Cea de-a zecea ediţie a Forumului Psihiatru.ro, organizat sâmbătă de Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP) şi MedicHub, a reunit aproape 400 de specialişti în domeniu, care au discutat despre rolul psihiatrului în asistenţa şi menţinerea sănătăţii mintale în comunitate.

Unul dintre subiectele abordate la Forumul Psihiatru.ro din 2019 a fost reabilitarea psiho-socială a bolnavului psihic, temă prezentată de profesorul Alexandru Paziuc, medic psihiatru în Câmpulung Moldovenesc. Potrivit specialistului, reabilitarea acestor pacienţi le oferă posibilitatea de a fi respectaţi şi încurajaţi pentru a o viaţă normală.

Totodată, odată cu reabilitarea, aceşti oameni primesc permisiunea de a trăi în comunitate şi de a se bucura de viaţă în ritmul lor. Mai mult, ei ar putea avea posibilitatea de a munci, de a se simţi utili şi responsabili. De asemenea, pacienţii primesc şansa de a contribui la starea de bine a familiei şi a societăţii din care fac parte: „Acesta ar trebui să fie dezideratul fiecărui medic psihiatru din România”. Însă, la noi în ţară, mai spune medicul, sistemul de sănătate şi comunitatea încă mai stigmatizează bolnavii cu afecţiuni psihice: „Din păcate, oricât de mult am încerca noi în spitalul de psihiatrie să-i ajutăm pe aceşti pacienţi, odată ajunşi înapoi în societate, aceasta îi respinge”.

Modelul de terapie finlandez

Tot în cadrul Forumului Psihiatru.ro, o echipă de medici, formată din dr. Ana Giurgiuca şi dr. Cătălina Giurgi-Oncu, a prezentat modelul holistic de îngrijire în sănătate mintală „Open Dialog”, inventat de medicii finlandezi. Principalul tratament folosit se bazează pe relaţiile pe care pacienţii le au în cadrul unor întâlniri terapeutice cu familia şi membrii comunităţii din care fac parte. Cu ajutorul acestor terapii, pacienţii au dat rezultate extraordinare.

Astfel, la doi ani după debutul primului episod psihotic, 82% dintre pacienţi au avut mai puţine simptome sau deloc, alte episoade psihiotice au apărut la doar 26% dintre ei, 86% au putut să îşi găsească un job sau să meargă la studii, doar 35% au avut nevoie de antipsihotice, iar media de zile de spitalizare a scăzut la 23.

În Marea Britanie, ţară care foloseşte metodele tradiţionale de tratament, în doi ani de la primul episod psihotic, 50% dintre ei au suferit şi altele, 70% au avut recăderi, doar 30% dintre ei au reuşit să se angajeze sau să studieze, iar de medicamentele antipsihotice au avut nevoie toţi. Cea mai mare diferenţă s-a înregistrat la zilele de spitalizare: 117 în cazul pacienţilor din UK.

Prevenţia sinuciderii la adolescenţi

Prof. univ. dr. Doina Cozman, preşedintele ARPP şi şeful Clinicii Psihiatrie III, din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, a vorbit, în cadrul aceluiaşi eveniment, despre prevenţia sinuciderii în cazul adolescenţilor. Suicidul este pe locul doi în Europa, chiar pe primul loc în unele state, într-un top în care au fost incluse cauzele morbidităţii la tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani.

Potrivit unui studiu făcut de prof. univ. dr. Doina Cozman, la care au participat aproape 1200 de tineri români cu vârste cuprinse între 14 şi 16 ani, aleşi aleator, mulţi dintre ei suferă de stres, acesta având ca şi cauzalitate relaţiile tensionate din familie, starea fizică sau psihică în care se află, bullying-ul sau alte tipuri de abuz psihologic sau corporal.

Mai mult, spune medicul, având în vedere că, de cele mai multe ori, adolescenţii folosesc pe post de confident un prieten sau un coleg de şcoală în locul familiei şi altor apropiaţi, una dintre principalele măsuri care se pot lua la noi în ţară este promovarea sănătăţii mintale, cu ajutorul programelor speciale în şcoli. Prin iniţierea unor astfel de programe, atât tinerii, cât şi profesorii îşi pot dezvolta abilităţile de a identifica un elev cu probleme.