Andreea Arsene este profesor la catedra de Microbiologie generală şi farmaceutică din cadrul Facultăţii de Farmacie, UMF „Carol Davila” Bucureşti şi cercetează rolul terapeutic pe care îl poate avea organismul asupra lui însuşi.

Să stabilim contextul discuţiei: ce este macrobiotica, ce sunt postbioticele şi care este rolul lor în sănătatea noastră?

Prof. dr. farm. Andreea Arsene: Macrobiotica reprezintă o viziune asupra alimentaţiei şi a modului de viaţă, axată pe atingerea unui echilibru complet şi holistic în ceea ce priveşte sănătatea şi buna dispoziţie. Fundamentul esenţial al macrobioticii constă în convingerea că ceea ce mâncăm influenţează în mod direct starea noastră generală de sănătate, precum şi echilibrul fizic, mental şi spiritual. Această abordare încurajează consumul de alimente naturale şi nealterate, predominant de origine vegetală, considerate a fi în armonie cu principiile macrobiotice, şi îndeamnă la o alimentaţie conştientă şi la conectarea cu mediul înconjurător.

Postbioticele reprezintă substanţe generate sau eliberate ca rezultat al proceselor metabolice ale microorganismelor, care exercită efecte benefice asupra gazdei, fie direct, fie indirect. Aceste substanţe pot fi obţinute din surse bacteriene sau fungice şi produc o varietate largă de compuşi bioactivi cu potenţiale beneficii pentru sănătate. Printre aceste beneficii se numără ajustarea răspunsului imun, îmbunătăţirea funcţiei de barieră a organismului, reglarea expresiei genetice, reducerea inflamaţiei şi influenţarea interacţiunilor dintre sistemul intestinal şi cel cerebral, precum şi cu alte organe din organism.

Postbioticele s-au dovedit a fi promiţătoare în prevenirea şi tratarea diferitelor afecţiuni, inclusiv a bolilor inflamatorii intestinale, a alergiilor, a bolilor autoimune, a cancerului, a tulburărilor psihiatrice şi a bolilor dermatologice şi oferă avantaje în ceea ce priveşte siguranţa şi stabilitatea în comparaţie cu microorganismele vii, deoarece elimină riscurile asociate administrării de bacterii sau drojdii vii şi pot fi uşor de standardizat şi formulat.

Organismul, o dată ce învaţă calea atacului, ştie să se descurce singur, se spune. În ce măsură, în contextul patologiilor acestor vremuri, care ţin de tumori sau de alergii, ne mai putem încrede în eficienţa luptei organismelor noastre? Şi ce arme îi mai putem oferi?

Prof. dr. farm. Andreea Arsene: Deşi organismul uman dispune de mecanisme remarcabile de regenerare şi apărare, eficacitatea acestor mecanisme poate varia în funcţie de diferiţi factori, inclusiv patologia specifică şi circumstanţele individuale. În contextul bolilor specifice timpurilor moderne, cum sunt afecţiunile oncologice sau alergiile, cred că este important să înţelegem patologia în sine, prin aplicarea unor metode de diagnostic corecte şi complete.

Sistemul imunitar joacă un rol crucial în recunoaşterea şi eliminarea elementelor străine sau anormale organismului, cum sunt şi celulele canceroase sau alergenii. În multe cazuri, sistemul imunitar poate combate cu succes anumite stări patologice şi poate restabili starea de echilibru a organismului.

Totuşi, afecţiunile oncologice sau alergiile severe pot reprezenta provocări complexe. Acestea pot necesita intervenţii chirurgicale, chimioterapie, imunoterapie sau terapii ţintite. Tratamentele medicale sunt concepute pentru a sprijini şi îmbunătăţi mecanismele naturale de apărare ale organismului sau pentru a acţiona direct asupra cauzelor bolii.

În plus, adoptarea unui stil de viaţă sănătos reprezintă un pion important în lupta împotriva bolilor. Acesta include menţinerea unei diete echilibrate, bogate în nutrienţi, exerciţii regulate, odihnă şi somn suficient, gestionarea stresului şi evitarea obiceiurilor dăunătoare, cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool. Aceşti factori contribuie la bunăstarea generală şi pot influenţa în mod pozitiv procesul terapeutic.

Lumea are nevoie de antibiotice noi, spuneaţi într-un alt context. În ce măsură datele ce ţin de eficienţa macrobioticelor şi postbioticelor dau speranţă existenţei unui nou tip de antibiotice, ale viitorului, care să combine eficienţa substanţelor obţinute în laborator cu cele ale organismului nostru?

Prof. dr. farm. Andreea Arsene: În contextul rezistenţei la antibiotice şi al necesităţii de noi tratamente, cercetările privind macrobiotica şi postbioticele oferă speranţe privind dezvoltarea unor terapii alternative în combaterea patologiilor infecţioase.

O dietă macrobiotică adecvată poate contribui la întărirea sistemului imunitar şi la menţinerea echilibrului în corpul nostru. Astfel, îmbunătăţirea rezistenţei naturale a organismului poate fi benefică în lupta împotriva infecţiilor.

Pe de altă parte, postbioticele reprezintă produsele rezultate din activitatea metabolică a bacteriilor benefice din microbiota intestinală a fiecărui individ. Aceste substanţe pot manifesta proprietăţi antimicrobiene şi pot influenţa modularea răspunsului imunitar al organismului. Prin menţinerea unui echilibru sănătos în microbiota intestinală, postbioticele au potenţialul de a consolida sistemul imunitar al gazdei şi de a contribui la protecţia împotriva infecţiilor.

Studiile referitoare la macrobiotică şi postbiotice sunt într-o continuă dezvoltare, existând cercetări care explorează posibilităţile lor în combaterea bacteriilor patogene şi a problemelor de rezistenţă la antibiotice. Cu toate acestea, este crucial să se înţeleagă că aceste abordări nu pot înlocui complet antibioticele tradiţionale şi că se impune realizarea de cercetări suplimentare pentru a evalua cu exactitate eficacitatea lor în contextul patologiilor infecţioase.

Prin urmare, deşi există perspective pozitive în ceea ce priveşte potenţialul contribuţiei, pe care macrobiotica şi postbioticele le pot aduce în dezvoltarea unui tip nou de „antibiotic” în viitor, eforturile de cercetare trebuie să continue pentru a obţine o înţelegere mai profundă a capacităţilor lor farmacologice şi pentru a dezvolta terapii eficiente şi sigure.