia alcoolului în fetus este mai mică decât în corpul matern, toxicitatea etanolului pentru embrion şi fetus este mult mai mare.

De asemenea, din cauza stopării procesului de „embriofugă”, eliminarea alcoolului din fetus este mai lentă decât la adult. Etanolul şi acetaldehida interferează în dezvoltarea fibroblastului prin perturbarea metabolismului colagenului, component foarte important în morfogeneză şi creştere, procese intens afectate în SAF. Etanolul perturbă, de asemenea, sinteza proteică la nivel cerebral, ceea ce explică tulburările funcţiilor SNC în SAF.

Expunerea prenatală la alcool alterează:

  • durata perioadei de generare a neuronilor corticali;

  • numărul neuronilor generaţi zilnic (reducere);

  • distribuţia neuronilor care au acelaşi timp de origine.

Principalele efecte sunt:

  • microencefalie;

  • retard al dezvoltării în diferite zone ale creierului;

  • descreşterea numărului de celule nervoase;

  • întârzieri şi dezorganizări ale stratigenezei;

  • alterări ale structurilor dendritice şi axonice, cu afectarea interconexiunilor neuronale;

  • întârzieri ale mielinizării;

  • modificări patologice ale activităţii bioelectrice a creierului.

Dismorfismul craniofacial

Se manifestă prin microcefalie, cu occipitalul aplatizat, păr foarte fin sau hipertricoză, frunte îngustă şi bombată.
La nivelul ochilor apar: fante palpebrale scurte (blefarofimoză), microftalmie, ptoză uni- sau bilaterală, epicant (plică mongoloidă), pseudohipertelorism, strabism, nistagmus pendular. La examenul fundului de ochi poate să apară hipoplazia nervului optic. Funcţional, s-au constatat tulburări de vedere în 90% din cazuri, cu scăderea acuităţii vizuale, miopie până la moderată hiperopie.

În regiunea nasului se observă: nas scurt cu narinele răsfrânte în afară, dând aşa-numitul „nas de trompetă”, filtrum hipoplazic, şanţuri nazolabiale ac­centuate, distanţă nazolabială mediană mărită.

La nivelul cavităţii bucale şi bărbiei: hipoplazie maxilară sau mandibulară, ceea ce duce la diferite aspecte de micrognatism, retrognatism sau prognatism, „buză de iepure”, dinţi mici cu defecte de smalţ, palat boltit.

La nivelul urechii: pavilion slab dezvoltat, diferite anomalii ale pavilionului.

Modificări morfofuncţionale ale trunchiului şi extremităţilor

S-au observat: stern în carenă, os xifoid bifid, scolioză, luxaţie a şoldului, polidactilie, clinodactilie, sindactilie, încălcarea degetului 2 peste 3 etc. Pe lângă malformaţiile amintite ale membrelor, unii autori au descris la copiii unor femei alcoolice malformaţii majore ca: hemimelie la membrele superioare şi amelie la membrele inferioare, amelie completă la membrele superioare.

Anomalii urogenitale

La fete pot să apară: hipoplazia labiilor mici şi hipertrofia clitorisului; la băieţi apar: hipospadias, malformaţii ale ureterului, hipoplazie renală, rinichi dublu, diverticuli vezicali.

Anomalii cardiovasculare

Au fost identificate o serie de defecte, clasificate astfel:

  • cardiopatii severe greu tolerate, care duc la moarte, precum: defecte septale ventriculare, stenoza istmului aortic, stenoza arterei pulmonare;

  • cardiopatii bine tolerate, ca defecte septale interatriale;

  • cardiopatii minore.

În concluzie, drogurile sociale – alcoolul, tutunul, cafeaua, consumate înainte sau în perioada sarcinii – pot afecta, sub multiple şi variate aspecte, atât funcţia reproductivă a femeii, cât şi evoluţia pre- şi postnatală a copilului, motiv pentru care farmaciştii, alături de medici, au obligaţia de a contribui la prevenirea apariţiei acestui gen de patologie, cu consecinţe grave şi durabile atât din punct de vedere medical, cât şi social(6).  

Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests.

Bibliografie

  1. Agarwal DP. Molecular genetic aspects of alcohol metabolism and alcoholism. Pharmacopsychiatry. 1997;30:70-84.
  2. Banciu T. Patologie digestivă alcoolică. Ed. Med., Bucureşti, 1991.
  3. Sandor Ş, Gheciu M, Fazakas-Todea I, Gheciu I, Garban Z. Embrio şi fetopatia alcoolică. Ed. Acad. Rom., Bucureşti, 1995.
  4. Dumont-Damien E, Duyme M. Génétique et Alcoolisme. Les Éditions Inserm, Paris, 1993.
  5. Proca M, Butnaru E. Toxicologie, vol. I. Ed. Timpul, Iaşi, 2000.
  6. Chiriţă V, Şelaru M, Cotrau M. Alcoolism şi implicaţii bio-sociale. Ed. Psihomnia, Bucureşti 1998.

Articole din ediţiile anterioare

OBSTETRICĂ | Ediţia 7 (1) / 2015

Trombocitopenia maternă în sarcină

Oana Bodean, Octavian Munteanu, Diana Voicu, Simona Vlădăreanu, Monica Mihaela Cîrstoiu

Cu toate că de cele mai multe ori nu pune în pericol viaţa pacientei, trombocitopenia în sarcină poate fi expresia unei serii de patologii care nec...

15 martie 2015
GINECOLOGIE | Ediţia 6 (4) / 2014

Principii de tratament cu metotrexat al sarcinii extrauterine necomplicate

Diana Voicu, Octavian Munteanu, Costin Berceanu, Monica Cîrstoiu

Sarcina extrauterină reprezintă o urgenţă ginecologică severă care, în lipsa unui diagnostic stabilit corect şi rapid, precum şi a unei intervenţii...

15 noiembrie 2014
NEONATOLOGY | Ediţia 3 33 / 2021

Clamparea întârziată la nou-născuţii din sarcină gemelară

Predescu (Măreşescu) Ana Maria, Vlădăreanu Maria Irina, Simona Vlădăreanu

Sarcinile multiple sunt situaţii unice în care medicii obstetricieni şi neonatologi pot avea o atitudine ezitantă privind efectuarea clam­pării înt...

28 septembrie 2021
OBSTETRICA | Ediţia 11 (1) / 2016

Receptorul şi rolurile gonadotropinei corionice umane în sarcină

Antoniu Crîngu  Ionescu, Robert Boţea, Simona Vlădăreanu, Monica Mihaela Cîrstoiu, Roxana-Elena Bohîlţea

Reproducerea, în ansamblul fenomenelor ei, nu poate avea loc în afara interacţiunii adecvate gonadotropină corionică - receptor, fapt ce condiţione...

15 martie 2016