Mit sau adevăr în infecţia cu HPV

Introducere

Virusul papilomatozei umane (HPV) reprezintă cea mai frecventă infecție virală cu transmitere sexuală la nivel global⁽¹⁾. Există peste 200 de tipuri de HPV, dintre care aproximativ 40 pot infecta zona genitală. Majoritatea infecțiilor trec neobservate și se vindecă spontan, însă anumite tulpini cunoscute ca oncogene pot persista și pot conduce la leziuni precanceroase sau la apariția cancerelor de col uterin, vulvă, vagin, anus sau penis. Alte tulpini, cu risc scăzut, determină apariția verucilor genitale⁽⁴⁾ (condiloame). În prezent, cancerul de col uterin rămâne o problemă majoră de sănătate, cu aproximativ 342000 de decese anual la nivel mondial⁽¹⁾ și cu rate ridicate de incidență și mortalitate în România. Cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent cancer la femei la nivel mondial și afectează aproximativ 604000 de femei anual. Se estimează peste 3300 de cazuri noi și 1700 de decese în România doar în anul 2022, cu rate de mortalitate de aproape patru ori mai mari decât media europeană. Deși aceste statistici sunt îngrijorătoare, boala este prevenibilă și curabilă, mai ales prin screening regulat (testul Babeș-Papanicolau) și vaccinare anti-HPV.

Legătura dintre infecția cu HPV și cancerul de col uterin este una directă și cauzală, aproape toate cazurile de cancer cervical⁽²⁾ fiind cauzate de infecția persistentă cu tulpini oncogene de HPV, în special tipurile 16 și 18. Aceste infecții pot duce la modificări precanceroase ale celulelor cervicale. Înainte de introducerea vaccinării, majoritatea cazurilor de cancer de col uterin erau cauzate de aceste infecții, procesul de dezvoltare a cancerului necesitând de obicei 15-20 de ani.

Vaccinarea anti-HPV reprezintă o măsură esențială de prevenție⁽⁶⁾. Vaccinurile disponibile oferă protecție împotriva celor mai frecvente și periculoase tulpini de HPV, reducând semnificativ riscul de cancer de col uterin și de alte cancere asociate, precum și incidența verucilor genitale. Administrată ideal înainte de debutul vieții sexuale, vaccinarea este recomandată atât fetelor, cât și băieților, având un rol crucial în protejarea sănătății individuale și în scăderea transmiterii la nivelul populației. Astfel, prin combinarea vaccinării cu screeningul regulat (test Babeș-Papanicolau și genotipare HPV), se poate preveni apariția cancerului de col uterin.

După cum ne învață istoria ultimelor decenii, vaccinarea împotriva HPV reprezintă cea mai eficientă strategie de prevenție primară. Vaccinurile disponibile pe piața de medicamente oferă protecție împotriva celor mai frecvente tulpini oncogene și, respectiv, împotriva celor implicate în apariția verucilor genitale. Vaccinarea anti-HPV⁽⁵⁾ reduce incidența infectărilor, scade riscul apariției leziunilor precanceroase cervicale, previne apariția cancerului de col uterin și a altor tipuri de afecțiuni oncologice influențate de infecția cu HPV. În pofida dovezilor științifice solide privind eficiența și siguranța vaccinării anti-HPV, există încă o rezistență⁽⁸⁾ considerabilă în rândul unor societăți mai conservatoare. Această rezistență este întreținută de factori culturali sau religioși, dar mai ales de răspândirea unor mituri și informații eronate în spațiul public despre efectele vaccinării. Experiența din cabinetele de medicină de familie și din cele de obstetrică-ginecologie ne arată că unul dintre cele mai frecvente mituri este acela potrivit căruia vaccinarea anti-HPV ar putea afecta fertilitatea. Studiile clinice și observaționale pe populații largi au infirmat această ipoteză, demonstrând că vaccinurile nu influențează capacitatea reproductivă; dimpotrivă, prevenirea cancerului de col uterin prin vaccinare contribuie indirect la menținerea sănătății reproductive a femeilor.

Studiu de caz

În studiul de față ne propunem să prezentăm cazul complex al unei paciente (L.I.) care, urmând pașii unui consult medical ginecologic complet (test Babeș-Papanicolau, colposcopie, genotipare HPV), a primit confirmarea de infecție cu HPV – genotipul 66. Urmând un tratament medicamentos specific și vaccinarea cu trei doze, pacienta a reușit să rămână însărcinată. Cazul pacientei noastre reprezintă o dovadă în plus, între miile de cazuri tratate, că vaccinarea anti-HPV nu doar că nu produce infertilitate, ci influențează în mod pozitiv sănătatea reproductivă a femeii.

Pentru a vă face cunoscut parcursul pacientei noastre și drumul său spre împlinirea idealului maternității, este necesar să prezentăm istoricul medical și simptomatologia raportată de pacientă în cadrul vizitelor medicale. Pacienta noastră, în vârstă de 29 de ani, căsătorită, cu reședința în mediul rural, a declarat că, în istoricul medical familial (AHC), mama sa are diagnostic de boală tiroidiană, iar antecedentele personale patologice (APP) ale pacientei indică diagnosticarea cu sindromul ovarelor polichistice (SOPC) în anul 2012, hiperpilozitate și că a suferit în anul 2002 o apendicectomie. În cazul antecedentelor personale fiziologice (APF), pacienta a declarat cicluri menstruale neregulate, lipsa alergiilor medicamentoase și a negat consumul de tutun. Urmând un tratament de șase ani cu contraceptive orale (COC), ciclurile menstruale au devenit regulate. De asemenea, pacienta prezintă încă din adolescență multiple episoade de infecții urinare, ultimul episod fiind prezent în anul 2017. Pacienta relatează debutul vieții sexuale în anul 2014, cu un singur partener, iar până în prezent nu a efectuat niciun test Babeș-Papanicolau. Astfel, simptomele reperate au fost ultima menstruație pe data de 25 mai anul curent și herpes oral la ambii soți.

La consultația de obstetrică-ginecologie, examenul clinic a evidențiat: VV – leucoree spumoasă în cantitate moderată, sângerare provocată la badijonarea cu ser fiziologic. Examenul colposcopic a arătat o zonă de transformare complet vizibilă, un grad modificat colposcopic G1-2 cu zone ușor și moderat afectate, cu suspiciune de leziune precanceroasă. După aplicarea acidului acetic, o zonă a devenit albicioasă, dar cu aspect atipic, sugerând zona de afectare HPV, iar zona din jurul orificiului colului a prezentat un contur îngroșat.

Astfel, colposcopia a evidențiat: linia de îngroșare dintre cele două tipuri de țesuturi îngroșată, prezentând un aspect micropapular, cu vascularizație atipică. La utilizarea soluției Lugol, țesuturile se colorează în galben, semn că sunt modificate, și este prezentă zona de acetoalbufen atipică, ce indică o posibilă leziune displazică. Rezultatul examenului sugerează prezența de zone suspecte de displazie, cu aspect anormal colposcopic.

Pentru confirmarea posibilității de infecție cu HPV, se recomandă genotiparea HPV și examen Papanicolau (ce identifică prezența ASC-US). Rezultatele de biologie moleculară și genetică au confirmat infecția cu HPV – genotipurile HPV 32 și HPV 66.

Pacientei i s-a prescris rețetă cu tratament la domiciliu, cu următoarele medicamente: inosinum, Hupavir®, Veregen® unguent, ovule cu interferon și papilocare ovule. De asemenea, cei doi soți au primit recomandarea pentru a urma schema de vaccinare anti-HPV în trei doze (0-2-6 luni). Ambii parteneri s-au vaccinat în cabinetul de medicină de familie. Testul Papanicolau repetat după șase luni a evidențiat un rezultat negativ pentru leziuni intraepiteliale sau maligne, celulele exocervicale și intermediare de aspect normal, nuclei liberi, grupuri de celule endocervicale, mediu de prelevare cu rare PMN lizate, mucus prezent, bacilli Doderlein prezenți. Recomandarea medicului ginecolog curant a fost de urmărire a evoluției.

La două luni după rezultatele ultimului test Papanicolau, pacienta a revenit în serviciul de obstetrică-ginecologie pentru amenoree instalată de opt săptămâni, însoțită de greață matinală și intoleranță la anumite mirosuri. S-a confirmat prezența sarcinii în evoluție. Nouă luni mai târziu, s-a născut un bebeluș perfect sănătos, pe nume Iustin (GN: 3600 g, Î: 48 cm, scor Apgar: 9).

Concluzii

Experiența pacientei noastre și poveștile altor mămici care s-au vaccinat împotriva HPV ne oferă o dovadă foarte importantă pentru combatarea dezinformării și a miturilor privind vaccinarea anti-HPV și infertilitatea. Iustin este dovada vie a binefacerilor vaccinării, a conștientizării nevoii regulate a femeilor de a avea grijă de corpul și sănătatea lor reproductivă, a nevoii de susținere a accesului la servicii medicale și a accesibilizării costurilor și informațiilor despre prevenția și vindecarea în rândul pacienților din România. Așadar, prevenția și informarea corectă, din surse sigure, acreditate, cu reputație medicală, salvează vieți.   

Autor pentru corespondență: Ștefania Anton E-mail: anton_ssttefania84@yahoo.com

CONFLICT DE INTERESE: niciunul declarat.

SUPORT FINANCIAR: niciunul declarat.

Acest articol este accesibil online, fără taxă, fiind publicat sub licenţa CC-BY.