Colegiul Medicilor din România (CMR), prin Comisia economico-socială şi de asigurări de sănătate şi Departamentul economico-social şi de asigurări de sănătate, alături de Departamentul de imagine, relaţii interne şi externe derulează, începând cu luna august 2021, un proiect de amploare privind îmbunătăţirea procesului de elaborare şi negociere a pachetelor de servicii, a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum şi a Normelor metodologice de aplicare aferente.

Scopul proiectului CMR este de a valorifica experienţa de zi cu zi a medicilor şi a celor implicaţi în managementul unităţilor sanitare, se arată pe site-ul Colegiului Medicilor din România. Aceasta se realizează prin participarea la grupuri de lucru (Medicină de familie şi Spitale & Ambulator) şi la diverse studii şi analize punctuale de sistem, coordonate de CMR, care să sprijine factorii decizionali (Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii) la elaborarea de strategii şi politici publice de sănătate, formularea de principii şi selectarea unor metode şi tehnici de finanţare în domeniul sănătăţii adecvate şi fezabile, pe termen lung, pentru sistemul medical românesc.

Astfel, în vederea elaborării Contractului-cadru (CoCa) 2023 şi a Normelor metodologice de aplicare aferente, CMR consideră o prioritate esenţială parteneriatul stabilit cu CNAS şi MS pentru organizarea, în luna aprilie a.c., a primelor întâlniri ale grupurilor tehnice de lucru CMR-CNAS-MS, cu sprijinul şi participarea Preşedinţiei (Departamentul Sănătate Publică) şi a Parlamentului României (Comisiile de sănătate ale Senatului şi Camerei Deputaţilor), conform mecanismului comun de lucru agreat pentru 4 tematici principale, care privesc Medicina de familie şi Spitalele & Ambulatorul. Acestea sunt:

• Două tematici care trebuite tratate separat:  

-Reguli majore de finanţare

-Diversificarea serviciilor

• Două tematici mixte:

-Debirocratizare

-Accesul pacientului la sistemul medical

Cu privire la CoCa 2021-2022 şi Normele metodologice de aplicare aferente (cu aplicare de la data de 1 aprilie a.c.), CMR a participat la întâlnirile de negociere organizate de CNAS. 

Echipa de negociere a CMR fost coordonată de prof. univ. dr. Daniel Coriu (preşedinte) şi de dr. Valeria Herdea (vicepreşedinte, coordonator al Departamentului economico-social şi de asigurări de sănătate), şi a fost formată din dr. Gheorghe Borcean (vicepreşedinte), dr. Gindrovel Dumitra (secretar general), dr. Anamaria Niţulescu (director), dr. Manuela Dăscălescu (membru al Consiliului Naţional), Nicoleta Popescu (avocat), Ramona-Elena Cherciu (consultant, Departamentul de Imagine, relaţii interne şi externe).

CMR a cerut CNAS clarificări ale aspectelor de legalitate referitoare la nota de fundamentare a proiectelor de acte normative (justificarea modificărilor propuse) şi a prezentat şi susţinut propuneri grupate pentru segmentele de asistenţă medicală primară, spitale şi ambulator (elaborate în cadrul grupurilor de lucru CMR Medicină de familie şi Spitale & Ambulator).

CNAS a solicitat negocierea exclusivă a textelor publicate în procesul de transparenţă decizională, respectiv strict aspectele legate de asistenţa medicală primară, propunând amânarea discutării aspectelor referitoare la segmentul Spitale & Ambulator semnalate.

În consecinţă, CMR a susţinut şi a obţinut o perspectivă diferită de abordare a listei de servicii şi a mecanismului de finanţare şi plată pentru asistenţa medicală primară, de către CNAS, care a fost de acord cu:

• stabilirea unei liste de servicii care să reprezinte o primă etapă de diversificare(urmând ca etapele următoare să fie stabilite în cadrul grupurilor tehnice de lucru comune CMR-CNAS-MS);
• aplicarea unui mecanism de plată/a unei formule de calcul care să asigure alocarea şi plata efectivă a bugetului destinat asistenţei medicale primare.

Deşi problemele şi propunerile CMR referitoare la Spitale & Ambulator nu au fost abordate ca subiect distinct de negociere, se menţionează următoarele aspecte evidenţiate în cadrul discuţiei:

• referitor la valoarea punctului pentru asistenţa medicală ambulatorie, CNAS a clarificat că creşterea cu 30% a bugetului alocat asistenţei medicale din ambulatorul de specialitate reprezintă sumele necesare acoperirii serviciilor de recuperare care au fost introduse în Contractul-cadru & norme 2021-2022;
• serviciile de recuperare au fost reactualizate cu accent pe recuperarea post-COVID;
• modul de evaluare a fost modificat în favoarea echipei medicale (resursa umană), fără a neglija reînnoirea aparaturii medicale învechite;
• acelaşi principiu referitor la dotare va fi rediscutat şi pentru serviciile paraclinice (după data de 1 aprilie a.c., în cadrul Grupurilor tehnice de lucru CMR-CNAS-MS);
• începând cu perioada martie/aprilie a.c. vor fi demarate consultări cu MS privind diversificarea serviciilor pentru spitalizare de zi, în cadrul cărora vor fi luate în considerare propunerile CMR cristalizate în cadrul grupului de lucru Spitale & Ambulator. Aceste consultări vor fi completate şi integrate cu lucrările grupurilor tehnice de lucru CMR-CNAS-MS, privind diversificarea serviciilor şi mecanismele de finanţare aferente segmentului Spitale & Ambulator.

CNAS a republicat textele în varianta actualizată, la finalul zilei de luni, 21 februarie.

Procesul-verbal al negocierii CNAS-CMR este în curs de redactare. CMR va reveni, dacă este cazul, cu precizări suplimentare, se precizează în informare.

„Cu toate că echipele de negociere ale CMR şi CNAS au depus efortul necesar pentru a purta o negociere constructivă, axată pe interesul pacientului, calitatea actului medical şi asigurarea independenţei medicului în exercitarea profesiei, conform pregătirii şi specializării sale, contextul deficitului cronic de finanţare a sistemului de sănătate din România, care generează constrângeri de ordin financiar persistente, precum şi cadrul legislativ actual şi modul de aplicare a acestuia, fac ca rezultatele negocierii să nu fie, din păcate, satisfăcătoare pentru toţi cei vizaţi”, se mai arată în informare.

De aceea, complementar proiectului descris privind coordonarea unui proces participativ de consultare şi colaborare între practicienii şi decidenţii din sistemul de sănătate, în vederea elaborării  CoCa & Norme 2023, CMR va gestiona deopotrivă proiecte de reprezentare în instanţă a intereselor membrilor săi, precum şi proiecte privind iniţiative legislative necesare pentru reconfigurarea şi simplificarea cadrului legal de reglementare a activităţii medicilor, cu beneficii directe pentru accesul pacientului la servicii de sănătate de calitate.

„Vă transmitem, pe această cale, recunoştinţa noastră pentru sprijinul oferit echipei CMR în vederea contribuţiei la dezvoltarea unui sistem de sănătate performant în România, fie în mod direct (prin implicarea punctuală în proiectele descrise mai sus), fie indirect (prin exercitarea profesiei de medic, cu profesionalism şi dedicaţie)”, se mai arată în informare.