OBSTETRICĂ

Implicaţii şi consecinţe ale sarcinii la adolescente

 Implications and consequences of teenage pregnancy

First published: 15 aprilie 2014

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Gine.3.2.2014.4872

Abstract

Context . The number of teen pregnancies is constantly increasing worldwide due to social changes and sexual freedom. It is known in the literature that this group of patients associates an increased risk of adverse maternal and fetal development compared with other age groups. Objective. The purpose of this study was to evaluate maternal and neonatal complications associated with pregnancy and birth in teenage mothers. Material and methods. All mothers up to 18 years of age, who gave birth between 1 January 2010 and 31 December 2012 Bucharest Emergency University Hospital were included in this study. Data collected included information on maternal age, marital status, mode of delivery, maternal health (including pre-eclampsia, eclampsia, gestational diabetes and anemia), risk factors (placenta praevia, smoking, alcohol and drugs) and transmissible infections and neonatal status (including birth weight, gestational age, sex, health status and birth defects). We defined the duration of pregnancy prematurity as less than 37 weeks, LBW <2.500 g, VLBW as <1.500 g, IUGR was diagnosed using ultrasound biometry, maternal anemia as a hemoglobin level <12 g/dL and hematocrit <37. All neonates were examined thoroughly to rule out major and minor congenital malformations. Results
Twelve percent (12%) of the mothers had developed complications during caesarean operation sixtytwo percent (62.45%) of them associated postpartum complications of whom 14.1% associated postpartum hemorrhage, 21% had inadequate lactation, 6.3% developed abdominal wound infection, 10.35% had headaches after spinal anesthesia, 10.7% had urinary tract infections. Premature birth rate was 8.21% (28/280), 94% of babies were born alive, of whom 15% required resuscitation, 10% were born dead and 5% stoped growing. One minute APGAR score at 1 min ranged from 5-7 in 15% of cases, was 8-9 in 75% and 3% had a score of <5. The APGAR score at five minutes ranged from 8-9 in 67% of cases. Conclusions. Teenage pregnancy is considered to be high risk due to complications resulting from a combination of physiological, anatomical and socio-economic factors. Educating teenage mothers on the importance of pre- and postnatal care can reduce perinatal poor outcomes for both mother and child.
 

Keywords
pregnancy in teenagers, APGAR score, IUGR, single parent

Rezumat

Context. Numărul sarcinilor în rândul adolescentelor este în continuă creştere la nivel global, ca urmare a schimbărilor sociale şi libertăţii sexuale. Este cunoscută în literatură asocierea acestui grup de paciente cu un risc crescut de evoluţie nefavorabilă maternă şi fetală comparativ cu alte grupe de vârstă. Obiectiv. Scopul acestui studiu a fost de a evalua complicaţiile materne şi neonatale asociate sarcinii şi naşterii la mamele adolescente. Material şi metode. Toate mamele cu vârsta de maximum 18 ani care au născut în perioada 1 ianuarie 2010 - 31 decembrie 2012 la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti au fost incluse în acest studiu. Datele colectate au inclus informaţii despre vârsta mamei, starea civilă, tipul de naştere, sănătatea maternă (inclusiv pre-eclampsie, eclampsie, diabet gestaţional şi anemie), factori de risc asociaţi (placenta praevia, fumat, consum de alcool şi droguri), infecţii transmisibile şi statutul neonatal (inclusiv greutatea la naştere, vârsta gestaţională, sex, starea de sănătate, precum şi anomalii congenitale). Am definit prematuritatea ca durată a sarcinii mai mică de 37 de săptămâni, LBW <2.500 g, VLBW ca <1.500 g, RCIU a fost diagnosticat cu ajutorul biometriei ecografice, anemia maternă ca un nivel al hemoglobinei <12 g/dL şi al hematocritului <37. Toţi nou-născuţii au fost examinaţi amănunţit pentru a exclude malformaţii congenitale majore şi minore. Rezultate. 12% din mame au dezvoltat complicaţii în timpul operaţiei de cezariană şi 62,45% din ele au asociat complicaţii post-partum, respectiv 14,1% au asociat hemoragie post-partum, 21% au avut lactaţie inadecvată, 6,3% au dezvoltat infecţia plăgii abdominale, 10,35% au prezentat cefalee după anestezia rahidiană şi 10,7% au prezentat infecţii ale tractului urinar. Rata de naştere prematură a fost de 8,21% (28/280); 94% dintre copii s-au născut vii, dintre aceştia 15% au necesitat resuscitare, 10% s-au născut morţi şi 5% au fost opriţi în evoluţie. Scorul APGAR la un minut a variat între 5 şi 7 în 15% din cazuri şi a fost 8-9 la 75%, iar 3% au avut <5. Scorul APGAR la cinci minute a variat între 8 şi 9 în 67% din cazuri. Concluzii. Sarcinile în rândul adolescentelor prezintă un risc ridicat, cu complicaţii care rezultă dintr-o combinaţie de factori fiziologici, anatomici şi socio-economici. Educarea mamelor adolescente cu privire la importanţa îngrijirii pre- şi post-natale poate reduce rezultatele slabe perinatale atât pentru mamă, cât şi pentru copil.
 

Introducere

Sarcina şi naşterea în rândul adolescentelor reprezintă un fenomen răspândit atât la nivel global, cât şi la nivel naţional, iar monoparentalitatea este din ce în ce mai des întâlnită.

Aceasta reprezintă în continuare o reală problemă de sănătate publică şi prezintă consecinţe medicale, emoţio­nale şi sociale semnificative pentru mama adolescentă, copil şi întreaga familie.

În studiile referitoare la familia monoparentală, un accent deosebit este pus pe consecinţele asupra evoluţiei copiilor, cum ar fi starea de sănătate şi complicaţiile asociate, succesul sau eşecul şcolar, abandonul şcolar, precum şi stabilitatea familiei(1).

Deşi societatea dezaprobă în general familiile monoparentale, evidenţiindu-le prin stigmatizare şi etichetare, unii sociologi le consideră o familie specială. Argumentele sunt variate, începând cu tradiţiile care susţin că pentru a exista o familie este necesar cuplul soţ-soţie şi până la studiile care atestă faptul că, datorită răspândirii în întreaga lume, acest tip de familie a fost acceptată social, devenind un nou tip de familie.

Adolescentele asociază în timpul sarcinii efecte adverse atât materne, cât şi fetale, incluzând naşterea prematură, greutatea mică la naştere a fătului şi mortalitatea neonatală şi infantilă. Printre potenţialii factori de risc se numără iniţierea precoce a relaţiilor sexuale, fumatul, abuzul de alcool şi droguri, familiile monoparentale, interesul academic scăzut şi nu în ultimul rând sărăcia. Lucrarea de faţă îşi propune o trecere în revistă a cunoştinţelor actuale şi o evaluare a experienţei clinicii noastre.

Material şi metodă

Au fost evaluate datele tuturor pacientelor care au născut în perioada 1 ianuarie 2010 - 31 decembrie 2012, respectiv 12.495 de paciente din Clinica de Obstetrică şi Ginecologie a Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti. Criteriul de includere a fost vârsta biologică a mamei, de maximum 18 ani. Datele au fost obţinute din foile de observaţie ale pacientelor şi ale nou-născuţilor. Analiza statistică a fost realizată cu ajutorul SPSS versiunea 19 şi Microsoft Excel.

Am folosit analiza descriptivă (medie, mediană, maxim, minim, deviaţia standard, varianta) pentru verificarea frecvenţei scorului APGAR în eşantionul nostru.

Rezultate

Dintre toate pacientele care au născut în perioada 2010-2012 au fost incluse în studiu 281 de adolescente.

Datele colectate au inclus informaţii despre vârsta mamei, starea civilă, tipul de naştere, sănătatea maternă (inclusiv pre-eclampsie, eclampsie, diabet gestaţional şi anemie), factori de risc asociaţi (placenta praevia, fumat, consum de alcool şi droguri), infecţii transmisibile şi statutul neonatal (inclusiv greutatea la naştere, vârsta gestaţională, sex, starea de sănătate, precum şi anomalii congenitale). Am definit prematuritatea ca durată a sarcinii mai mică de 37 de săptămâni, LBW <2.500 g, VLBW ca <1.500 g, RCIU (restricţie de creştere intrauterină) a fost diagnosticată cu ajutorul biometriei ecografice, anemia maternală a fost considerată a fi un nivel al hemoglobinei <12 g/dL şi al hematocritului sub valoarea de 37. Toţi nou-născuţii au fost examinaţi amănunţit pentru a exclude malformaţii congenitale majore şi minore.

Eşantionul analizat a arătat ca incidenţa naşterilor în rândul adolescentelor este în creştere (figura 1).
 

Figura 1
Figura 1

Am împărţit pacientele în două grupe de vârstă, 12-15 ani şi respectiv 16-18 ani, şi am observat o creştere a incidenţei sarcinii şi implicit a naşterilor în special la grupa de vârstă 12-15 ani (figura 2).
 

Figura 2
Figura 2

Distribuţia naşterii în funcţie de vârsta biologică a mamei arată că frecvenţa cea mai mare a naşterii de 39,29% (110/280) a fost în grupul pacientelor cu vârsta de 18 ani (tabelul 1).
 

Tabelul 1
Tabelul 1

Media scorului APGAR la 1 minut în anul 2010 a fost de 8,37±1,52 şi 8,71±1,54 la 5 minute, spre deosebire de anul 2011, unde media a fost de 8,61±0,86 pentru scorul APGAR de 1 minut şi de 9,13±0,59 la 5 minute, şi de anul 2012, unde mediile au fost 8,32±1,44 pentru scorul APGAR la 1 minut şi de 8,83±1,34 la 5 minute (tabelul 2).
 

Tabelul 2
Tabelul 2

Aproximativ 59% din cazuri au avut un scor APGAR de 9 la 1 minut, iar 57,14% au avut un scor APGAR de 9  la 5 minute. Am determinat o creştere a valorilor scorului APGAR de la 1 minut la 5 minute pentru toate categoriile (tabelele 3 şi 4).
 

Tabelul 3
Tabelul 3


 

Tabelul 4
Tabelul 4

Grupa de vârstă 16-18 ani a prezentat o incidenţă mai mare a complicaţiilor, atât intra-partum, cât şi post-partum (figura 3).
 

Figura 3
Figura 3

De asemenea, în cazul nou-născuţilor, o frecvenţă semnificativ mai mare a complicaţiilor a fost observată în grupa de vârstă 16-18 ani (figura 4).
 

Figura 4
Figura 4

Discuţii şi concluzii

Sarcina la adolescente reprezintă o reală problemă de sănătate publică şi obiectul multor programe sociale, fiind un fenomen social care afectează şi ţările dezvoltate din vestul Europei.

Datele Institutului Naţional de Statistică şi Ministerului Muncii atestă faptul că în perioada 2009-2012 aproximativ 90.000 de fete cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 ani au născut, iar aproximativ 39.000 au făcut întrerupere de sarcină. Dintre acestea, 3.024 aveau mai puţin de 15 ani la data naşterii, iar 87.203 aveau vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani.

Când o adolescentă devine gravidă, prezentul şi viitorul ei suferă schimbări radicale, şi rareori în bine. Educaţia ei se poate termina, perspectivele ei pentru un loc de muncă se evaporă, iar vulnerabilitatea ei la sărăcie, excludere socială şi dependenţă de substanţe se multiplică.

Situaţia populaţiei lumii din 2013, publicată de către UNFPA, ONU pentru Populaţie evidenţiază că, deşi sarcina la adolescente apare atât în ţările în curs de dezvoltare, cât şi în ţările dezvoltate, nivelul diferă foarte mult, iar factorii determinanţi sunt similari. Din cele 13,1 milioane de naşteri anuale pentru grupa de vârstă 15-19 care apar la nivel mondial, 680.000 au loc în ţările dezvoltate. Statele Unite au cea mai mare rată a natalităţii la adolescente. Conform informaţiilor oficiale ale centrelor pentru controlul şi prevenţia bolilor, 329.772 de naşteri au fost înregistrate în rândul adolescentelor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 în 2011.

Între statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OCDE), care include un număr de ţări cu venituri medii, Mexicul are cea mai mare rată a natalităţii (64,2 la 1.000 de naşteri) în rândul adolescentelor cu vârsta între 15 şi 19, în timp ce Elveţia ocupă locul cel mai mic, cu 4,3(2).

Unele studii evidenţiază că mai mult de jumătate din adolescentele căsătorite din Niger au unul sau chiar doi copii înainte de a împlini 18 ani. Incidenţa creşte odată cu scăderea ratei de şcolarizare(4).

Statisticile iau în considerare vârsta mamei la momentul naşterii, nu la momentul concepţiei.

Incidenţa la nivel mondial a naşterii premature şi greutăţii mici la naştere pentru vârsta gestaţională pentru mamele adolescente este mai mare decât în cazul adulţilor(5).

Cercetările arată faptul că adolescentele gravide au mai puţine şanse să primească îngrijiri prenatale, de multe ori fie sunt tardive, în trimestrul 3 de sarcină, sau primesc îngrijiri direct la naştere(6).

Studiile arată că o treime din adolescentele gravide primesc îngrijiri prenatale insuficiente, iar copiii lor prezintă riscuri crescute de a dezvolta probleme de sănătate sau de a suferi internări prelungite faţă de copiii femeilor ajunse la vârsta adultă. Tinerele mame care primesc îngrijiri de calitate în maternitate au copii mai sănătoşi(7).

Multe dintre adolescente prezintă un risc crescut de malnutriţie sau proastă alimentaţie, fie din cauza obiceiurilor nesănătoase alimentare, inclusiv încercări de a pierde în greutate prin dietă, fie din cauza sărăciei.

Complicaţiile sarcinii conduc la moartea a aproximativ 70.000 de fete adolescente în ţările în curs de dezvoltare în fiecare an. Mamele tinere şi copiii lor prezintă, de asemenea, un risc mai mare de contractare a HIV.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că riscul de deces în urma sarcinii este de patru până la cinci ori mai mare pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 10 şi 14 ani decât pentru femeile de aproximativ 20 de ani şi de două ori mai mare pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani decât pentru cele cu vârsta cuprinsă între 20 şi 24 de ani.

Riscurile de a dezvolta complicaţii sunt mai mari în cazul adolescentelor din grupa de vârstă 12-15 ani, din cauza pelvisului subdezvoltat, care poate conduce la dificultăţi la naştere. Distocia de obstacol este în mod normal rezolvată prin operaţie cezariană, dar în ţările în curs de dezvoltare sau în zonele subdezvoltate, aceasta poate conduce la eclampsie, fistulă obstetricală, mortalitate infantilă sau maternă(8).

În cazul adolescentelor cu vârstă mai mare, rezultatele slabe sunt datorate mai degrabă statutului socio-economic decât statutului biologic. Multe studii au analizat impactul sarcinii şi naşterii din punct de vedere socio-economic, medical şi psihologic asupra adolescentelor. Rezultatele variază foarte mult în funcţie de suportul şi susţinerea familiei şi a comunităţii, cele care beneficiază de aceste avantaje au şanse mai mari să-şi continue educaţia şi să se angajeze.

De asemenea, studiile arată că este mai puţin probabil ca adolescentele mame care sunt angajate să îşi lovească copiii ca pedeapsă, şi mai degrabă îşi vor stimula copilul prin zâmbet, atingere sau comunicare verbală, conducând astfel la scăderea dezvoltării modificărilor de comportament al acestor copii(9).

Chiar dacă metodele diferă în mod semnificativ, majoritatea studiilor au demonstrat o asociere între sarcina la adolescente şi efectele adverse. Unele studii din ţările dezvoltate au raportat un risc crescut de naştere prematură, greutate mică la naştere pentru vârsta gestaţională şi talie mică pentru vârsta gestaţională(10,11). Alţii au legat sarcina la adolescente de pre-eclampsie, internare prelungită în secţia de terapie intensivă pentru nou-născuţi şi decesul neonatal(12,13).

Complicaţiile dezvoltate în timpul sarcinii şi la naştere sunt principalele cauze ale mortalităţii în rândul pacientelor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 18 ani în ţările în curs de dezvoltare(14).

Complicaţiile materne asociate includ naşterea prematură, eclampsie, anemie, distocie de obstacol la naştere, modificări ale cantităţii lichidului amniotic şi infecţii ale tractului urogenital post-partum.

Complicaţiile fetale şi neonatale asociate cel mai frecvent întâlnite sunt restricţia de creştere intrauterină, prematuritatea şi riscurile asociate şi nu în ultimul rând decesul.

S-a constatat că o mare parte a riscului de greutate mică la naştere pentru vârsta gestaţională se datorează, în cazul adolescentelor, factorilor sociali şi comportamentali, şi mai puţin celor biologici(15).

Un factor de risc semnificativ pentru rezultatele slabe în timpul sarcinii la adolescente este o istorie maternă a reacţiilor adverse din copilărie, cum ar fi abuzul emoţional, fizic, sexual sau violenţa partenerului intim, conlocuirea cu cineva care abuzează de substanţe sau prezintă boli psihice ori este implicat în activităţi criminale. De asemenea, adolescentele care au părinţi care sunt divorţaţi sau separaţi prezintă un risc mai mare de a dezvolta complicaţii în timpul sarcinii. Aceste experienţe sunt asociate cu comportamente ulterioare de sex neprotejat, fumat, consum de alcool şi probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresie sau alte tulburări de personalitate(16).

Cu toate acestea, nu toţi copiii expuşi acestor condiţii au rezultate negative. Factorii de protecţie, cum ar fi sentimentele de autovaloare şi de realizare, precum şi legăturile puternice cu familia, şcoala, comunitatea pot modula efectele experienţelor negative.

În concluzie, sarcina la adolescente reprezintă sarcină cu risc crescut, ce necesită atenţie crescută atât în perioada prenatală, cât şi post-natală, atât medical, cât şi din punct de vedere psihologic. 

Bibliografie

Iluţ, Petru, coord, 2009, “Familia monoparentală în România şi fenomene conexe”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2009.
Mayor S. “Pregnancy and childbirth are leading causes of death in teenage girls in developing countries”. BMJ 2004; 328 (7449): 1152.
 Treffers P.E. “Teenage pregnancy, a worldwide problem”. Ned Tijdschr Geneeskd 2003; 147 (47): 2320–5. PMID 14669537.
Locoh, Therese 2000. “Early Marriage And Motherhood In Sub-Saharan Africa.” WIN News.’.’ Retrieved July 7, 2006.
Live births by age of mother and sex of child, general and age-specific fertility rates: latest available year, 2000 – 2009 — United Nations Statistics Division –Demographic and Social Statistics.
Stepp, G. 2009. Teen Pregnancy: The Tangled Web.
Day, N.L.; et al. “Body Size and Intelligence In 6 –Year – Olds: are Offspring of Teenage Mothers at Risk”. Maternal and Child Health Journal 2009; 13(6).
 Mayor, S. (2004). Pregnancy and childbirth are leadind causes of death in teenage girls in developing countries. BMJ 328 (7449):1152; doi:10.1136/bmj.328.7449.1152-a. PMID 15142897.
U.N.F.P.A. - State of World Population 2013; Motherhood in Childhood: Facing the challenge of adolescent pregnancy.
 Abu-Heija A., Ali A.M., Al-Dakheil S. Obstetrics and perinatal outcome of adolescent nulliparous pregnant women. Gynecol Obstet Invest 2002;53:90–2.
Chen X.K., Wen S.W., Fleming N., Demissie K., Rhoads G.G., Walker M. Teenage pregnancy and adverse birth outcomes: a large population based retrospective cohort study. Int J Epidemiol 2007;36:368–73.
Fraser A.M., Brockert J.E., Ward R.H. Association of young maternal age with adverse reproductive outcomes. N Engl J Med 1995;332:1113–7.
 Jolly M.C., Sebire N., Harris J., Robinson S., Regan L. Obstetric risks of pregnancy in women less than 18 years old. Obstet Gynecol 2000;96:962–6.
Van der Klis K.A., Westenberg L., Chan A., Dekker G., Keane R.J. Teenage pregnancy: trends, characteristics and outcomes in South Australia and Australia. Aust N Z J Public Health 2002;26:125–31.
Hillis S.D., Anda R.F., Dube S.R., Felitti V.J., Marchbanks P.A., Marks J.S. The association between adverse childhood experiences and adolescent pregnancy, long-term psychosocial consequences, and fetal death. Pediatrics. 2004;113:320–7.
 Tonmyr L., Jamieson E., Mery L.S., MacMillan H.L. The relation between childhood adverse experiences and disability due to mental health problems in a community sample of women. Can J Psychiatry. 2005;50:778–83.

Articole din ediţiile anterioare

OBSTETRICĂ | Ediţia 2 16 / 2017

Asocierea biomarkerilor serici cu valorile Doppler ale arterelor uterine în predicţia preeclampsiei

D. Oprescu, L. Novac, Mihai Mitran, Alin Moldoveanu, Simona Vlădăreanu

Preeclampsia este o boală multisistemică ce afectează 4-5% dintre sarcini. Este una dintre principalele cauze ale morbidităţii şi mortalităţii mate...

22 mai 2017
NEONATOLOGIE | Ediţia 1 (1) / 2013

Asocierea paraliziei cerebrale cu scorul Apgar şi cu pH-ul arterial ombilical la nou-născuţii la termen

Simona Constantinescu, Iulia Petrescu, Simona Popescu

Obiective. Prezentul studiu îşi propune să stabilească gradul asocierii scorului Apgar la 5 minute scăzut şi a pH-ului arterial ombilical scăzut cu...

15 martie 2013