ISTORIA FARMACIEI

Repere farmaceutice de-a lungul istoriei

First published: 02 ianuarie 2016

Editorial Group: MEDICHUB MEDIA

Abstract

Keywords

O valenţă a cunoaşterii istoriei farmaciei, cu rol formator în transmiterea cunoştinţelor, este şi calendarul de faţă, inspirat din bibliografii recente semnate de renumiţi istoriografi.

Un vechi colegiu farmaceutic din Europa

1441, martie 20 (acum 575 de ani) – Regina Maria de Aragon şi Sicilia, soţia lui Alfonso al V-lea „Înţeleptul“ (1416-1458), acceptă înfiinţarea „Colegiului de Apothecaris de la Ciudad y Reino de Valencia“ - colegiul fiind constituit din spiţerii valencieni („los Boticarios“) care şi-au ales şi proclamat până în zilele noastre, ca patroană spirituală, pe Sfânta Maria Magdalena (22.12.1443).

Tot acest colegiu, care i-a înscris pe toţi spiţerii din regat într-o „Concordia Farmaceutica“, a avut cinstea, dar şi răspunderea de a redacta „prima Farmacopee spaniolă (1601-1603)(Adelina Platon Mezdrea, Elena Truţă, „Cel mai vechi colegiu din lume“, Reuniunea Naţională de Istoria farmaciei, Ediţia a XXIV-a, Sibiu, 11-13 iunie 2015, Lucrări In Extenso, Ed. Sitech, Craiova, p. 226-231).

Primul periodic farmaceutic

1871, februarie, Bucureşti (acum145 de ani) – A apărut „Foaia Societăţii Pharmaciştilor Români“, ziar cu caracter informativ şi publicitar, aparţinând primei societăţi, înfiinţate în 1869. În perioada 1871-1872 au apărut 12 numere, editate de dr. farmacist Adolf Trausch (1836-1908).

Prima farmacie din Slobozia

1896, februarie 10, Slobozia (acum 210 ani) – A luat fiinţă Farmacia „Sfântul Haralambie“, a lui Carol Varo, care a arendat-o între 1903 și 1911 farmacistului licenţiat la Viena W. Weinhold(Stoian G., Nobilul farmacist, Editura Helis, 2010, pp. 74-75).

Farmaciste cu Doctorat

1931, februarie 19, Cluj (acum 85 de ani) - A avut loc susţinerea tezei de doctorat „Studiul comparativ asupra metodelor de distrugere a organelor în vederea descoperirii combinaţiilor chimice minerale în cercetările toxicologice“, a farmacistei Maria Belba-Beroniade, conducător ştiinţific: conf. dr. Iuliu Orient (1869-1940).

Au urmat, până în 1934, şi alte teze: Irina Belba-Moga, conducător ştiinţific prof. dr. Gh. Pamfil (1883-1965); Elena Binder (conducător ştiinţific prof. dr. I. Niţescu (1884-1971); Ecaterina Kalman, conducător ştiinţific prof. dr. Piérre Thomas (1876-1963) (Maria-Gabriela Suliman, Antoaneta Lucasciuc, Florentina Stănciuc, Olimpia Sanda, Farmaciste din Transilvania cu activităţi didactice, de cercetare şi istoriografice, Al XIII-lea Congres Naţional de Farmacie, Cluj-Napoca, 28-30.09.2006, pp. 307-308).

Un muzeu care nu mai este!

1936, februarie 16, Bucureşti (acum 80 de ani) - Ca urmare a deciziei Consiliului profesoral al Facultăţii de Farmacie s-a hotărât crearea în cadrul bibliotecii a Muzeului artei şi culturii farmaceutice cu numele fixat la 1 iulie 1936: Muzeul Naţional al Farmaciei, la iniţiativa şi în sarcina farmacistului publicist şi istoriograf Aurel Scurtu (1875-1948) (Lipan V., Istoria farmaciei române în date, Ed. Farmaceutică, Bucureşti, 2009, p. 370; Ana Carată, Emilia Stancu, Creatori de muzee şi colecţii muzeale de istoria farmaciei în România şi relaţii internaţionale, Buc., 2010, p. 5).

Comemorări

†1936, februarie 7, Iaşi - 80 de ani de la moartea farmacistului militar, lt.-col. Mihail Andriescu (n. 1.11.1890, com. Hermeziu, jud. Iaşi), farmacist-şef la Comandamentul corpului 1 şi 4 armată, decorat cu ordine şi medalii (Lipan V., Dicţionar biografic de farmacişti români, vol. 1, Ed. Farmaceutică, Buc., 2011, pp. 31-32).

 

†1951, februarie 11, Bucureşti - 65 de ani de la moartea dr. farm. – col. (r.) Dimitrie Murgescu (n. 11/23.10.1873, Giurgiu). Primul doctor farmacist al Universităţii din Iaşi (4.11.1917) cu teza „Contribuţiuni la studiul cărnei congelate“, coordonator prof. Ion Vintilescu, Catedra de Analiza alimentelor şi băuturilor. A fost preşedinte al Societăţii Studenţilor în Farmacie, în cadrul căreia a ţinut mai multe conferinţe de specialitate. După război, a fost numit şef al Serviciului farmaceutic din administraţia centrală a Direcţiei Generale a Serviciului Sanitar (1.04.1922-1.03.1923), perioadă în care a deţinut şi o funcţie la Banca farmaciştilor. A fost farmacist-şef diriginte al Farmaciei Spitalului Pantelimon, din cadrul Eforiei spitalelor civile Bucureşti (Lipan V., Dicţionar biografic de farmacişti români, vol. 2, Ed. Farmaceutică, Buc., 2011, pp. 131-133).

 

†1971, martie 23, Bucureşti - 45 de ani de la moartea dr. farmacist lt.-col. (r) Nicolae Petrescu (n. 27.03.1887, com. Iazu, jud. Ialomiţa).

Licenţiat al Facultăţii de Farmacie din Bucureşti, a obţinut prin concurs concesiunea deschiderii farmaciei Arab din Craiova, pe care o va muta peste 20 de ani (1934) în str. Regală nr. 1 din Bucureşti. În 1926 a câştigat o bursă de Doctorat la Universitatea Sorbona din Paris, peste doi ani obţine Doctoratul şi certificatul de licenţiat în ştiinţe fizico-chimice. A fost delegat inspector general farmaceutic onorific, director al Serviciului farmaciilor din administraţia centrală a Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale şi apoi al Institutului chimico-farmaceutic din Bucureşti, decorat cu Ordinul Steaua României în grad de ofiţer (Lipan V., Dicţionar biografic de farmacişti români, vol. 2, Ed. Farmaceutică, Buc., 2011, pp. 173-176).

Aniversări

1841, ianuarie 4, sat Săcărești, comuna Cucuteni, jud. Iași - 175 de ani de la naşterea chimistului Petre Poni (†2.04.1925, Iaşi), profesor de chimie anorganică la Universitatea din Iaşi, care a pus bazele dezvoltării chimiei pe plan ştiinţific şi didactic în ţara noastră; a studiat mineralele, apele minerale, petrolul românesc şi a fondat primul laborator de analize chimice pentru mărfurile importate, fiind preşedinte al Academiei Române (1898-1901; 1916-1920), primar al Iaşului (1907;1922), a deținut în trei rânduri funcția de ministru al cultelor și instrucțiunii (21.07.-26.11.1891; 4.10.1895-21.11.1896; 24.10.-29.11.1918) (Nela Bibire, Alina-Diana Panainte, Gladiola Ţânţaru, Apostu M., Mădălina Vieru, Chimia analitică de la începuturi până în prezent, Reuniunea Naţională de Istoria Farmaciei, Ediţia a XXIV-a, Sibiu, 11-13 iunie 2015, Lucrări In Extenso, Ed. Sitech, Craiova, pp. 74-80).

 

1856, martie 25, Focşani - 160 de ani de la naşterea farmacistului Dimitrie Roşu (†25.03.1920, Bucureşti), preşedinte al Societăţii Farmaciştilor din România, membru în Asociaţia Generală a corpului farmaceutic, Comisia chimico-farmaceutică, Consiliul sanitar superior, Consiliul de igienă al Capitalei, Camera de comerţ şi industrie, decorat, proprietar al farmaciilor Centrala şi Galen din Bucureşti (Lipan V., Dicţionar biografic de farmacişti români, vol. 2, Ed. Farmaceutică, Buc., 2011, pp. 209-212).

 

1861, februarie 24, Iaşi - 155 de ani de la naşterea farmacistului Iulius Gabai (†12.03.1922, Bucureşti), asistent în laboratorul de chimie analitică şi farmaceutică de pe lângă Şcoala Superioară de Farmacie, chimist-expert în Secţia de analize chimico-legale din cadrul Institutului chimic universitar, în Laboratorul de chimie tehnologică al Ministerului de Interne şi apoi în Laboratorul de analiza alimentelor şi băuturilor al învăţământului farmaceutic (Lipan V., Dicţionar biografic de farmacişti români, vol. 1, Ed. Farmaceutică, Buc., 2011, pp. 311-312).

 

1866, martie 1, Braşov - 150 de ani de la naşterea farmacistului Nicolae Bobancu (†7.05.1945, Piteşti), consilier comunal al oraşelor Tg. Jiu (1902-1905) şi Piteşti (1914; 1918), membru fondator al Băncii comerţului şi industriei din Piteşti (1911), proprietar al farmaciei Aquila, pe care a administrat-o personal până în 1929, când o îcredințează fiului său, Nicolae, licenţiat al Facultăţii de Farmacie din Bucureşti, continuând să-l ajute în activităţile farmaceutice (Lipan V., Dicţionar biografic de farmacişti români, vol. 1, Ed. Farmaceutică, Buc., 2011, pp. 108-110).

 

1911, ianuarie 8, Tg. Jiu - 105 ani de la naşterea farmacistului lt.-col. Ioan Cruceanu (†20.05.1972, Focşani), fiul farmacistului şi medicului Mihai Cruceanu, mort în Primul Război Mondial (5.04.1917); fratele primei farmaciste Paulina Cruceanu, absolventă a Şcolii de Farmacie din Bucureşti, în 1891. A fost şeful farmaciei Spitalului Militar din Craiova, iar după 23 aug. 1944 a fost numit farmacist-şef al Diviziei X Infanterie aflată pe frontul de vest, fiind decorat cu Ordinul Meritul Militar şi Ordinul Steaua Republicii cl. IV-a (Lipan V., Dicţionar biografic de farmacişti români, vol. 1, Ed. Farmaceutică, Buc., 2011, pp. 221-222).

 

1911, ianuarie 28, Dămieneşti, jud. Roman - 105 ani de la naşterea dr. docent farmacist militar Virgil Torjescu (9.05.1985, Drobeta-Turnu Severin) A înfiinţat o farmacie în Vânju Mare, jud. Mehedinţi şi un laborator de analize „Dr. farm. Virgil Torjescu“, acţionar fondator al societăţii anonime române Fiomed - laborator de produse chimico-farmaceutice indigene şi străine, cu drept de import-export, şi conducător tehnic al laboratorului; a publicat în colaborare volumele: „Plante medicinale în judeţul Mehedinţi“ şi „Tratamentul de urgenţă în otrăviri“ (Lipan V., Dicţionar biografic de farmacişti români, vol. 2, Ed. Farmaceutică, Buc., 2011, pp. 293-295).

 

1916, ianuarie 7, com. Perivoli, Macedonia - 100 de ani de la naşterea conf. dr. farmacist Zisi Şt. Fârşirotu (†30.05.2009, Montreal), organizator, cercetător, părintele colecţiei de Istoria farmaciei din cadrul Facultăţii de Farmacie din Bucureşti. A fost cunoscut şi apreciat de colaboratori ca un adevărat deschizător de drumuri, model de muncă, corectitudine şi dârzenie (farmacist primar Emilia Burticel). Începând cu anul 2010, se atribuie prin concurs Bursa de excelenţă „Conf. dr. farm. Zisi Şt. Fârşirotu“, în valoare de 1.000 de euro, donată de fiica prof. dr. Mihaela Fîrşirotu (Canada) studenţilor participanţi la cursul opţional de Istoria farmaciei, pentru o lucrare meritorie de Istoria farmaciei, selectată de o comisie de evaluare (Ana Carată, Emilia Stancu, Creatori de muzee şi colecţii muzeale de Istoria farmaciei în România şi relaţii internaţionale, Buc., 2010).

 

1921, martie 16, com. Satu-Lung, jud Braşov - 95 de ani de la naşterea farmacistei Veturia Odor (†9 sept. 2000, Bucureşti), lector la Facultatea de Farmacie din Bucureşti (1953-1957), care a elaborat prima programă analitică atât pentru organizare farmaceutică (curs şi lucrări practice), cât şi pentru Istoria farmaciei (Maria-Gabriela Suliman, Antoaneta Lucasciuc, Florentina Stănciuc, Olimpia Sanda, Farmaciste din Transilvania cu activităţi didactice, de cercetare şi istoriografice, Al XIII-lea Congres Naţional de Farmacie, Cluj-Napoca, 28-30.09.2006, pp. 307-308).

Aniversări - comemorări

1841, martie 26, com. Cincu Mare, comitat Făgăraş - 175 de ani de la naşterea farmacistului Emanoil-Leopold Fabini şi 115 ani de la moarte (†13.01.1901, Bucureşti)

Din 1849 s-a stabilit definitiv cu familia în Ţara Românească. A făcut practica de elev în farmaciile Minerva, a lui Martin Binder (Giurgiu), şi Apollo, a lui Albert Fabini, fratele său mai mare (Olteniţa), la sfârşitul căreia a obţinut diploma de asistent. Şi-a continuat studiile la Universitatea Ludwig-Maximilian din München, absolvind în vara anului 1862 examenele de magistru cu distincţie. S-a întors în România şi la 16 septembrie 1862, după examen, i s-a acordat dreptul de liberă practică (29.09.1862). A administrat farmacia lui Martin Binder din Giurgiu, timp în care, în 1864, a fost numit membru în Consiliul de igienă şi salubritate publică al oraşului Giurgiu. La 17.08.1865 a cumpărat de la Franz Kessler farmacia Sfânta Treime din Caracal, fiind proprietarul acesteia până în 1884, când o va vinde lui Dimitrie Roşu. A obţinut împământenirea la 9.06.1882. În 1883 a cumpărat farmacia Minerva din Brăila, de la medicul şi farmacistul Pandele Grigorescu, pe care o va vinde lui Nicolae Filoti în 1891. În 1892 a cumpărat de la Matei Grigorescu farmacia Victoria din Bucureşti, pe care o va conduce până la sfârşitul vieţii. A fost decorat cu Ordinul Coroana României în grad de cavaler (Lipan V., Dicţionar biografic de farmacişti români, vol. 1, Ed. Farmaceutică, Buc., 2011, pp. 283-284).

 

1861, ianuarie 15, Braşov - 155 de ani de la naşterea farmacistului austriac Friedrich Türk şi 105 ani de la moarte (†30.03.1911, Călăraşi).

La 10 oct. 1875 s-a înscris la Şcoala Superioară de Farmacie din Bucureşti şi a efectuat practica de elev (1 sept. 1875 - 1 sept. 1878), în farmacia Speranţa din Bucureşti, aparţinând lui Friedrich Bruss, şi a obţinut certificatul de asistent de farmacie la 25.10.1878. Aici a lucrat până în 1880, când a plecat la Universitatea din Viena, obţinând diploma de magistru în farmacie la 23 iulie 1883. A funcţionat ca ajutor de farmacist în farmacia Vulturul de Aur, a lui Gustav Thoiss (1883-1888) şi în farmacia Leul de Aur, a lui Eduard Jul. Rissdörfer (martie 1889-1891), examenul de liberă practică în ţară l-a susţinut la 23 feb. 1885. În 1892 a luat în arendă farmacia Aurora din Călăraşi, jud. Ialomiţa, administrând-o mult timp. A fost împământenit la 28.05.1893. În 1900 a fost decorat cu Ordinul Coroana României în grad de cavaler. La 10 feb. 1907 a fost ales consilier comunal la colegiul I Călăraşi, iar la 30 oct. acelaşi an, a devenit acţionar fondator şi membru în Consiliul de administraţie al Băncii Dunărea din localitate († Ferdinand Türk, Revista Farmaciei, 1911, nr. 4, pp. 127-128; Lipan V., Dicţionar biografic de farmacişti români, vol. 2, Ed. Farmaceutică, Buc., 2011, pp. 304-305).

 

1896, februarie 27, com. Budureasca, jud. Bihor - 120 de ani de la naşterea prof. univ. dr. farmacist Teodor Goina (†29.04.1985), care a condus disciplina de Farmacognozie (1946-1966) din cadrul Facultăţii de Farmacie de la Cluj, om de ştiinţă emerit (Florea Marin, Şcoala de Farmacie Clujeană (1500-2000), Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, 2004, pp. 252-256).

 

1926, ianuarie 9, com. Vlădeşti, jud. Covurlui - 90 de ani de la naşterea prof. dr. farmacist Matilda Colţoiu (născ. Rosetti) şi 25 de ani de la moarte (†8.05.1991, Bucureşti) (I)

În toamna anului 1944 s-a înscris la Facultatea de Farmacie din Bucureşti, executând anul de practică (anul I: 15.12.1944-24.09.1945) în farmacia Albina din Galaţi, aparţinând lui Septimiu Pop. La 2.10.1945 a trecut examenul de validarea practicii cu media generală 10, după care a continuat cursurile la facultate. A reuşit prima la concursul de internat, urmând primul stagiu la farmacia Spitalului Colentina (1.03.1948-1.03.1949), apoi la Sanatoriul de Chirurgie pulmonară „Prof. dr. Bagdasar“ şi la laboratorul de analize (1.03.1949-1.06.1950), fiind numită chimistă la Sanatoriul TBC Bisericani, raionul Neamţ, regiunea Bacău, după ce absolvise cursurile facultăţii în septembrie 1949. La 20.02.1951 a susţinut examenul de stat, eliberându-i-se diploma de farmacist la 12.05.1955; lucrarea sa de diplomă „Relaţii între constituţie şi toxicitatea substanţelor chimice“ a fost întocmită în cadrul Catedrei de Toxicologie, condusă de prof. N. Ioanid (Lipan V., Dicţionar biografic de farmacişti români, vol. 1, Ed. Farmaceutică, Buc., 2011, pp. 193-196). 

Articole din ediţiile anterioare

ISTORIA FARMACIEI | Ediţia 4 177 / 2017

Repere farmaceutice de-a lungul istoriei (VIII)

Maria-Gabriela Suliman, Antoaneta Lucasciuc

Prima farmacie școlară.Otrăvit cu teriaca!

29 septembrie 2017
ISTORIA FARMACIEI | Ediţia 6 / 2016

Repere farmaceutice de-a lungul istoriei (IV)

Maria-Gabriela Suliman, Antoaneta Lucasciuc

Școala Davila – primii elevi spițeri
1856, București (160 de ani) – Primii șase elevi din Școala de chirurgie a dr. Carol Davila fac practi...

01 decembrie 2016
ISTORIA FARMACIEI | Ediţia 4 / 2016

Repere farmaceutice de-a lungul istoriei (III)

Maria-Gabriela Suliman, Antoaneta Lucasciuc

Repere farmaceutice de-a lungul istoriei (III)

01 iunie 2016
ISTORIA FARMACIEI | Ediţia 6 185 / 2018

Repere farmaceutice de-a lungul istoriei (XII)

Maria-Gabriela Suliman, Antoaneta Lucasciuc

1933, iulie 1, Bucureşti (85 de ani) – La Institutul medico-militar, sub directoratul col. dr. N. Marinescu, s-a organizat sărbătorirea primei seri...

28 noiembrie 2018