CERCETARE ORIGINALĂ

Impactul pandemiei de COVID-19 asupra alimentaţiei adolescenţilor

 Impact of the COVID-19 pandemic on teenagers’ diet

First published: 27 septembrie 2022

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/Med.148.4.2022.7014

Abstract

Adolescence defines an intense period of growth and de­velop­ment, being a bridge to adult life, and a balanced diet is essential and often difficult for adolescents to achieve. We wanted to see how the lifestyle and body weight of ado­les­cents were influenced during the COVID-19 pan­de­mic, so we applied a questionnaire in the high schools of Bistriţa-Năsăud county, the study batch being formed of 564 ques­tion­naires. Thus, we noticed that the average body weight in­creased slightly during the COVID-19 pan­de­mic, the per­cen­tage of those who respected the three main meals de­creased, the average fruit and vegetable con­sum­p­tion was 2-3 portions per week, moderate to severe phy­si­cal ac­ti­vity daily was relatively low, and most considered that the presence of fast food stores and restaurants near edu­ca­­tio­nal institutions, along with the circle of friends, had an in­flu­ence on food choices. We consider it useful to introduce pro­grams to promote balanced nutrition in schools along with health strategies aimed at students’ access to healthy food during the time they spend at school.

Keywords
pandemic, teens, nutritional status, fast food

Rezumat

Adolescenţa reprezintă o perioadă intensă de dezvoltare fizică, intelectuală şi socială. Pentru a susţine această perioadă, nece­sarul caloric al adolescenţilor creşte, iar atingerea unui echilibru nutriţional devine adesea dificil de gestionat. Ne-am propus să analizăm cu ajutorul unui chestionar impactul pandemiei de COVID-19 asupra alegerilor alimentare şi influenţele socioeco­no­mice asupra stilului de viaţă în rândul adolescenţilor din ju­deţul Bistriţa-Năsăud. Astfel, am observat că media greutăţii corporale a crescut uşor în perioada pandemiei de COVID-19, procentajul celor care respectau cele trei mese principale a scăzut, iar cei mai mulţi au declarat un consum de fructe şi legume de 2-3 porţii pe săptămână. Majoritatea adolescenţilor consideră că prezenţa magazinelor şi a restaurantelor de tip fast-food în apro­­pierea unităţilor de învăţământ şi cercul de prieteni au o in­fluenţă în alegerile alimentare. Considerăm utilă introducerea programelor de promovare a nutriţiei echilibrate în şcoli, ală­turi de strategii de sănătate care să vizeze accesul elevilor la o ali­men­ta­ţie sănătoasă în timpul petrecut la şcoală.

Introducere

Adolescenţa reprezintă o perioadă caracterizată de multiple schimbări fizice, intelectuale şi sociale(1). Familia, cercul de prieteni, influenţa culturală, nivelul educaţional, poziţia geografică şi nivelul socioeconomic participă la influenţarea obiceiurilor alimentare ale adolescentului(1).

Câştigul ponderal în această perioadă reprezintă aproximativ jumătate din greutatea adultului, cu o creştere staturală de aproximativ 20% din înălţimea de adult(2). Necesarul energetic pentru un echilibru alimentar se apropie în această perioadă de necesarul energetic al adultului(3).

Determinarea greutăţii corporale prin cântărire este metoda cel mai des utilizată, cu ajutorul căreia se evaluează statusul nutriţional(4). Raportul dintre greutatea corporală exprimată în kilograme şi pătratul înălţimii exprimat în metri reprezintă Indicele de Masă Corporală (IMC)/Body Mass Index/indicele Quetelet.

Echilibrul nutriţional obţinut prin aportul macro- şi micronutrienţilor esenţiali, în cantităţile ne­cesare, este important pentru o bună dezvoltare fizică şi intelectuală(4,5,6).

Aportul caloric creşte în această perioadă diferenţiat pe sexe pentru adolescenţii normoponderali. Astfel, persoanele de sex feminin ajung la un necesar caloric de aproximativ 2500 kcal/zi, respectiv 3000 kcal/zi la sexul masculin(5,6,7).

Aportul de proteine este cuprins între 60 de grame/proteine/24 de ore şi 80 de grame/proteine/24 de ore, influenţat de sex şi vârstă(3,4).

Glucidele reprezintă sursa de energie a organismului(8). Este nevoie de un necesar glucidic de aproximativ 4-7 g/kg corp/zi sau 50-65% din valoarea calorică totală(4,9,10,11,12).

Lipidele reprezintă aproximativ 34% din totalul caloriilor, 1-2 g/kg/zi. Aportul zilnic recomandat este de 25-35% din totalul energetic(4,5,13,14,15).

Calciul este un micronutrient esenţial pentru buna dezvoltare a organismului. Necesarul de calciu creşte în această perioadă, 99% din cantitatea totală de calciu regăsindu-se la nivelul oaselor sub formă de fosfat de calciu, iar 1% se află în sânge(4,5,16,17,18). Este esenţial pentru integritatea sistemului osos şi a dinţilor, pentru vasodilataţie, secreţii glandulare, contracţia muşchilor netezi vasculari şi transmisie nervoasă(18,19).

Magneziul, alături de calciu şi fosfor, intră în com­po­ziţia ţesutului osos. În organism regăsim aproximativ 20-28 g de magneziu; din această cantitate, mai mult de 50% se află în ţesutul osos, 25% în muşchi şi diferenţa la nivelul ţesuturilor moi(4,20).

Zincul este, după fier, cel mai abundent oligoelement din organism, conţinutul total de zinc al adultului fiind de 2-3 g. Activitatea osteoblastelor depinde de zinc(3,5,15,21).

Echilibrul nutriţional este bazat pe aportul optim de macronutrienţi şi micronutrienţi, fiind complex şi dificil de atins, dar esenţial pentru buna dezvoltare a organismului.

Materiale şi metodă

Am evaluat modificările alimentare induse de pandemie şi influenţa nivelului socioeconomic asupra stilului de viaţă al adolescenţilor din liceele oraşelor Bistriţa şi Năsăud. Am împărţit cele 564 de răspunsuri în două loturi, primul lot fiind reprezentat de elevii oraşului Bistriţa şi cel de-al doilea lot de studiu fiind reprezentat de elevii oraşului Năsăud. Am considerat util să analizăm separat răspunsurile elevilor din cele două oraşe, din cauza diferenţelor socioeconomice.

Rezultate

Ambele loturi au o repartiţie pe sexe aproximativ egală. Mediul rural este în continuare limitat din punctul de vedere al accesului la educaţie; procentaje aproximativ egale (35%) s-au regăsit la ambele loturi.

Media greutăţii corporale a suferit o uşoară creştere pe perioada pandemiei de COVID-19 în ambele oraşe, de la 59,53 kg la 62,97 kg în rândul elevilor din Bistriţa şi de la 62,97 kg la 69,43 kg pentru adolescenţii din oraşul Năsăud.

Cei mai mulţi adolescenţi au o greutate în limite normale, 15,25% din totalul lotului erau supraponderali şi doar 2,5% se încadrau în definiţia obezităţii conform IMC (figura 1).
 

Figura 1. Statusul nutriţional al lotului  de studiu
Figura 1. Statusul nutriţional al lotului de studiu

Înainte de pandemie, 60,75% din subiecţii din primul lot şi 72,13% din cei din lotul al doilea au declarat că respectau cele trei mese principale. Consumul de alimente de tip fast-food este mai frecvent în lotul al doilea. Modificările apărute în alimentaţia elevilor în urma pandemiei sunt reprezentate în figura 2.
 

Figura 2. Modificările apărute în alegerile alimentare la lotul 1
Figura 2. Modificările apărute în alegerile alimentare la lotul 1

Declarativ, aproximativ jumătate din adolescenţi consumă alimente de tip fast-food în 2-3 zile din cele şapte ale săptămânii (figura 3).
 

Figura 3. Consumul  de alimente fast-food  într-un interval de şapte zile
Figura 3. Consumul de alimente fast-food într-un interval de şapte zile

S-a observat un procentaj mai mare al adolescenţilor supraponderali sau obezi în lotul al doilea de studiu, la analiza statusului nutriţional în cele două oraşe (figura 4).
 

Figura 4. Greutatea adolescenţilor în cele două loturi
Figura 4. Greutatea adolescenţilor în cele două loturi

Între 15,03% şi 16,39% din totalul elevilor practică efort fizic moderat spre intens în fiecare zi. Cei mai mulţi consideră că accesul la alimentaţie nesănătoasă în timpul petrecut la şcoală şi grupul de prieteni le influenţează alegerile alimentare.

Discuţie

Modificările alimentare şi cele ale stilului de viaţă produse de pandemia de COVID-19 sunt subiecte intens discutate. Conform studiilor, pandemia de COVID-19 a determinat o creştere a consumului de fructe şi legume în rândul adolescenţilor(22,23).

În studiile efectuate în Europa de Vest se prezintă o tendinţă de scădere a consumului de băuturi carbogazoase şi fast-food(24).

În unele studii, s-a constatat un consum ridicat al alimentelor de tip fast-food în zonele slab dezvoltate socioeconomic(25,26). În studiul nostru, s-a observat un consum mai crescut de alimente fast-food în lotul al doilea, comparativ cu primul lot.

Modificări benefice în alimentaţia adolescenţilor post-pandemie au fost observate şi într-un studiu efectuat în Polonia(27). La fel, în cadrul studiului nostru, 68,85% din elevii lotului 2 au consumat mai multe mese gătite în casă. Asociem această modificare ca fiind una pozitivă, în detrimentul alimentelor procesate.

Creşterea consumului de alimente gătite în casă în timpul pandemiei a fost evidenţiată într-un studiu efectuat în Riad. Astfel, 85,6% dintre participanţi au declarat un consum crescut de alimente gătite acasă, comparativ cu cei care aveau acest obicei alimentar înainte de izolare (35,6%)(28).

UNICEF prezintă într-un studiu efectuat pe ado­les­cenţi din America Latină şi Caraibe o creştere a consumului de dulciuri, băuturi carbogazoase şi fast-food în rândul tinerilor din zonele subdezvoltate economic(29). În acelaşi studiu s-a constatat că activitatea fizică efectuată zilnic este într-un procentaj redus(29). Din studiul nostru reies procentaje asemănătoare ale celor care practică activitate fizică zilnic.

Într-un studiu efectuat la adolescenţii din Coreea, s-a observat că în primul an de pandemie aceştia au luat micul-dejun într-un procentaj mai mare comparativ cu anul 2019, constatându-se şi reducerea consumului de fast-food şi băuturi carbogazoase(30). În cadrul studiului nostru, putem observa în primul lot o creştere a consumului de fructe şi legume comparativ cu al doilea lot unde s-a declarat o creştere a consumului de alimente junk food.

Concluzii

Obezitatea în rândul adolescenţilor este o problemă de sănătate mondială, cu o creştere alarmantă în ultimele decenii. Apariţia bolilor cronice netransmisibile, secundar obezităţii, este îngrijorătoară, cu efecte negative atât asupra calităţii vieţii pacienţilor, cât şi asupra sistemului de sănătate din cauza costurilor crescute, care vin la pachet cu managementul acestor patologii asociate obezităţii.

Considerăm oportune introducerea unor programe de educare nutriţională în cadrul învăţământului preuniversitar, prezenţa unui nutriţionist care să îi îndrume spre alegeri alimentare sănătoase, alături de politici de sănătate care să limiteze prezenţa restaurantelor de tip fast-food în apropierea şcolilor şi limitarea produselor de tip junk food în magazinele din proximitate.  

 

Conflict of interests: The authors declare no conflict of interests.

 

Bibliografie

  1. Vanhelst J, Beghin L, Drumez E, Duhamel A, De Henauw S, Ruiz JR, Kafatos A, Manios A, Widhalm K, Mauro B, Sjostrom M, Kersting M, Gottrand F. Adolescents diet quality in relation to their relatives and peers diet engagement and encouragement - the Healthy Lifestyle in Europe by Nutrition in Adolescence (HELENA) study. Public Health Nutr. 2018;21(17):3192- 3201.

  2. Tarcea M, Crăciun C, Ruţa F, Rus V. Nutriţia în colectivităţile de copii şi adolescenţi, Alimentaţia în colectivităţi. University Press, Târgu-Mureş, 2017, 44-76.

  3. Mărginean CO. Nutriţia copilului sănătos, Nutriţia copilului sănătos şi bolnav. University Press, Târgu Mureş, 2010, 7-115.

  4. Ruţa FD, Tarcea M. Impactul nutriţiei în homeostazia mediului intern al organismului. Bazele Nutriţiei. University Press, Târgu-Mureş, 2018, 39-47.

  5. Arsene CC, Dimitriu DC, Dînilă EP, Paraschiva CC. Nutriţia şi balanţa energetică. Biochimie Medicală pentru studenţii şi masteranzii specializării de nutriţie şi dietetică. Editura PIM, 2018, 203-222.

  6. Savarino G, Corsello A, Corsello G. Macronutrient balance and micronutrient amounts through growth and development. Italian Journal of Pediatrics. 2021;47(1):109.

  7. Sinu L. Livelli di Assunzione di Referimento di Nutrienti ed energia per la populazione italaiana. Doc di sintesi per XXXV Congr. Naz SINU. Bologna 22-23 Ottobre, 2012.

  8. Kubala J. Essential Amino Acids-Definition, Benefits, and Food Sources. Nutrition. 2022. Available at: https://www.healthline.com/nutrition/essential-amino-acids.

  9. Van De Walle G. What Are Simple Sugars? Simple Carbohydrates Explained. Healthline. 2019. Available at: https://www.healthline.com/nutrition/simple-sugars

  10. Holesh JE, Aslam S, Martin A. Physiology, Carbohydrates. In: StatPearls. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; July 26, 2021.

  11. Mills S, Staton C, Lane JA, Smith GJ, Ross RP. Precision Nutrition and the Microbiome. Part I: Current State of the Science. Nutrients. 2019;11(4):923.

  12. Kwok CS, Gulati M, Michos ED, Potts J, Wu P, Watson L, Loke YK, Mallen C, Mamas MA. Dietary components and risk of cardiovascular disease and all cause mortality: a review of evidence from meta-analyses. Eur J Prev Cardiol. 2019;26(13):1415-1429.

  13. Kannall E. What Are Lipids Used for in the Body, Healthyeating. 2018. Available at: https://healthyeating.sfgate.com/lipids-used-body-8282.html

  14. Meynier A, Genot G. Molecular and structural organization of lipids in foods: their fate during digestion and impact in nutrition. OCL - Oilseeds and fats, Crops and Lipids. 2017;24(2).

  15. Nădăşan V. Nutriţie – Noţiuni elementare, istorice şi de actualitate. University Press, Târgu-Mureş. 2016, 25-43.

  16. Burgoyne RD, Helassa N, McCue HV, Haynes LP. Calcium Sensors in Neuronal Function and Dysfunction. Cold Spring Harb Perspect Biol. 2019;11(5):a035154.

  17. Yu E, Sharma S. Physiology, Calcium. In: StatPearls. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; August 27, 2021.

  18. Li K, Wang XF, Li DY, Chen YC, Zhao LJ, Liu XG, Guo YF, Shen J, Lin X, Deng J, Zhou R, Deng HW. The good, the bad, and the ugly of calcium supplementation: a review of calcium intake on human health. Clin Interv Aging. 2018;13:2443-2452.

  19. Cormick G, Belizan JM. Calcium Intake and Health. Nutrients. 2019;11(7):1606.

  20. Al Alawi AM, Majoni SW, Falhammar H. Magnesium and Human Health: Perspectives and Research Directions. Int J Endocrinol. 2018, 2018:9041694.

  21. Amos A, Razzaque MS. Zinc and its role in vitamin D function. Curr Res Physiol. 2022;5:203-207.

  22. Martin-Rodrigues A, Tornero-Aquilera JF, Lopez-Perez PJ, Clemente-Suarez VJ. Dietary patterns of adolescent students during the COVID-19 pandemic lockdown. Physiol Behav. 2022;249:113764.

  23. Clemente-Suarez VJ, Ramos-Campo DJ, Mielgo-Ayuso J, Dalamitros AA, Nikolaidis PA, Hormeno-Holgado A, Tornero-Aguilera JF. Nutrition in the actual COVID-19 pandemic. A narrative review. Nutrients. 2021;13(6):1924.

  24. Kriaucioniene V, Bagdonaviciene L, Rodirguez-Perez C, Petkeviciene J. Associations between changes in health behaviours and body weight during the COVID-19 quarantine in Lithuania: The Lithuanian COVIDiet Study. Nutrients. 2020;12(10):3119.

  25. Ammar A, Brach M, Trabelsi K, et al. Effects of COVID-19 Home Confinement on Eating Behaviour and Physical Activity: Results of the ECLB-COVID19 International Online Survey. Nutrients. 2020;12(6):1583.

  26. Li L, Sun N, Zhang L, et al. Fast food consumption among young adolescents aged 12-15 years in 54 low- and middle-income countries. Glob Health Action. 2020;13(1):1795438.

  27. Glabska D, Skolmowska D, Guzek D. Population-Based Study of the Influence of the COVID-19 Pandemic on Hand Hygiene Behaviors – Polish Adolescents COVID-19 Experience (PLACE-19) Study. Nutrients. 2020;12(9):2640.

  28. Alhusseini N, Alqagtani A. COVID-19 pandemics impact on eating habits in Saudi Arabia. J Public Health Res. 2020;9(3):1868.

  29. Karimen L, Arguello JP. UNICEF. Effects of the COVID-19 pandemic on adolescent and youth nutrition and physical activity. Available at: https://www.unicef.org/lac/en/effects-of covid-19-pandemic-on-adolescent-and-youth-nutrition-andphysical-activity

  30. Kim SY, Yoo DM, Min C, Choi HG. Changes in dietary habits and exercise pattern of Korean adolescents from prior to during the COVID-19 pandemic. Nutrients. 2021;13(10):3314.

Articole din ediţiile anterioare

SUPLIMENT CARDIOLOGIE | Ediţia 4 118 / 2017

SOS adolescenţii!

Şef lucrări dr. Mihaela Daniela Baltă, Andreea Cristina Baltă

Bolile cardiovasculare provoacă 3,9 milioane de decese în Europa, fiind principala cauză a mortalității (aproximativ 45% din decese). În ultimii an...

18 septembrie 2017
CERCETARE ORIGINALA | Ediţia 5 149 / 2022

Evaluarea statusului nutriţional şi caracteristicile tiparului alimentar la un grup de pacienţi pediatrici

Anita László, Diana Rus, Mihaela Ioana Chinceşan

Tulburările statusului nutriţional şi dezechilibrul dintre ne­ce­sar şi aport pot influenţa negativ creşterea, dezvoltarea şi răs­pun­sul la tratam...

31 octombrie 2022
CERCETARE ORGINIALA | Ediţia 4 142 / 2021

Reacţiile adverse după vaccinarea COVID-19 cu Pfizer-BioNTech în cadrul personalului medical al Spitalului „Prof. Dr. Alexandru Obregia”

Ţăpoi Cristiana

Încă de la începutul pandemiei de COVID-19, organizaţiile de sănătate şi cercetătorii medicali şi-au canalizat resursele în direcţia dezvoltării un...

28 octombrie 2021