SUPLIMENT HTA

Hipertensiunea arterială la copii și adolescenţi

First published: 06 februarie 2016

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

Abstract

Nowadays, research in the field of paediatric arterial hyper­ten­sion is important, motivated by its high implication in the risk of metabolic syndrome in adulthood. Prevention me­thods need to be developed and implemented since the age of childhood. In Romania, before 2012, there were very few epidemiologic data on the prevalence of overweight in chil­dren and its complications. We aim to present an ob­ser­va­tio­nal, cross-sectional study published in Cardiology in the Young (2013), performed in Timiș County in 2011. Children aged 7 to 18 years were evaluated in school environment. Parameters as height, weight and arterial blood pressure by auscultation were measured. BMI was interpreted after guide­lines from CDC 2000. Arterial hypertension was reported to standards presented in the Fourth Report. From a total of 3626 children, the prevalence of overweight was 14%, and for obe­si­ty was 11.8%. For males, both overweight and obesity had a higher prevalence comparing to girls (15.2% vs.13%). Chil­dren from rural environment had a higher pre­va­lence of both overweight and obesity (27.9% comparing to 24.9% urban area). This study showed a prevalence for ar­terial hypertension grade 1 and 2 of 9.1% (9.5% boys and 8.9% girls). Prehypertension was found in 6.5% of children (8.4% boys and 5% girls). Arterial hypertension was present in 12.8% of overweight children, respectively 21.2% in obese chil­dren, while 7.1% of normal-weighted children and 3.1% of those under-weighted presented elevated blood pressure.
Con­clusion. We found a significant prevalence of overweight and obesity in children, associated with increased blood pressure, higher in boys than in girls, and rural versus urban. These fin­dings should raise awareness, so that all physicians working with children to promote a healthy lifestyle and actively screen for arterial hypertension in children with obesity. 

Keywords
child, hypertension, obesity

Rezumat

În prezent, cercetarea în domeniul hipertensiunii arteriale pediatrice (HTA) are un rol important, motivat de riscul ridicat al sindromului metabolic la vârsta adultă. Este nevoie și de prevenție, prin diferite metode de management dezvoltate și aplicate de la vârsta copilăriei. În România au existat până în 2012 foarte puține date epidemiologice despre prevalența obezităţii la copil şi complicațiile ei. Prezentăm un studiu observaţional, cross-sectional, publicat în „Cardiology în the young” în 2013, efectuat în județul Timiș, în 2011. Copii și adolescenți, cu vârste cuprinse între 7 și 18 ani, au fost măsurați în mediul școlar. Au fost măsurați parametri ca înălțimea, greutatea și tensiunea arterială prin auscultație. IMC (indicele de masă corporală) a fost interpretat după referinţa CDC 2000, iar prevalența HTA, după referinţa Forth Report. În acest studiu (3.626 de copii), prevalența excesului de greutate și a obezității a fost de 14%, respectiv 11,8%. Copiii care provin din mediul rural au avut o prevalență mai mare a excesului de greutate și a obezității (27,9%) față de mediul urban (24,9%). Am observat o prevalență de 9,1% (9,5% băieți și 89% fete) pentru HTA de gradul 1 sau 2; iar 6,5% din copii au prezentat prehipertensiune (8,4% băieți și 5% fete). 7,1% dintre copiii și adolescenții normoponderali prezentau HTA, în timp ce doar 3,1% dintre cei subponderali. 
Concluzie. Am găsit o prevalență semnificativă a excesului de greutate și obezității la copil, asociată cu creșterea tensiunii arteriale, mai mare la băieți decât la fete, și din mediul rural comparativ cu mediul urban. Aceste constatări ar trebui să sensibilizeze medicii şi opinia publică pentru a promova un stil de viață sănătos și un screening activ pentru hipertensiune arterială în rândul copiilor cu obezitate.

Cuvinte cheie

Introducere

Actualmente, cercetarea hipertensiunii arteriale (HTA) în rândul copiilor și adolescenților prezintă un interes crescând, motivat de implicarea HTA în sindromul metabolic, ce aduce o povară semnificativă pentru sănătatea adultului.

Prevenirea acestuia necesită identificarea precoce a riscului, dar și metode de prevenție inițiate încă de la vârsta copilăriei. Venim după o perioadă confuză la nivelul administrării sănătății în întreaga țară, după decenii de ignorare a problemelor reale ale îngrijirii populației, cu scăparea de sub control a numeroase elemente ce ar fi asigurat, potențial, o societate mai puțin dependentă de medicamente şi de ajutorul socio-medical.

Dar responsabilitățile nu fac obiectul acestor articole medicale. Noi dorim prin această abordare particulară să dovedim că la nivel local, fără costuri enorme și chiar fără eforturi deosebite, se poate ajunge la o concluzie legată de frecvența unei patologii în populație. Până în 2012, România nu dispunea (de peste 20 de ani) de nomograme naționale pentru greutate și talie pentru copii, iar datele despre prevalența excesului ponderal și a hipertensiunii arteriale la copil erau foarte puține. Lucrarea are la bază o evaluare a copiilor școlari din județul Timiș, efectuată în 2011 de un colectiv de medici tineri de la spitalul nostru, alături de studenți ai Facultății de Medicină din Timișoara, coordonați de voluntari ai Organizației Salvați Copiii - filiala Timiș. Rezultatele studiului referitoare la nomogramele pentru vârsta școlară (pentru talie, greutate, IMC și perimetru cranian), prevalența obezității și a supraponderii, precum și cea a hipertensiunii arteriale au fost publicate în peste 5 articole din reviste prestigioase din țară, dar și internaționale(1-4). Începem prin a vă prezenta datele din literatură, iar apoi rezultatele și unele concluzii ale studiului nostru.

Definiții

Am ales să utilizăm referința IMC de la CDC, deoarece nomogramele pentru tensiune arterială (în relație cu vârsta, sexul și talia copiilor) au utilizat, și ele, valorile CDC ca referință.

Indicele de masă corporală a fost calculat astfel: greutatea (în kg)/înălțime (în metri). Copiii au fost incluși ca fiind supraponderali sau obezi pe baza ghidurilor de referință, folosind IMC specific vârstei (date de la CDC 2000)(5).

Excesul de greutate este definit ca un indice de masă corporală mai mare sau egal percentilei 85 și mai mic decât percentila 95, calculat pentru copiii de aceeași vârstă și sex.

Obezitatea este definită ca un indice de masă corporală de sau peste percentila 95 pentru copiii de aceeași vârstă și sex.

Pentru definirea tensiunii arteriale crescute la copil am folosit standardele publicate în The fourth report on the diagnosis, evaluation, and treatment of high blood pressure în children and adolescents. Pediatrics. 2004 (studiu efectuat pe 63.227 de copii)(6).

Prehipertensiunea la copii este definită ca tensiune arterială sistolică sau diastolică mai mare sau egală cu percentila 90%, dar mai mică decât percentila 95%. Tensiunea arterială este calculată ca media a 3 măsurători efectuate cu pauză de 5 minute.

Hipertensiunea este definită ca presiunea medie arterială sistolică și/sau diastolică mai mare sau egală cu percentila 95% pentru sex, vârstă și înălțime la mai mult de 3 determinări cu interval de două săptămâni. Hipertensiunea în stadiul 1 încadrează valorile presiunii arteriale care depășesc percentila 95% și până la 5 mmHg peste percentila 99%, iar stadiul 2, cu mai mult de 5 mmHg peste percentila 99%(3).

Metode de studiu

Datorită naturii neinvazive a protocolului, care a constat numai din măsurătorile parametrilor înălțime, greutate și determinarea tensiunii arteriale, care sunt de rutină pentru examinările școlare, am folosit un „acord pasiv”.

Părinții au fost pe deplin informați cu privire la toate procedurile de studiu, printr-o reuniune de informare la școală. Părinții care au refuzat participarea au comunicat acest lucru. Înainte de măsurarea parametrilor pentru fiecare copil sau adolescent, acesta a fost întrebat dacă este de acord cu procedura. Numele participanților nu au fost incluse în fișierele de date electronice. Examinatorii au asigurat principiile confidențialității pe tot parcursul procesului, măsurătorile efectuându-se separat pentru băieți și fete(3).

Metode de măsurare a tensiunii arteriale

Măsurătorile tensiunii arteriale au fost efectuate prin metoda ce implică auscultare: copilul în poziție șezândă, în stare de repaus, cu brațul drept expus și poziționat la nivelul inimii. Tensiometrul aneroid cu manșetă pediatrică a fost utilizat, cu dimensiunea manșetei corespunzătoare vârstei, cu o lățime care a acoperit cel puțin 40 la sută din circumferința brațului, la jumătatea distanţei dintre olecran și acromion.

Manșeta a fost umflată cu 20 de milimetri de mercur deasupra punctului în care pulsul radial a dispărut. Debutul sunetului (Korotkof - I) a fost un indicator al tensiunii arteriale sistolice, precum și dispariția sunetului (Korotkof - V), luată ca un indicator al presiunii diastolice.

Trei măsurători au fost înregistrate pentru fiecare copil. Media acestor trei citiri a fost utilizată pentru analiza finală a datelor. Am făcut toate eforturile pentru a reduce la minimum factorii ce ar putea afecta tensiunea arterială, cum ar fi anxietatea, frica, stresul, plânsul și activitatea fizică recentă(3).

Rezultate

Studiul a fost efectuat în județul Timiș, în perioada februarie 2010 - iunie 2011. Din lotul de 3.626 de copii şi adolescenți cu vârste cuprinse între 7 și 18 ani, 75% sunt cu proveniență din mediul urban. Raportul băieți:fete a fost de 1:1,31(3).

Prevalența excesului de greutate și a obezității

Referindu-ne la întregul lot, prevalența excesului de greutate (a supraponderii) rezultată a fost de 14% (IMC mai mare decât percentila 85 și mai mic decât percentila 95).

Clasificând în funcție de sex, băieții au prezentat o prevalenţă a excesului de greutate mai mare decât fetele (15,2% față de 13%; p = 0,01). Procentul copiilor și adolescenților cu obezitate (IMC>percentila 95) în întregul lot studiat este de 11,8% şi a rezultat a fi mai mare pentru sexul masculin decât pentru cel feminin (15,6% față de 9%; p<0,001).

Prevalența excesului de greutate și obezitate a fost mai mare la cei din mediul rural comparativ cu copiii și adolescenții provenind din mediul urban (24,9% față de 27,9%, p = 0,01)(3).

Prevalența hipertensiunii arteriale

Din screening-ul nostru a rezultat o prevalență a hipertensiunii arteriale (stadiul 1 și stadiul 2) de 9,1% (9,5% la băieți şi 8,9% la fete; p = 0,003). În total, 6,5% dintre copii au prezentat prehipertensiune (8,4% băieți şi 5% fete). 17,4% dintre copiii şi adolescenții cu domiciliul în mediul urban și 11,1% (p = 0,01) din cei provenind din mediul rural prezentau fie prehipertensiune, fie hipertensiune arterială stadiul 1 sau 2.

Din corelația hipertensiunii cu indexul de masă corporală, la lotul studiat au rezultat următoarele prevalențe: 12,8% dintre cei cu exces de greutate și 21,1% din obezi au prezentat hipertensiune, în timp ce 7,1% din copiii și adolescenții cu greutate normală, precum și 3,1% dintre cei subponderali au prezentat hipertensiune în stadiul 1 sau stadiul 2(3).

Discuții

Prevalența excesului ponderal, a obezității și a hipertensiunii arteriale trebuie coroborată cu rezultatele studiilor generale în care se discută despre tinerii acestor generații.

Este dovedită în mod repetat îngrijorătoarea evoluție a mediei greutății, care va afecta pe termen lung sănătatea viitorilor adulți şi va aduce cheltuieli majore pentru bugetele de sănătate ale țărilor noastre.

Obezitatea infantilă este în creștere la nivel mondial, atingând proporțiile unei epidemii, mai ales în statele dezvoltate, dar recent și în cele în curs de dezvoltare. Până în prezent, în ceea ce privește prevalența excesului de greutate şi a obezității pentru copiii şi adolescenții din România, datele publicate sunt doar regionale, fiind disponibile doar unele sondaje ce au metode diferite de investigare și eșantionare.

Datele noastre arată o prevalență îngrijorătoare a excesului ponderal, dar și a obezității la copiii de vârstă școlară din vestul României. Rezultatele sunt relativ similare cu cele din țările vecine, precum Ungaria și Serbia.

În general, excesul de greutate şi obezitatea la copiii de vârstă școlară din vestul României a fost de 25,8%, în timp ce în Ungaria, utilizând ca referință Obesity Task Force(7), a fost de 19,1% și, după aceleași criterii, de 30,7% în Serbia(8). În Italia, în ansamblu, prevalența este de 27,2% (CDC)(9).

Atât excesul de greutate, cât și obezitatea au fost semnificativ mai mult întâlnite la băieți decât la fete și aceste constatări sunt în concordanță cu alte studii din regiune(10).

În mod surprinzător, am constatat o prevalență mai mare a excesului de greutate și a obezității în zonele rurale, comparativ cu mediul urban.

Mai multe studii au analizat factorii ce contribuie la prevalența mai mare a obezității în zonele rurale. Posibil modul de viață și de alimentare necorespunzător, cu glucide și lipide în exces, ori lipsa orelor de educației fizică și a locurilor de practicare a sportului să fie unele dintre cauze.

Din punctul de vedere al hipertensiunii arteriale pediatrice, a fost raportată în România o prevalență de 10% în 1989. Acest procent este relativ apropiat de cel actual rezultat din studiul nostru, însă condițiile de evaluare au fost diferite la analiza epidemiologică din 1989 (lot de studiu de 7.917 copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani)(11).

Comparând ca atare prevalențele hipertensiunii de stadiile 1 și 2 din evaluarea noastră cu studiul lui Sorof 2004(13), hipertensiunea arterială la copilul și adolescentul din vestul României cu greutate normală este net mai ridicată (7,1% față de 2,6% - Sorof). Explicația ar putea veni din metodele diferite de desfășurare ale celor două studii (studiul Sorof a fost realizat în mai multe etape, la fiecare repetare a măsurătorilor observându-se o diminuare a procentajului) sau din factori dependenți de stilul de viață al participanților sau patrimoniul genetic diferit/diferențele etnice.

Un alt studiu publicat în 2016 a fost efectuat în India Centrală de către Goel(13). Au fost evaluați aleatoriu 1.221 de adolescenți cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani în mediul spitalicesc. Dintre aceștia, 10,45% au fost determinați cu hipertensiune (4,1% au prezentat hipertensiune sistolică, 3,9% diastolică și 2,45% hipertensiune sistolo-diastolică), o prevalență mai mare decât în România (9,1%).

Cu prehipertensiune au fost depistați 12,9% în India, față de 6,5% în România. Această diferență net semnificativă ar putea fi justificată de diferențele etnice și de vârsta mai înaintată a participanților din studiul lui Goel, cu o posibilă instalare precoce a hipertensiunii adultului tânăr.

Limitări ale studiului

Colectarea datelor, restrânsă la teritoriul județului Timiș, nu poate reprezenta o imagine de ansamblu a situației generale din România, prin urmare este de dorit elaborarea unui studiu sistematic, cu acoperirea tuturor zonelor și introducerea în evaluare a unei analize a factorilor care pot influența acești parametri (factori de risc).

În studiu a fost măsurată tensiunea transversal, într-o singură zi pentru fiecare copil. La repetarea evaluării, probabil că prevalența prehipertensiunii și hipertensiunii arteriale ar fi mai scăzută.

Concluzii

Rolul medicului de familie, precum și al celui școlar sunt cruciale în menținerea unei generații de tineri sănătoși și fără exces ponderal, care să practice sportul. Desigur, ponderea mare a obiceiurilor nesănătoase ale vieții moderne trebuie contracarată de unele acțiuni coordonate de la nivelul ministerului.

Rolul medicilor pediatri, dar și al celor aparținând altor specialități - cardiologi, geneticieni, nutriționiști, diabetologi, medici de familie, este de a da exemplele de bună practică și de a interveni activ în prevenția hipertensiunii arteriale la copil și adolescent, dar și la instalarea ei precoce la adult.

Bibliografie

1. Chiriţă Emandi A, Puiu M, Gafencu M, Pienar C. Growth References for School Aged Children in Western Romania. Acta Endocrinol Buchar. 2012; 8(1):133–52. 
2. Chiriţă Emandi A, Puiu M, Gafencu M, Pienar C. Overweight and obesity in school age children in western Romania. Rev Med Chir Soc Nat Iaşi. 2013; 117(1):36–45. 
3. Chirita-Emandi A, Puiu M, Gafencu M, Pienar C. Arterial hypertension in school-aged children in western Romania. Cardiol Young. 2013 Apr; 23(2):189–96. 
4. Chirita-Emandi A, Doros G, Simina IJ, Gafencu M, Puiu M. Head circumference references for school age children in Western Romania. Rev Medico-Chir Soc Medici și Nat Iaşi. 2015 Dec; 119(4):1083–91. 
5. Naţional Center for Health Statistics, Centers for Disease Control and Prevention. 2000 CDC growth charts: United States. Hyattsville, MD: National Center for Health Statistics.Available from: www.cdc.gov/growthcharts
6. The fourth report on the diagnosis, evaluation, and treatment of high blood pressure in children and adolescents. Pediatrics. 2004 Aug; 114(2 Suppl 4th Report):555–76. 
7. Kovács VA1, Gábor A, Fajcsák Z, Martos E. Sport habits and sedentary lifestyle among elementary school children in Obuda, Hungary, Orv Hetil. 2010 Apr 18; 151(16):652-8.
8. Kisić-Tepavcević D, Jovanović N, Kisić V, Nalić D, Repcić M, Popović A, Pekmezović T. The prevalence of childhood obesity în a sample of schoolchildren in Belgrade, Srp Arh Celok Lek. 2008 Nov-Dec; 136(11-12):621-4.
9. Cacciari E1, Milani S, Balsamo A, Spada E, Bona G, Cavallo L, Cerutti F, Gargantini L, Greggio N, Tonini G, Cicognani A. Italian cross-sectional growth charts for height, weight and BMI (2 to 20 yr), J Endocrinol Invest. 2006 Jul-Aug; 29(7):581-93.
10. Photiou A1, Anning JH, Mészáros J, Vajda I, Mészáros Z, Sziva A, Prókai A, Ng N. Lifestyle, body composition, and physical fitness changes în Hungarian school boys (1975-2005). Res Q Exerc Sport. 2008 Jun; 79(2):166-73.
11. Ivan A, Duda R, Groll M, Hurjui J, Serban F, Vieriu V, Silion I, Mitroi I. Epidemiology of essential arterial hypertension in collectives of schoolchildren. The prevalence of blood pressure changes. Rev Pediatr Obstet Ginecol Pediatr. 1989 Jul-Sep; 38(3):247-54.
12. Sorof JM1, Lai D, Turner J, Poffenbarger T, Portman RJ. Overweight, ethnicity, and the prevalence of hypertension in school-aged children. Pediatrics. 2004 Mar; 113(3 Pt 1):475-82.
13. Manjusha Goel, Pankaj Pal, Amit Agrawal, and Chandrasekaran Ashok. Relationship of body mass index and other life style factors with hypertension in adolescents. Ann Pediatr Cardiol. 2016 Jan-Apr; 9(1): 29–34.

Articole din ediţiile anterioare

SUPLIMENT HTA | Ediţia 1 115 / 2017

Importanţa monitorizării ambulatorii a tensiunii arteriale în practica medicului de familie

Liliana Catrinoiu

Abrevieri: TA = tensiunea arterială; MATA = monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale; MDTA = monitorizarea la domiciliu a tensiunii arteri...

22 martie 2017
SUPLIMENT CARDIOLOGIE | Ediţia 4 / 2016

Hipertensiunea pulmonară arterială - estimarea riscului și evaluare prognostică

Ioan Ţilea

Hipertensiunea pulmonară (HTP) este o condiţie fiziopatologică care include numeroase situații clinice şi care prin evoluția însăși a patologiei ...

07 iulie 2016
SUPLIMENT PEDIATRIE | Ediţia 6 / 2016

Hemangiomul infantil

Emiliana Costiug

Hemangioamele sunt cele mai frecvente tumori vasculare benigne întâlnite la vârsta pediatrică, incidenţa estimată fiind între 1% și 3% la nou-născu...

08 decembrie 2016
SUPLIMENT HTA | Ediţia 4 124 / 2018

Hipertensiunea arterială iatrogenă

Suzana Guberna, Crina Sinescu

Numeroşi agenţi terapeutici sau substanţe chimice pot de­ter­­mina o creştere tranzitorie sau persistentă a tensiunii ar­te­ria­le (TA) sau pot in­...

14 septembrie 2018