CHIRURGIE

Meningiom spinal felin

 Spinal meningioma in a cat

First published: 20 noiembrie 2017

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

DOI: 10.26416/PV.29.8.2017.1254

Abstract

Meningiomas are the most common tumors of the central nervous system in cats. Spinal meningiomas are relatively rare but can be found in cats about 3-6 years of age. Surgical excision is not difficult if the tumor is located dorsally. Complete resection of ventrally located tumors is more difficult. Motor deficits are usually progressive in a 5-6 month period.

Keywords
meningioma, cat, tumors

Rezumat

Meningioamele sunt cele mai frecvente tumori ale sistemului nervos central la pisici. Meningioamele spinale sunt relativ rare, dar pot fi întâlnite la pisici de aproximativ 3-6 ani. Excizia chirurgicală nu este dificilă dacă tumora este situată dorsal. Rezecțiile complete ale tumorilor localizate ventral sunt mai dificile. Deficiențele motorii sunt de obicei progresive într-o perioadă de 5-6 luni.

Cuvinte cheie

Meningiomul este tumora intracraniană primară cel mai des întâlnită la câine și pisică. Frecvența meningioamelor spinale este mult mai redusă atât la câine, cât și la pisică.

În general, meningioamele sunt benigne. La pisică, în majoritatea cazurilor, acest tip de tumoră are structura fibrotică și nu infiltrează țesutul cerebral. Astfel, rezecția chirurgicală se poate face complet, nefiind necesară radioterapia.

La fel, în cazul meningioamelor spinale, în general tumora este perfect delimitată de cordonul medular, facilitând astfel actul chirurgical(1-4).

Meningioamele feline reprezintă aproximativ 56% dintre tumorile cerebrale(6). Vârsta pacienților la care incidența este cea mai ridicată este 9 ani. Nu există o predispoziție de rasă pentru apariția acestei tumori, însă este mai frecvent diagnosticată la masculi, în comparație cu femelele. În 17% dintre cazuri, tumora nu este unică, existând mai multe formațiuni patologice la același individ.

Dacă, la câine, din totalul meningioamelor, 14% au localizare medulară, la pisică procentul este mult mai mic, localizarea principală fiind cerebrală. Studiile din domeniu relevă o localizare spinală de aproximativ 4% a meningioamelor feline(5).

Cazul de față prezintă o pisică de rasă Europeană, femelă, în vârstă de 5 ani. Anamneza relatează diminuarea progresivă a sensibilității la nivelul membrelor posterioare, instalată în aproximativ 60 de zile, dificultăți în deplasare urmate de ataxie, urinare involuntară și atrofie progresivă a maselor musculare la nivelul trenului posterior.

Consultul neurologic a sugerat necesitatea unor investigații mai complexe, pacienta fiind trimisă la examen RMN la Radiologie4Vet București.

În urma examenului RMN s-a constatat prezența unei mase cu aspect tumoral în canalul medular.

Masa, relativ ovală, este localizată dorsal la nivelul canalului vertebral T10/11.

Formațiunea este hiperintensă T1 și T2 și se încarcă cu contrast uniform și puternic. Are dimensiunile aproximative de: 15 mm lungime, 6 mm înălțime și 12 mm lățime (figurile 1 și 2).
 

Figura 1. Plan sagital
Figura 1. Plan sagital
Figura 2. Plan transversal - reconstrucție RM
Figura 2. Plan transversal - reconstrucție RM

Se observă un diametru mai mare pe înălțime decât canalul vertebral, care are doar 5 mm înălțime. Aceasta denotă clar o atrofie de compresiune a arcului vertebral, secundară unei evoluții cronice (figura 3).
 

Figura 3. Plan sagital
Figura 3. Plan sagital

Compresia medulară este foarte mare - aproximativ 90%.

Măduva se mai observă doar puțin în toate cele trei planuri de secțiune după reconstrucție (figurile 1, 2, 3 și 4).
 

Figura 4. Plan dorsal - reconstrucție RM
Figura 4. Plan dorsal - reconstrucție RM

Aspectul RM este caracteristic pentru o formațiune tumorală intradurală-extramedulară, cu caracter benign - meningiom.
 

Figura 5. Decolarea musculaturii paravertebrale T10-T11
Figura 5. Decolarea musculaturii paravertebrale T10-T11

Intervenția chirurgicală a constat în laminectomie în zona T10-T11, cu evidențierea formațiunii tumorale și excizia completă a acesteia.

Laminectomia T10 și parțial T11 s-a efectuat cu ajutorul unui ciupitor de os.

Lama osoasă s-a excizat foarte ușor, textura nefiind foarte dură, din cauza atrofiei prin compresia creată de masa tumorală.
 

Figura 6. Laminectomie T10-T11, cu evidențierea porțiunii posterioare a tumorii
Figura 6. Laminectomie T10-T11, cu evidențierea porțiunii posterioare a tumorii

Extirparea tumorii s-a realizat prin dilacerare fină, între aceasta și cordonul medular existând o limită de demarcație evidentă. Sângerarea în cantitate foarte redusă s-a oprit prin aplicarea locală a unor comprese timp de 5-6 minute.
 

Figura 7. Evidențierea completă a masei tumorale
Figura 7. Evidențierea completă a masei tumorale
Figura 8. Aspectul cordonului medular după excizia formațiunii patologice
Figura 8. Aspectul cordonului medular după excizia formațiunii patologice

Refacerea planurilor anatomice s-a realizat în tehnica clasică consecutivă unei laminectomii.

Postoperatoriu, în primele 5 zile, s-au administrat antibiotice și AINS.
 

Figura 9. Masa tumorală excizată
Figura 9. Masa tumorală excizată

Recuperarea funcțională s-a produs foarte rapid. Astfel, la 4 zile postoperatoriu, pacienta s-a ridicat prima dată.
 

Figura 10. Pacienta la finalul intervenției chirurgicale
Figura 10. Pacienta la finalul intervenției chirurgicale

În primele 5 zile postoperatorii a fost restricționată mișcarea, pisica fiind ținută în cușcă.
 

Figura 11. Pacienta la 10 zile postoperatorii
Figura 11. Pacienta la 10 zile postoperatorii

La 7 zile postoperatorii, pisica a început să se deplaseze, iar la 10 zile postoperatorii recuperarea funcțională era de aproximativ 90%.

După 2 ani de la intervenția chirurgicală, pisica a început din nou să manifeste deficit locomotor pe membrele posterioare.
 

Figura 12. Pacienta pregătită pentru intervenția chirurgicală
Figura 12. Pacienta pregătită pentru intervenția chirurgicală

În urma unei examinări CT s-a constatat prezența unei formațiuni de aproximativ 17 mm lungime și 6,8 mm diametru, la nivelul vertebrei T11, situată intradural-extramedular, care produce copresiunea măduvei spinării.

Canalul medular este ocupat în proporție de 80% de formațiune. Aceasta este parțial delimitată de măduva spinării și captează substanța de contrast.

Diagnostic: Formațiune vascularizată, cu caracter compresiv, intradural-extramedular, la nivel T11, probabil meningiom.

Diagnostic diferențial: limfosarcom, astrocitom, leziune cicatricială compresivă.

Intervenția chirurgicală este reprezentată de laminectomie clasică. După excizia tumorii, hemostaza s-a realizat prin aplicarea unui tampon timp de 3-5 minute.

Recuperarea parțială a pacientei s-a realizat relativ rapid, în 5-7 zile reușind să se deplaseze fără ajutor din partea proprietarului. Săptămânal este monitorizată, pentru a evalua progresul făcut din punct de vedere locomotor.
 

Figura 13. După efectuarea laminectomiei în zona T11- restul de arc vertebral și în zona T12  se evidențiază formațiunea tumorală
Figura 13. După efectuarea laminectomiei în zona T11- restul de arc vertebral și în zona T12 se evidențiază formațiunea tumorală
Figura 14. Excizia formațiunii patologice
Figura 14. Excizia formațiunii patologice
Figura 15. Excizia completă a formațiunii tumorale
Figura 15. Excizia completă a formațiunii tumorale

Concluzii

Meningiomul este o tumoră întâlnită relativ frecvent la pisică. Localizarea cerebrală este diagnosticată în majoritatea cazurilor, dar nu trebuie exclusă localizarea spinală.

Pentru un diagnostic corect este obligatoriu examenul RMN.

Excizia tumorii cu localizare spinală nu pune probleme deosebite. Cu cât diagnosticul de certitudine și actul chirurgical sunt efectuate mai precoce, cu atât cresc șansele de recuperare.

Riscul de recidivă este relativ ridicat.

În general, meningiomul la pisică fiind o tumoră cu caracter benign, șansele de supraviețuire pe termen lung sunt mari. 

Bibliografie

1. Summers B, Cummings J, deLahunta A: Tumors of the central nervous system, in Summers BA, Cummings JF, de Lahunta A (eds): Veterinary Neuropathology. St Louis, Mosby, 1995.
2. Morrison W: Cancer in Dogs and Cats: Medical and Surgical Management. Philadelphia, Lippincott Williams & Wilkins, 1998.
3. LeCouteur RA: Tumors of the nervous system, in MacEwan G (ed): Small Animal Clinical Oncology, ed 3. Philadelphia, WB Saunders, 1996.
4. Foster E, Carrillo J, Patnaik A: Clinical signs of tumors affecting the rostral cerebrum in 43 dogs. J Vet Intern Med 71–74, 1988.
5. Heidner G, Kornegay JN, Page R, et al.: Analysis of survival in a retrospective study of 86 dogs with brain tumors. J Vet Intern Med 219–226, 1991.
6. P. Filippo Adamo, Lisa Forrest, Richard Dubielzig, Canine and Feline Meningiomas: Diagnosis, Treatment, and Prognosis, Compendium, Dec. 2004.

Articole din ediţiile anterioare

CHIRURGIE | Ediţia 1 30 / 2018

Meningiomul spinal la câine şi pisică: diagnostic şi tratament chirurgical

Andrei Timen

Meningiomul este frecvent întâlnit la câine şi la pisică. Lo­ca­li­zarea spinală este mai redusă şi în aproximativ 17% dintre ca­zuri există mai mu...

19 aprilie 2018
ONCOLOGIE | Ediţia 3 28 / 2017

Tumorile mamare la motani

Dan Crînganu, Mario Codreanu, Raluca Negreanu

Cancerul reprezintă o maladie din ce în ce mai frecventă atât la om, cât şi la animale, consecinţă a artificializării mediului de viaţă, a poluării...

14 septembrie 2017
CHIRURGIE | Ediţia 1 / 2015

Abordarea diagnostică și terapeutică multimodală a tumorilor glandei mamare la carnivore

Conf. dr. Alexandru Diaconescu

Tumorile glandei mamare la carnivorele de companie reprezintă, fără îndoială, o parte importantă a cazuisticii oncologice din orice clinică sau cab...

01 august 2017
IMAGISTICĂ | Ediţia 2 36 / 2022

Corelaţii clinico-ultrasonografice şi de diagnostic în chistul pancreatic la animalele de companie

Valerica Preda (Constantinescu), Alexandra Cristian, Mario Codreanu

Chisturile pancreatice au o frecvenţă relativ redusă în patologia medicală veterinară şi pot apărea din cauza proceselor benigne, în principal malf...

25 mai 2022