Impactul nutriţiei în recuperarea post-duodenopancreatectomie la un pacient cu neoplasm de pancreas cefalic şi corporeo-caudal – studiu de caz
The impact of nutrition on post-duodenopancreatectomy recovery in a patient with cephalic and body-tail pancreatic neoplasm – case report
Abstract
Objectives. Post-neoplasm recovery poses a challenge for medical teams. In this case study, we report the impact of individualized nutritional intervention on a patient with pancreatic neoplasm post-duodenopancreatectomy.Method. A 72-year-old patient with total duodenopancreatectomy, chronic pancreatitis, preexisting type 2 diabetes, hypertension, autoimmune thyroiditis, neoplastic cachexia, sarcopenia, significant glycemic variability, and nutritional deficiencies was evaluated for nutritional support. Nutritional screening was performed, and anthropometric and biochemical changes were monitored for 12 months.
Results. After one year, a weight increase to 65 kg (from 56 kg), an increase in muscle mass, a reduction in hemoglobin A1c to 6.7% (from 7.8%) with closed-loop insulin pump therapy, and correction of nutritional deficiencies were achieved.
Conclusions. Timely assessment of nutritional status and individualized nutritional intervention are essential in managing patients with pancreatic neoplasm, enabling rapid recovery, preventing complications, and increasing life expectancy.
Keywords
nutritional educationmalnutritiontype 2 diabetesnutritional deficiencypost- pancreaticoduodenectomy recoveryRezumat
Obiective. Recuperarea postneoplazie reprezintă o provocare pentru echipele medicale. În acest studiu de caz raportăm impactul intervenţiei nutriţionale individualizate la un pacient cu neoplasm pancreatic post-duodenopancreatectomie.Metodă. Un pacient de 72 de ani, cu duodenopancreatectomie totală, pancreatită cronică, diabet zaharat de tip 2 preexistent, hipertensiune, tiroidită autoimună, caşexie neoplazică, sarcopenie, variabilitate glicemică importantă şi deficite nutriţionale a fost evaluat pentru suport nutriţional. S-a realizat screening nutriţional şi s-au monitorizat modificările antropometrice şi biochimice timp de 12 luni.
Rezultate. Într-un an, s-au obţinut următoarele rezultate: creşterea greutăţii la 65 kg (de la 56 kg), creşterea masei musculare, reducerea hemoglobinei A1c la 6,7% (de la 7,8%), cu insulinoterapie prin pompă de insulină de tip „buclă închisă”, şi corectarea deficitelor nutriţionale.
Concluzii. Evaluarea precoce a statusului nutriţional şi intervenţia nutriţională individualizată sunt esenţiale în gestionarea pacienţilor cu neoplasm pancreatic, făcând posibile recuperarea rapidă, prevenirea complicaţiilor şi creşterea speranţei de viaţă.
Cuvinte Cheie
educaţie nutriţionalămalnutriţiediabet zaharat de tip 2deficite nutriţionalerecuperare post-duodenopancreatectomieIntroducere
Cancerul pancreatic este o patologie dificil de tratat, caracterizată printr-una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate dintre toate tipurile de neoplazii(1). Conform estimărilor GLOBOCAN 2022, cancerul pancreatic s-a clasat pe locul 12 ca frecvenţă între tipurile de neoplazie la nivel global, cu 510.992 de cazuri noi şi 467.409 decese înregistrate în anul 2022(2). Reprezintă a şasea cauză principală de deces prin cancer la nivel global şi a patra cea mai frecventă în Europa(3) şi se estimează că, până în anul 2045, incidenţa cancerului pancreatic va creşte până la 32,6 milioane de cazuri(4).
Printre factorii de risc modificabili se numără consumul de alcool, de tutun, sedentarismul, excesul de greutate, pancreatita cronică, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială şi valorile crescute ale colesterolului(5,6). Cancerul pancreatic este adesea identificat în stadii avansate şi doar 20-30% dintre pacienţi sunt consideraţi candidaţi pentru pancreatectomie în momentul diagnosticului(7). Până la 85% dintre pacienţii cu cancer pancreatic se prezintă cu pierderi în greutate, în timp ce aproximativ 70% dezvoltă malnutriţie pe parcursul chimioterapiei(8). Pierderea în greutate şi malnutriţia influenţează negativ toleranţa la tratament, iar în aproximativ 10-20% dintre cazuri decesele sunt atribuite într-o proporţie mai mare consecinţelor malnutriţiei decât efectelor directe ale tumorii în sine. Din aceste considerente, nutriţia joacă un rol crucial în managementul multidisciplinar al cancerului. La nivel global, malnutriţia asociată cancerului este adesea ignorată, subestimată şi tratată insuficient în practica clinică, cu toate că dovezile sugerează că aspectele nutriţionale ar trebui integrate încă de la diagnosticare şi gestionate în paralel cu tratamentele antineoplazice(9).
Educaţia nutriţională reprezintă primul pas, furnizând informaţii despre ajustările dietetice necesare pentru a asigura un aport adecvat de calorii şi macronutrienţi(10). Aproximativ 50% dintre pacienţii care suferă de malnutriţie nu primesc încă un suport nutriţional adecvat, deşi este important ca atât profesioniştii din domeniul sănătăţii, cât şi pacienţii cu cancer, împreună cu membrii familiei sau cu cei care îi îngrijesc, să fie conştienţi de importanţa evaluării statusului nutriţional şi a intervenţiei terapeutice nutriţionale pentru îmbunătăţirea evoluţiei clinice şi a calităţii vieţii pacienţilor cu cancer pancreatic(8,11).
Acest studiu de caz subliniază importanţa intervenţiei medicale nutriţionale personalizate în recuperarea post-duodenopancreatectomie.
Metodologie
Pacientul selectat pentru acest studiu de caz este un bărbat în vârstă de 72 de ani, care s-a prezentat în februarie 2023 în centrul nostru pentru evaluare clinico-metabolică şi suport nutriţional, cu următoarele diagnostice: neoplasm cefalopancreatic G3 pT3N0L1V0pN1 şi neoplasm pancreatic corporeo-caudal, pentru care s-a intervenit chirurgical în noiembrie 2022, apoi a fost iniţiată chimioterapia adjuvantă. Din istoricul medical se remarcă antecedente de neoplasm de colon (operat în 2003), pancreatită cronică, hipertensiune arterială şi dislipidemie mixtă. Pacientul asociază diabet zaharat de tip 2 de 10 ani, tratat în evoluţie cu preparate noninsulinice, la momentul prezentării aflându-se în tratament cu insulinoterapie în regim bazal-bolus, secundar pancreatectomiei totale. Complicaţiile diabetului prezente la acest pacient sunt reprezentate de polineuropatia mixtă de etiologie diabetică, incluzând şi o componentă paraneoplazică.
Dintre antecedentele heredocolaterale amintim neoplasm de colon la ambii fraţi.
Pacientul a fost evaluat de echipa multidisciplinară formată din medicul diabetolog, asistentul medical, dieteticianul acreditat şi psihologul clinician.
Intervenţia medicală nutriţională a cuprins cei şase paşi ai modelului de îngrijire nutriţională standardizat: evaluare (antropometrie, biochimie, examen clinic, dietă, mediu, status funcţional), diagnostic nutriţional, strategie, implementare, monitorizare şi revizuire, evaluare.
La evaluarea iniţială, pacientul prezenta o valoare a hemoglobinei A1c de 7,8% (obiectivul de tratament conform Asociaţiei Americane de Diabet(12) pentru pacienţii cu diabet fiind <7%) cu importantă variabilitate glicemică şi deficite nutriţionale notabile (vitamina D şi fier). Acuzele subiective erau marcate de fatigabilitate, prezentând tegumente palide şi aspre, proeminenţe osoase vizibile şi hipotrofie musculară. De asemenea, prezenta caşexie şi malnutriţie moderată, cu scor SGA B (la aplicarea instrumentului de screening pentru malnutriţie Subjective Global Assessment). Pacientul declara un aport scăzut de nutrienţi, alimentaţia fiind hipocalorică (aproximativ 1700 de calorii în urma analizei jurnalului alimentar), hipolipidică şi hipoglucidică (<100 g carbohidraţi) din cauza temerii legate de hiperglicemiile postprandiale. Lipsa cunoştinţelor nutriţionale specifice în patologiile existente şi prezenţa scaunelor steatoreice la dozele iniţiale de enzime pancreatice au reprezentat unele dintre principalele preocupări ale pacientului şi aparţinătorilor acestuia.
Evaluarea compoziţiei corporale s-a realizat cu analizatorul profesional prin bioimpedanţă (TANITA DC-240), datele fiind prezentate în tabelul 1.

Diagnosticul nutriţional stabilit a fost cel de aport oral inadecvat, generat de lipsa cunoştinţelor nutriţionale specifice, evidenţiat prin jurnal alimentar (alimentaţie hipocalorică, hipoglucidică, hipolipidică, hipoproteică) şi scădere ponderală involuntară (-18 kg în trei luni). Pierderea în greutate a inclus şi componenta de reducere a apetitului, secundară afecţiunii neoplazice.
S-au stabilit, de asemenea, şi obiectivele intervenţiei nutriţionale: educaţia şi consilierea nutriţională, îmbunătăţirea profilului glicemic, corectarea deficitelor nutriţionale şi creşterea greutăţii, cu optimizarea compoziţiei corporale. Au fost abordate noţiuni privind alimentaţia corespunzătoare patologiilor asociate, asocierea adecvată a macronutrienţilor la mese şi ajustarea corectă a dozelor de insulină şi enzime pancreatice.
Obiectivele SMART (specifice, măsurabile, accesibile/realizabile, realiste) urmărite au inclus respectarea indicaţiilor nutriţionale pentru primele două săptămâni în procentaj de ≥60%, ulterior în procentaj de ≥90%, creşterea aportului caloric cu 200 kcal/săptămână pentru prima lună, cu reducerea scaunelor steatoreice. Acţiunile propuse au inclus alcătuirea unui plan nutriţional individualizat şi monitorizarea săptămânală a evoluţiei pacientului. Dieteticianul acreditat a realizat planul nutriţional individualizat conform necesarului energetic, hiperproteic, normoglucidic, cu surse de carbohidraţi complecşi şi normolipidic. Pentru a corecta deficitele nutriţionale s-au recomandat preparate de fier (1 capsulă/zi de fier sucrosomial 30 mg + vitamina C 70 mg) şi vitamina D (2000 UI vitamina D3), ulei de peşte (1-2 capsule/zi – acid eicosapentaenoic, acid docosahexaenoic), iar pentru a reduce frecvenţa scaunelor steatoreice s-a recomandat creşterea dozelor de enzime pancreatice la două capsule de 25000 U la fiecare masă principală.
Pe lângă planul nutriţional individualizat, cu exemple de mese hipercalorice şi hiperproteice, implementarea intervenţiei nutriţionale a inclus şi consultaţii telefonice săptămânale şi întâlniri fizice lunare în clinică pentru monitorizare şi evaluare. Recomandările au fost furnizate pacientului şi în scris, sub formă de documente oficiale, în urma consultaţiilor.
În ceea ce priveşte monitorizarea şi evaluarea, pacientului i-a fost recomandat să realizeze un jurnal care să cuprindă date referitoare la alimentaţie (numărul meselor, cantitatea de alimente consumate, modificări ale apetitului şi tranzitului intestinal), greutate (cântărire săptămânală realizată în prima parte a dimineţii, înainte de masă), profil glicemic (verificarea zilnică a glicemiei à jeun şi la două ore postprandial), starea generală şi transmiterea săptămânală a acestui jurnal pe e-mail pentru a putea adapta constant alimentaţia în funcţie de răspunsul la recomandări. Evaluarea compoziţiei corporale a fost realizată lunar, în cadrul vizitelor fizice la clinică, folosind analizatorul corporal prin bioimpedanţă.
Printre indicatorii de rezultat utilizaţi s-au numărat datele furnizate prin intermediul jurnalului alimentar, înregistrarea zilnică a glicemiilor şi cântărirea săptămânală transmisă de către pacient.
Rezultate
La trei luni de la prima şedinţă de educaţie nutriţională, se înregistrează o creştere în greutate de 4,7 kg, o îmbunătăţire a compoziţiei corporale evaluată prin analiza bioimpedanţei electrice (masa musculară scheletică crescând de la 26 kg la 28,1 kg) şi o creştere a fazei de unghi (de la 3,8° la 4,5°). Aportul caloric, de asemenea, s-a îmbunătăţit, pacientul reuşind să consume aproximativ 2300-2500 calorii/zi, iar frecvenţa scaunelor steatoreice s-a redus considerabil. Una dintre acuzele pacientului a fost persistenţa efectelor adverse ale chimioterapiei adjuvante. În cadrul consultaţiei, s-au discutat şi identificat strategiile pentru gestionarea acestor efecte secundare, inclusiv ajustări ale planului nutriţional şi intervenţii farmacologice aplicate.
Pe parcursul primelor nouă luni, valoarea hemoglobinei A1c a fost cuprinsă între 6,3% şi 74%, asociind însă variabilitate glicemică importantă şi, la propunerea medicului diabetolog, s-a decis iniţierea terapiei prin infuzie subcutanată continuă de insulină. După alte două şedinţe de educaţie specifică, în care s-au reluat noţiunile referitoare la carbohidraţi, numărarea acestora, raţia insulină-carbohidraţi, factor de sensibilitate, timpul de acţiune al insulinei şi obiectivele glicemice, ajustarea dozelor de insulină rapidă şi bazală, s-a montat pompa de insulină de tip „buclă închisă”. La patru luni de la montarea pompei de insulină, valoarea hemoglobinei A1c s-a redus la 6,7%, fără hipoglicemii, cu o valoare a TIR (timp petrecut în ţinte) de 90% şi un coeficient de variaţie mai mic de 36%.
În ceea ce priveşte deficitele nutriţionale, acestea s-au îmbunătăţit treptat, până la corectarea completă sub terapia cu preparate de fier şi vitamina D.
Pacientul a declarat ameliorarea semnificativă a calităţii vieţii (evaluarea a fost subiectivă, aparţinând pacientului, nu am evaluat acest parametru printr-un instrument specific) şi şi-a reluat, de asemenea, activităţile cotidiene, una dintre cele mai satisfăcătoare reuşite fiind reîntoarcerea pe pârtia de schi.
Evoluţia parametrilor antropometrici şi biochimici este detaliată în tabelul 2.

Discuţie
Managementul neoplasmului pancreatic reprezintă o provocare majoră din punct de vedere nutriţional. Este esenţial ca pacienţii care suferă de afecţiuni maligne să fie îndrumaţi prompt către serviciile de nutriţie pentru o evaluare corespunzătoare a statusului nutriţional şi pentru a putea primi suport nutriţional adaptat. Nutriţionistul-dietetician acreditat are un rol fundamental în crearea unui plan alimentar adaptat nevoilor specifice ale fiecărui pacient, ţinând cont de tipul şi stadiul afecţiunii, tratamentele în curs şi potenţialele efecte secundare ale acestora. Astfel, intervenţiile nutriţionale corect aplicate pot contribui semnificativ la eficienţa tratamentului oncologic şi la recuperarea postoperatorie a pacienţilor. Studiile recente efectuate la cohorte mari de pacienţi cu cancer arată că terapia nutriţională individualizată reduce riscul de mortalitate şi îmbunătăţeşte calitatea vieţii şi funcţionalitatea pacienţilor cu risc nutriţional ridicat. Aceste constatări subliniază necesitatea urgentă de a implementa screeningul nutriţional în acest context(13).
Prognosticul pacienţilor cu cancer este semnificativ influenţat de prezenţa malnutriţiei, aceasta contribuind la reducerea masei musculare scheletice şi la degradarea grăsimilor. Malnutriţia conduce la o perioadă mai lungă de spitalizare, un risc crescut de complicaţii, un răspuns nefavorabil la tratament şi, în final, la reducerea calităţii vieţii pacienţilor afectaţi de cancer şi scurtarea timpului de supravieţuire(14,15).
Aplicarea instrumentelor de screening şi evaluare a statusului nutriţional la pacienţii cu cancer este vitală pentru depistarea precoce a malnutriţiei, creşterea toleranţei şi eficacităţii tratamentului, reducerea complicaţiilor, personalizarea terapiei medicale nutriţionale şi îmbunătăţirea calităţii vieţii. Printre instrumentele validate se numără SGA (Subjective Global Assessement), NRS 2002 (Nutrition Risk Screening), MUST (Malnutrition Universal Screening Tool) sau MST (Malnutrition Screening Tool)(13,15,16). Conform Yu et al., un status nutriţional precar poate prezice în mod semnificativ mortalitatea de toate cauzele la pacienţii cu cancer pancreatic(17).
La prezentarea în centrul nostru, în cadrul evaluării iniţiale, s-a aplicat instrumentul de screening SGA pentru depistarea malnutriţiei, care a cuprins date referitoare la aportul alimentar recent, modificarea greutăţii, simptomele gastrointestinale şi evaluare clinică. Pacientul declara o pierdere în greutate de aproximativ 24% de la momentul diagnosticului până la momentul intervenţiei chirurgicale. Conform studiilor din literatura de specialitate, 80% dintre pacienţii cu cancer pancreatic raportează o scădere involuntară în greutate în momentul diagnosticării cu peste o treime, pierzând mai mult de 10% din greutatea corporală iniţială(18,19,20,21). După intervenţia chirurgicală, în cadrul căreia s-au efectuat duodenopancreatectomie totală, hepaticojejunostomie termino-laterală, gastroenteroanastomoză termino-laterală, splenectomie tactică şi colecistectomie bipolară clasică, pacientul a reluat treptat alimentaţia orală, reuşind o stabilizare a greutăţii.
La evaluarea aportului alimentar, acesta declara un apetit crescut, însă aportul caloric şi cel de macronutrienţi erau reduse, din cauza temerii de hiperglicemii şi a dificulţăţii de gestionare a acestora. O parte din informaţiile esenţiale în aplicarea corectă a insulinoterapiei lipseau atât din cunoştinţele pacientului, cât şi a aparţinătorilor, educaţia specifică şi continuă în diabet fiind încă un aspect necesar de avut în vedere la această categorie de pacienţi. Deşi iniţial pierderea semnificativă în greutate indica un scor SGA C, datorită îmbunătăţirii aportului oral, reducerii simptomelor şi stabilizării recente a greutăţii, pacientul a obţinut un scor SGA B, indicând malnutriţie moderată. Prezenţa neoplasmului, a unui IMC de 20,2 kg/m2 la vârsta de 72 de ani, reducerea forţei musculare şi a masei musculare au conturat diagnosticele de caşexie şi sarcopenie.
Evaluarea compoziţiei corporale s-a realizat cu ajutorul analizatorului corporal prin analiza bioimpedanţei electrice. Numeroşi autori au susţinut aplicabilitatea clinică a acestor instrumente în evaluarea compoziţiei corporale şi a statusului nutriţional la pacienţii cu cancer, inclusiv la cei care au suferit intervenţii chirurgicale precum duodenopancreatectomia(22,23,24,25,26). Printre parametrii urmăriţi la pacientul din studiul nostru s-au regăsit ţesutul adipos, masa musculară scheletică şi faza de unghi. În urma analizei, masa musculară scheletică şi faza de unghi au prezentat valori scăzute, ţesutul adipos fiind în parametri. Faza de unghi reprezintă un indicator al integrităţii membranei celulare şi al distribuţiei apei intra- şi extracelulare(27). Aceasta tinde să scadă odată cu vârsta, consecutiv pierderii masei musculare, însă a fost asociată şi cu o rată crescută a mortalităţii şi morbidităţii la diferite grupuri de pacienţi, având valoare prognostică în afecţiunile maligne şi bolile cronice, inclusiv în cancerul de pancreas(28,29).
Deficitele nutriţionale sunt frecvente în rândul pacienţilor cu neoplasm pancreatic. Studiul de tip review sistematic condus de Azzini et al. a arătat faptul că pacienţii cu neoplasm pancreatic prezintă un risc crescut de deficite de vitamine hidrosolubile, în special B1, B3 şi B6, dar şi liposolubile. Dintre acestea, vitamina D a prezentat cel mai mare interes, nivelul plasmatic fiind unul din factorii ce poate influenţa prognosticul pacientului(30). Printre diagnosticele pacientului din studiul nostru s-au regăsit şi anemia normocromă normocitară prin deficit de fier (hemoglobină = 10,5 g/dl, hematocrit = 32%, feritină = 244 ng/mL, sideremie = 30 μg/dL) şi hipovitaminoza D (25-OH-vitamina D = 27,8 ng/mL), deficite pentru care a primit recomandare de suplimentare cu preparate din fier şi vitamina D. S-a recomandat, de asemenea, şi suplimentarea cu acizi graşi omega-3, cu beneficii în îmbunătăţirea apetitului, a compoziţiei corporale şi a greutăţii(9,31).
În ceea ce priveşte diabetul zaharat, educaţia nutriţională specifică şi iniţierea terapiei prin infuzie subcutanată continuă de insulină prin pompă de insulină au condus la o îmbunătăţire a hemoglobinei A1c şi la o reducere a variabilităţii glicemice. Un alt studiu, condus în Statele Unite ale Americii, a arătat un impact pozitiv al utilizării pompei de insulină la un pacient în vârstă de 72 de ani după pancreatectomie totală(32).
Conform evaluării de la un an, pacientul prezintă o îmbunătăţire semnificativă a aportului alimentar, creştere în greutate, îmbunătăţirea masei musculare scheletice şi a fazei de unghi, profil glicemic în ţinte terapeutice şi corectarea deficitelor nutriţionale. De asemenea, la reaplicarea instrumentului de screening SGA, a obţinut scorul A, indicând un status nutriţional adecvat. Aceste rezultate confirmă importanţa evaluării precoce a statusului nutriţional şi eficacitatea intervenţiei nutriţionale personalizate la pacienţii cu afecţiuni maligne. Totodată, confirmă şi necesitatea implementării programelor naţionale prin care pacienţii oncologici să poată beneficia de suport nutriţional specializat.
Concluzii
Recuperarea post-duodenopancreatectomie necesită o abordare multidisciplinară complexă, în care evaluarea statusului nutriţional şi iniţierea precoce a intervenţiei nutriţionale personalizate sunt esenţiale în gestionarea pacienţilor cu afecţiuni maligne. Integrarea acestor strategii în practica clinică este crucială pentru a asigura o recuperare rapidă, pentru a preveni complicaţiile şi pentru a creşte speranţa de viaţă.
Autori pentru corespondenţă: Ana‑Maria Scutariu E-mail: andrei.ana98@yahoo.com
CONFLICT OF INTEREST: none declared.
FINANCIAL SUPPORT: none declared.
This work is permanently accessible online free of charge and published under the CC-BY.
Bibliografie
-
Stickler S, Rath B, Hamilton G. Targeting KRAS in pancreatic cancer. Oncol Res. 2024;32(5):799-805. doi:10.32604/or.2024.045356.
-
World Health Organization. International Agency for Research on Cancer. Available online:https://gco.iarc.who.int/media/globocan/factsheets/cancers/13-pancreas-fact-sheet.pdf (accessed on 24.05.2024).
-
World Health Organization. International Agency for Research on Cancer. Available online:https://gco.iarc.who.int/today/en/dataviz/bars?mode=cancer&group_populations=1&key=total&types=0&sort_by=value0&populations=900 (accessed on 24.05.2024).
-
World Health Organization. International Agency for Research on Cancer. Available online: https://gco.iarc.who.int/tomorrow/en/dataviz/isotype (accessed on 24.05.2024).
-
McGuigan A, Kelly P, Turkington RC, Jones C, Coleman HG, McCain RS. Pancreatic cancer: A review of clinical diagnosis, epidemiology, treatment and outcomes. World J Gastroenterol. 2018;24(43):4846-4861. doi:10.3748/wjg.v24.i43.4846.
-
Huang J, Lok V, Ngai CH, Zhang L, Yuan J, Lao XQ, Ng K, Chong C, Zheng ZJ, Wong MCS. Worldwide Burden of, Risk Factors for, and Trends in Pancreatic Cancer. Gastroenterology. 2021;160(3):744-754. doi:10.1053/j.gastro.2020.10.00.7
-
Kang MJ, Kim SW. Current status and perspectives of the future of pancreatic surgery: Establishment of evidence by integration of „art“ and „science“. Ann Gastroenterol Surg. 2021;5(6):738-746. doi:10.1002/ags3.12494.
-
Carrato A, Cerezo L, Feliu J, et al. Clinical nutrition as part of the treatment pathway of pancreatic cancer patients: an expert consensus. Clin Transl Oncol. 2022;24(1):112-126. doi:10.1007/s12094-021-02674-x.
-
Muscaritoli M, Arends J, et al. ESPEN practical guideline: Clinical Nutrition in cancer. Clinical Nutrition. 2021;40(5):2898-2913. doi: 10.1016/j.clnu.2021.02.005.
-
Cañamares-Orbís P, García-Rayado G, Alfaro-Almajano E. Nutritional Support in Pancreatic Diseases. Nutrients. 2022;14(21):4570. https://doi.org/10.3390/nu14214570.
-
Mękal D, Sobocki J, Badowska-Kozakiewicz A, et al. Evaluation of Nutritional Status and the Impact of Nutritional Treatment in Patients with Pancreatic Cancer. Cancers (Basel). 2023;15(15):3816. doi:10.3390/cancers15153816.
-
American Diabetes Association Professional Practice Committee. 6. Glycemic goals and hypoglycemia: Standards of Care in Diabetes-2024. Diabetes Care. 2024;47 (Suppl. 1):S111–S125.
-
Molfino A, Imbimbo G, Laviano A. Current Screening Methods for the Risk or Presence of Malnutrition in Cancer Patients. Cancer Manag Res. 2022;14:561-567. doi:10.2147/CMAR.S294105.
-
Gärtner S, Krüger J, Aghdassi AA, et al. Nutrition in Pancreatic Cancer: A Review. Gastrointest Tumors. 2016;2(4):195-202. doi:10.1159/000442873.
-
Reber E, Schönenberger KA, Vasiloglou MF, Stanga Z. Nutritional Risk Screening in Cancer Patients: The First Step Toward Better Clinical Outcome. Frontiers in Nutrition. 2021;8:603936. doi:10.3389/fnut.2021.603936.
-
Gil-Andrés D, Cabañas-Alite L. A Narrative Review Comparing Nutritional Screening Tools in Outpatient Management of Cancer Patients. Nutrients. 2024;16(5):752. doi:10.3390/nu16050752.
-
Yu M, Li X, Chen M et al. Prognostic potential of nutritional risk screening and assessment tools in predicting survival of patients with pancreatic neoplasms: a systematic review. Nutrition Journal. 2024;23, 17. doi.org/10.1186/s12937-024-00920-w.
-
Ferrucci LM, Bell D, Thornton J, Black G, McCorkle R, Heimburger DC, Saif MW. Nutritional status of patients with locally advanced pancreatic cancer: a pilot study. Support Care Cancer. 2011;19(11):1729-34. doi:10.1007/s00520-010-1011-x.
-
Bye A, Jordhøy MS, Skjegstad G, Ledsaak O, Iversen PO, Hjermstad MJ. Symptoms in advanced pancreatic cancer are of importance for energy intake. Support Care Cancer. 2013;21(1):219-27. doi:10.1007/s00520-012-1514-8.
-
Davidson W, Ash S, Capra S, Bauer J; Cancer Cachexia Study Group. Weight stabilisation is associated with improved survival duration and quality of life in unresectable pancreatic cancer. Clin Nutr. 2004;23(2):239-47. doi:10.1016/j.clnu.2003.07.001.
-
Richter E, Denecke A, Klapdor S, Klapdor R. Parenteral nutrition support for patients with pancreatic cancer - improvement of the nutritional status and the therapeutic outcome. Anticancer Res. 2012;32:2111–2118.
-
Mikamori M, Miyamoto A, Asaoka T, Maeda S, Hama N, Yamamoto K, Hirao M, Ikeda M, Sekimoto M, Doki Y, et al. Postoperative Changes in Body Composition After Pancreaticoduodenectomy Using Multifrequency Bioelectrical Impedance Analysis. J Gastrointest. Surg. 2015;20, 611–618.
-
Branco MG, Mateus C, Capelas ML, et al. Bioelectrical Impedance Analysis (BIA) for the Assessment of Body Composition in Oncology: A Scoping Review. Nutrients. 2023;15(22):4792. Published 2023 Nov 15. doi:10.3390/nu15224792.
-
Mueller TC, Reik L, Prokopchuk O, Friess H, Martignoni ME. Measurement of body mass by bioelectrical impedance analysis and computed tomography in cancer patients with malnutrition - a cross-sectional observational study. Medicine (Baltimore). 2020;99(50):e23642. doi:10.1097/MD.0000000000023642.
-
Branco MG, Mateus C, Neves PM, et al. Bioelectrical impedance analysis for the assessment of body composition in oncology: A scoping review. Clinical Nutrition ESPEN. 2023;54:591. doi:10.1016/j.clnesp.2022.09.389.
-
Matthews L, Bates A, Wootton S, Levett D. The use of bioelectrical impedance analysis to predict post-operative complications in adult patients having surgery for cancer: A systematic review. Clin Nutr. 2021;40:2914–2922.
-
Barbosa-Silva MCG, Barros AJ, Wang J, Heymsfield SB, Pierson RN. Bioelectrical impedance analysis: Population reference values for phase angle by age and sex. Am J Clin Nutr. 2005;82:49–52.
-
Gupta D, Lis CG, Dahlk SL, Vashi PG, Grutsch JF, Lammersfeld CA. Bioelectrical impedance phase angle as a prognostic indicator in advanced pancreatic cancer. Br J Nutr. 2004;92:957–962.
-
Norman K, Stobäus N, Zocher D, Bosy-Westphal A, Szramek A, Scheufele R, Smoliner C, Pirlich M. Cutoff percentiles of bioelectrical phase angle predict functionality, quality of life, and mortality in patients with cancer. Am J Clin. Nutr. 2010;92:612–619.
-
Azzini E, Furini T, Polito A, Scalfi L, Pinto A, Gasperi V, Savini I. Vitamin Nutritional Status in Patients with Pancreatic Cancer: A Narrative Review. International Journal of Molecular Sciences. 2024;25(9):4773. https://doi.org/10.3390/ijms25094773
-
Emanuel A, Krampitz J, Rosenberger F, Kind S, Rötzer I. Nutritional Interventions in Pancreatic Cancer: A Systematic Review. Cancers (Basel). 2022;14(9):2212. doi:10.3390/cancers14092212.
-
McGregor A, Kleiner D. Use of an Insulin Pump in the Elderly Surgical Patient: Tolerance of Total Pancreatectomy After Neoadjuvant Chemotherapy for Multifocal Pancreatic Cancer. J Pancreat Cancer. 2018;4(1):72-74. doi:10.1089/pancan.2018.0017.