Aproape jumătate din populaţia globală este protejată, prin intermediul unor reglementări stricte, de acţiunea dăunătoare a acizilor graşi trans din alimente. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) le-a îndemnat pe ţările rămase în urmă din acest punct de vedere să îşi dubleze eforturile.

OMS nu şi-a atins obiectivul de a eradica acizii graşi trans din alimente cel mai târziu în 2023, în contextul în care aceste grăsimi cauzează 500.000 de decese premature în fiecare an, informează AFP şi Agerpres.

Organizaţia a amânat obiectivul pentru 2025 -  dar, de acum, 53 de ţări care acoperă 46% din populaţia globală implementează măsuri de bune practici, comparativ cu 11 ţări şi 6% în 2018, când OMS a lansat această campanie.

Se estimează că prin adoptarea de către toate ţările a unor politici de reglementare ar putea fi salvate aproximativ 183.000 de vieţi pe an.

„Acizii graşi trans nu au niciun efect benefic cunoscut pentru sănătate, dar prezintă riscuri enorme”, a subliniat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Suntem foarte bucuroşi că un număr atât de mare de ţări au introdus politici care interzic sau limitează acizii graşi trans în alimente”, a adăugat el.

Directorul OMS le-a îndemnat pe celelalte ţări să urmeze acest exemplu şi a cerut continuarea dialogului cu reprezentanţii industriei alimentare.

Acizii graşi trans cresc concentraţia de colesterol LDL, o lipoproteină care provoacă blocarea arterelor şi infarct miocardic. Majoritatea acizilor graşi trans provin din uleiuri vegetale parţial hidrogenate, produse la scară industrială. Aceste uleiuri sunt ieftine şi prelungesc durata de conservare a alimentelor.

OMS recomandă fie limitarea la 2 grame de acizi graşi trans industriali la fiecare 100 de grame de grăsime, în toate alimentele, fie interzicerea obligatorie la scară naţională a producţiei sau a utilizării de uleiuri parţial hidrogenate.

Tedros Adhanom Ghebreyesus a decernate certificatele OMS care recompensează progresele obţinute în lupta împotriva acestui flagel, Danemarca, Lituania, Polonia, Arabia Saudită şi Thailanda fiind premiate. Pentru a fi eligibile, ţările trebuie să fi implementat cele mai bune practici, apoi să asigure durabilitatea lor graţie unor sisteme riguroase de monitorizare. Statele premiate vor trebui să transmită la fiecare trei ani date actualizate, pentru a-şi păstra aceste distincţii.