Profesorul Ion Chiricuţă (1918-1988) va fi omagiat de Academia de Ştiinţe Medicale, prin organizarea în perioada 14-16 iunie, la Cluj-Napoca, a Conferinţei Naţionale „Zilele Profesor Ion Chiricuţă 1958-1988 - Interdisciplinaritate în diagnosticul şi tratamentul precoce al neoplaziilor”.

Conferinţa Naţională „Zilele Profesor Ion Chiricuţă 1958-1988 - Interdisciplinaritate în diagnosticul şi tratamentul precoce al neoplaziilor”, organizată la Cluj-Napoca, va cuprinde prezentarea a numeroase cercetări ştiinţifice în domeniile Oncologie, Radioterapie, Imagistică, Hematologie, Ginecologie, Urologie, Gastroenterologie-Hepatologie, Pneumologie, ORL, Nefrologie, Dermatologie, Neurologie-Neurochirurgie, Chirurgie, Ortopedie, Anatomie patologică, Medicină internă, Medicină de familie, Endocrinologie, Pediatrie şi Chirurgie Maxilo-Facială.

Manifestările din cadrul evenimentului se vor desfăşura în Aula „Iuliu Haţieganu” şi în Amfiteatrul Goina. Conferinţa se adresează personalului din domeniul medical de specialitate şi este creditată cu 18 credite EMC, participarea fiind gratuită, se precizează pe pagina de Facebook a UMF Iuliu Haţieganu.

A modernizat Institutul Oncologic

Profesorul Ion Chiricuţă a fost  un reputat medic român, de numele căruia se leagă modernizarea Institutului Oncologic din Cluj-Napoca, descoperirea unor terapii revoluţionare pe plan mondial în tratarea cancerului şi editarea primei enciclopedii oncologice medicale din ţara noastră.

Fiul lui Ion Chiricuţă, profesor doctor Ion-Christian Chiricuţă, a declarat, pentru Agerpres, că tatăl său a fost profund dedicat atât cercetării oncologiei şi dezvoltării institului de la Cluj-Napoca, cât şi pacienţilor săi care au dus lupta cu cancerul şi a relatat că ultimele două operaţii realizate de acesta au fost chiar în ziua în care acesta a decedat.

„Cu ce sacrificii a făcut tatăl meu aceste cercetări? E foarte simplu: cu moartea lui prematură. El, dimineaţa, a operat şi în drum spre casă a murit acut, printr-un accident. Acum nici nu mai contează ce tip de accident, dar a murit în drum spre casă. Şi dacă rezum, foarte pe scurt, viaţa lui, el a ajuns la Cluj la 40 de ani cu un optimism extraordinar, a preluat o secţie cu patru medici - n-aş putea zice că era o secţie, acolo nu se putea face oncologie, pentru că oncologia, vedeţi cum e dezvoltată azi, are mii de specialităţi. Era o clădire care nu era pentru aşa ceva. Şi atunci prima iniţiativă a fost crearea unui institut în care să se desfăşoare o activitate medicală. Marele lui succes, spun eu, a fost că şi-a ales oamenii potriviţi pentru locul potrivit. Şi aceşti oameni au creat şcoala de oncologie din România şi, nu numai atât, au creat primele manuale şi cărţi. Nu trebuie să uităm că s-au publicat peste 20 de volume, aşa-numita Enciclopedie Oncologică, iar acest lucru a creat în primul rând nişte supra-specialişti în institut, a creat o bază de învăţământ fundamentată”, a declarat dr. Ion-Christian Chiricuţă.

Acesta a ţinut să remarce aportul pe care l-a avut şi profesorul Octavian Fodor, rectorul Institutului de Medicină şi Farmacie din acea perioadă, prin iniţierea cursurilor de oncologie în cadrul anilor terminali.

Condamnat la moarte

Există lucruri mai puţin ştiute despre viaţa dr. Ion Chiricuţă, cum ar fi participarea sa în al Doilea Război Mondial ca medic de campanie în timpul luptelor duse de Armată Română în URSS şi condamnarea sa la moarte în acea perioadă, pot fi aflate datorită unei cercetări efectuată de preotul paroh din Reghin, Dimitrie Gherman, de tatăl său, Dumitru Gherman, fost preot în această parohie, şi de jurnalistul Mihai-Robert Matei.

„În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, ca medic de campanie cu primul său spital de campanie la Cotul Donului. La retragerea de pe frontul Cotul Donului, unde au murit 200.000 de soldaţi români, la trecerea unui râu, Chiricuţă a reuşit să obţină acordul oficialilor de atunci, astfel căruţele cu răniţii din acel spital de campanie să treacă înaintea armamentului greu. Acest gest i-a adus acuzaţia de «trădător» şi de «încercare de spargere a frontului», fiind condamnat la moarte prin execuţie. «Doar soarta a fost cea care l-a scos din faţa plutonului de execuţie la Craiova»”, se relatează în volumul „Istoria nescrisă în cărţi este înscrisă în cimitire - Personalităţi marcante din centrul Transilvaniei, care îşi dorm somnul de veci în cimitirul Bisericii Ortodoxe Române Sfânta Treime din Reghin, judeţul Mureş”, citată de Agerpres.

Tot din această lucrare aflăm că, în 1958, la propunerea profesorului Octav Costăchel, a preluat conducerea Institutului Oncologic din Cluj-Napoca, devenită vacantă prin moartea profesorului Rubin Popa.

„La preluare, Institutul Oncologic din Cluj Napoca - unul dintre cele mai vechi din ţară, înfiinţat în 1929 de profesorul Iuliu Moldovan, unul dintre primele centre medicale de profil din Europa, după cel înfiinţat la Paris în anul 1926 - avea un local impropriu, o bază materială precară, personal redus şi o activitate ştiinţifică modestă. Profesorul Chiricuţă a început treptat modernizarea Institutului până când, în 1962, ajutat de ministrul sănătăţii, prof. Voinea Marinescu, a început construcţia unui nou local pentru Institutul Oncologic, terminat în 1965”, precizează autorii lucrării.

Prima enciclopedie oncologică românească

În cei 30 de ani cât a fost la conducerea Institutului Oncologic din Cluj, mai spun autorii cărţii, doctorul s-a dedicat studierii cancerului, editând în cadrul institutului prima enciclopedie oncologică medicală românească, apărută în unsprezece tomuri voluminoase.

O confirmare în plus a marilor sale merite şi capacităţi a venit din partea Academiei Franceze de Chirurgie în 1973, când lui Ion Chiricuţă i s-a recunoscut paternitatea unei premiere mondiale.

Medicul Chiricuţă a avut o pasiune nu doar pentru medicină, ci şi pentru artă şi literatură fiind autorul volumului de poezii „Uitatele fântâni”. A fost şi un important colecţionar de artă, întreaga sa colecţie fiind donată Muzeului din Bârlad, adică oraşului în care s-a născut.

„Dacă dintre cei câţiva tineri iubitori de frumos, de cultură, care vor vizita muzeul, unul măcar va vibra, va simţi în inimă fâlfâind uşor aripa tainei lumii, eu îmi voi fi împlinit rostul. Minunile nu pot fi închise între pereţi doar pentru egoismul tău. Minunile sunt făcute pentru toţi! Tu nu eşti decât prilejul întâlnirii celorlalţi cu ele”, spunea doctorul.

El a pus o singură condiţie muzeului căruia i-a donat colecţia: atunci când va merge la Bârlad, să i se permită să doarmă în muzeu, chiar dacă acel loc va fi camera portarului.

Sursa foto: Facebook UMF Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca